Din România în Croaţia

Notă: aceste informații nu mai sunt actuale. 

La o primă vedere, s-ar părea că dezvoltarea explozivă a turismului în Croaţia este un fenomen recent, însă frumuseţile regiunii nord-adriatice erau apreciate încă de pe vremea romanilor. Împăraţi precum Hadrian aveau reşedinţe de vară pe însorita coastă dalmată.

La sfârşitul epocii Croaţiei Socialiste Yugoslave, peste 4 milioane de turişti soseau anual doar în Croaţia. A urmat sângerosul război declanşat de secesiunea Croaţiei faţă de Yugoslavia în 1991, care a stopat fluxurile turistice şi a provocat distrugeri masive ale infrastructurii, însă în scurtă vreme după dobândirea independenţei, Croaţia, mai ferită de distrugerile şi masacrele din vecina Bosnia-Herţegovina, a renăscut. Ororile războiului nu au fost uitate, încă mai poţi zări urmele proiectilelor în zidurile aşezărilor estice, iar în câteva zone câmpurile de mine nu au fost complet curăţate.

În prezent, numărul turiştilor străini este de trei ori mai mare decât populaţia de 4.4 milioane locuitori, iar printre aceştia se numără şi mulţi români. Pentru aceştia, principala cale de acces către Croaţia este de-a lungul autostrăzii Belgrad - Zagreb, ocolind astfel Bosnia-Herţegovina, despre care abundă poveştile horror (total neîntemeiate) cu războaie la apogeu, bandiţi ş.a. Se ajunge astfel la ocoluri hilare, cum ar fi o călătorie Belgrad - Dubrovnik, via Zagreb şi Split, pe când varianta directă via Sarajevo şi Mostar ar fi mult mai scurtă şi mai pitorească.


Există însă şi opţiunea de a călători în Croaţia cu trenul, însă trebuie ţinut cont de faptul că geografia extrem de accidentată şi lungimea litoralului dalmat dar şi forma caracteristică a teritoriului naţional au impus limitări dezvoltării reţelei feroviare. De asemenea, nu trebuie ignorată destinaţia finală a călătoriei croate, fie aceasta un oraş, staţiune sau insulă.

Dubrovnik. De exemplu, dacă destinaţia este Dubrovnik, la extremitatea estică a litoralului croat, trebuie ştiut că nu se poate ajunge aici cu trenul, călătorul trebuind să ia un autobuz din Split (accesibil pe calea ferată), însă distanţa este mare (4-5 h, 11 autobuze zilnic), iar cererea de bilete şi mai mare. Recomandarea noastră este ca pentru Dubrovnik să mergeţi cu trenul o distanţă mai scurtă, la Bar, în Muntenegru, iar de acolo să luaţi autobuzul spre Kotor (2 h, 2 autobuze zilnic) şi apoi Dubrovnik. Pentru acest traseu, consultaţi articolul Din România în Muntenegru. Există însă şi o a treia opţiune, mult mai exotică, şi anume ferryboatul Split-Dubrovnik, ce face escală şi în majoritatea insulelor din sectorul estic al litoralului dalmat. Pentru liniile de ferryboat croate, consultaţi saitul Jadrolinja.

ACTUALIZARE VARA 2013: În acest moment, circulaţia feroviară între Timişoara şi Beograd este ambiguă. Există un tren Timişoara Vrsec şi retur, iar de la Vrsec la Beograd altul, dar trenul direct de la Bucureşti spre Beograd nu mai apare în rutele internaţionale de nicăieri. Se poate merge direct de la Budapesta (un ocol absurd şi scump) sau de la Sofia (o rută ok pentru cei din Est). De asemenea, mai circulă un singur tren spre Croaţia, de la Beograd, la ora 10.30 AM, care încă are vagoane spre Elveţia, Germania şi Austria.

România - Croaţia - România

Bucureşti - Belgrad

Tren: D360: Bucureşti N 20.45, Timişoara N 05.29, Beograd 08.51.
Tarif: circa 70 EU, inclusiv supliment de cuşeta de 6 persoane. Există un tarif special dus-întors de 50 EU (fără supliment), recomandat pentru cei care pleacă din Bucureşti. Evident, mult mai ieftin din Timişoara
Durata: 13 ore (circa 3 ore Timişoara - Belgrad, inclusiv oprirea consistentă de la punctul de frontieră Stamora-Moraviţa).

Belgrad - Zagreb - Split

Între 10 iunie - 27 august, circulă un tren direct pe relaţia Beograd - Split, numit Jadran Express (Expressul Adriatic). Atenţie: trenul circula doar în zilele de vineri şi sâmbătă (dus) şi sâmbătă şi duminică (întors).
Tren: 412/1204: Beograd (15.20), Split (08.39).
Preţ: 70 EU d/î cl. a II-a, 105 cl. I.
Durata: circa 17h40m.

Pentru informaţii suplimentare privind circulaţia autobuzelor, ferry, cazare, restaurante, ş.a din Split, consultaţi saitul croatiatraveller.com.

Split - Zagreb - Belgrad

Jadran Express pleacă din micuţa gară Split la ora 17.09, în zilele de sâmbătă şi duminică, sosind în gara Beograd Centar la ora 09.17, astfel că nu veţi întâmpina probleme cu legătura spre Bucureşti/Timişoara.

Belgrad - Bucureşti.

Beograd 15.50, Timişoara N 20.55, Bucureşti N 06.07. De asemenea, dacă mergeţi la Bucureşti, există posibilitatea unor legături prin Sofia, la preţuri asemănătoare.

Consultati bahn.de pentru detalii sau variante alternative.

Pula. Majoritatea românilor aleg să meargă în cel mai important oraş al Istriei din motive... evidente, însă Pula (pudibondic cenzurată, Pola, în atlasele româneşti), este cu adevărat un oraş senzaţional. Atunci când vine vorba de ajuns cu trenul, e mult mai complicat. Solutii însa sunt destule, de la autubuze din Rijeka, Zagreb, Split, Trieste, etc, la trenul direct Ljubljana - Pula, care presupune însă să fiţi la ora 06.00 în Ljubljana. În absenţa dorinţei exprese de a face acest ocol prin Slovenia, cea mai simplă soluţie rămână însă schimbarea trenului la Zagreb, cu unul dintre numeroasele trenuri către Rijeka şi se acolo un autobuz (2-3 h). Dacă doriţi să faceţi această călătorie pe calea ferată, consultaţi saitul seat61.com.