Cernobâl - stalkeri şi oraşe fantomă

Luni, 28 aprilie, 1986. Cei şapte elevi ai clasei a doua, printre care şi subsemnatul, îşi ascultă în linişte învăţătoarea, în timp ce stau încolonaţi lângă peretele alb al casei. O asistentă tăcută distribuie tuturor câte o pastilă rotundă. Fiecare elev din România a primit în acea zi sau în următoarele, câte o pastilă fără marcaje. Niciunul nu ştia că acea pastilă de iod era o măsură de protecţie împotriva căderilor radioactive din toată Europa Centrală şi de Est, ca urmare a dezastrului nuclear survenit în urmă cu două zile la centrala nucleară Cernobâl, din URSS.

Părinţii noştri care sfidau regimul comunist ascultând postul de radio Europa Liberă, au aflat şi ei curând de accidentul centralei sovietice, însă scara completă a dezastrului de la Cernobâl s-a întrezărit abia în anii '90, după destrămarea Uniunii Sovietice. Este posibil, în zilele noastre, să arunci o privire asupra acestuia, făcând o excursie în apropierea centralei nucleare, în prezent închisă, şi în oraşul fantomă Pripiat, unde locuiau cei care munceau la Cernobâl.

De ce ar vrea cineva să viziteze Cernobâl? Oraşul părăsit Pripiat şi întreaga Zonă de Excludere este o capsulă a timpului. Totul este încremenit, exact aşa cum arăta în aprilie 1986, când a fost evacuat în grabă. O vizită aici este un salt îndărăt în timpurile Uniunii Sovietice şi poate reprezenta un şoc emoţional pentru mulţi. Chiar dacă paşii turiştilor pot fi nesiguri, toţi cei care ajung aici trebuie să înveţe avertismentul pe care Cernobâl l-a oferit umanităţii. Este un averisment pentru liniştea planetei, întrucât că omul trebuie să renunţe la aroganţa cu care tratează forţe mai mari decât poate stăpâni, forţe care mai devreme sau mai târziu se vor întoarce împotriva sa.

Cât de periculos este? Accesul în Zona de Excludere a Centralei Nucleare Cernobâl este posibil numai în compania unui ghid autorizat, care îi ţine pe vizitatori departe de zonele cu radiaţii puternice. Inutil de menţionat că nivelul radiaţiilor este ridicat, iar în unele zone nu te poţi aventura fără a primi o doză masivă de radiaţii. În interiorul sarcofagului de beton al reactorului 4 există suficient plutoniu pentru a ucide 100 000 000 de oameni, iar ţinând cont de timpul de înjumătăţire al acestuia (245 000 ani), este cert că zona va rămâne nepopulată pe vecie.

Este de asemenea interzis vizitatorilor să scoată din zona moartă ''suveniruri'', întrucât totul este contaminat. Zonele acoperite cu vegetaţie sunt cele mai periculoase, exceptând desigur proximitatea sarcofagului reactorului 4. În esenţă însă, o vizită de o zi sau două la Cernobâl şi Pripiet nu este periculoasă. Ca şi comparaţie, dacă respectaţi indicaţiile ghidului, veţi acumula aceeaşi doză de radiaţii ca la un zbor obişnuit cu avionul. Nu uitaţi şi faptul că centrala nucleară a funcţionat până în anul 2000!

Contor Geiger. Nu este necesar să achiziţionaţi un contor Geiger sau un dozimetru, întrucât toţi ghizii au aşa ceva. Dacă aveţi dubii în privinţa viitorului omenirii, puteţi cumpăra contoare Geiger, dozimetre, pastile antiradiaţii şi multe altele de la ki4u.com.


Centrala Nucleară Cernobâl Vladimir Ilici Lenin (Чернобыльская АЭС им. В.И.Ленина). Este amplasată în nordul Ukrainei, în apropierea oraşului Pripiat (în prezent abandonat), la doar 18 kilometri de frontiera cu Belarus.

Construcţia centralei a început în 1970 şi la data catastrofei (1986), patru reactoare erau funcţionale, producând circa 4 000 Mw. Al cincilea reactor era aproape terminat, iar al şaselea în lucru, macaralele fiind încremenite din jurul acestora. Cernobâl era a treia centrală nucleară din URSS, după cele de la Leningrad (Sankt Petersbursg) şi Kursk.

În anul 1982 a avut loc un accident la Reactorul 1, ce a fost ţinut secret. Pe 26 aprilie 1986, în timpul unui test, Reactorul 4 a fost distrus, în atmosferă fiind expulzată o cantitate uriaşă de materiale radioactive. Căderile radioactive au afectat mai ales Belarus, Ucraina, Rusia, Polonia şi Europa Nordică.

Iniţial, URSS a dezminţit ştirea că la Cernobâl ar fi avut loc un dezastru nuclear, însă a fost nevoită să confirme acest lucru după ce la o centrală nucleară suedeză aflată la aproape 2 000 km s-a dat alarma de radiaţii.

Pentru a opri radiaţiile, reactorul a fost îngropat într-un ''sarcofag'' din beton, un număr masiv de militari în termen şi pompieri fiind trimişi într-o misiune disperată, dar sinucigaşă, de a stopa emisiile ucigătoare. La sfârşitul operaţiunii, toată tehnica militară şi civilă utilizată a fost abandonată, fiind contaminată. Mulţi dintre cei care au participat la operaţiune au murit datorită dozelor letale de radiaţii primite.

Căderile radioactive din Europa au determinat creşterea masivă a numărului de decese, malformaţii congenitale şi afecţiuni degenerative. Peste 4 000 victime au fost atribuite dezastrului de la Cernobâl, dar numărul celor afectaţi direct este de ordinul milioanelor. Peste 300 000 de locuitori au fost evacuaţi. În urma presiunilor atât externe, cât şi interne, centrala nucleară a fost complet închisă în anul 2000. Citiţi mai multe despre acest subiect pe wikipedia.org.


Zona de Excludere (Зона відчуження Чорнобильської АЕС). În jurul Centralei Nucleare Cernobâl a fost desemnată o zonă de excludere de 30 km, în care accesul este interzis datorită nivelului ridicat al radiaţiilor. În total, peste 2 000 de localităţi au fost abandonate, atât în interiorul Zonei cât şi în afara acesteia.

Datorită absenţei omului, natura a revendicat înapoi teritoriul abandonat, în prezent Zona având cele mai mari populaţii de animale sălbatice (căprioare, mistreţi, lupi, râşi, ş.a.). Acest lucru atrage un număr mare de braconieri, alături de intruşi (stalkeri) în căutare de fier vechi şi alte lucruri de valoare abandonate în 1986, care ignoră pericolele radiaţiilor.

Oraşul Pripiat, avea în 1986 circa 50 000 locuitori. Aceştia au fost evacuaţi în grabă, lăsând în urmă majoritatea posesiunilor.
Pădurea Roşie, este o pădure de pini din apropierea centralei Cernobâl, ale căror frunze şi-au schimbat culoarea datorită radiaţiilor din orele ce au urmat accidentului nuclear.
Duga-3, este o antenă radar colosală ce avea scopul de a detecta lansarea unui eventual atac împotriva URSS, provenit dinspre spaţiul NATO. Datorită amplasării în proximitatea centralei de la Cernobâl, există o adevărată teorie a consipraţiei între prezenţa acesteia şi explozia reactorului 4.



Intermediere. Pentru a vizita Pripiat şi Cernobâl, aveţi nevoie de un ghid. Există mai multe agenţii de turism acreditate de Ministerul Ukrainian pentru Situaţii de Urgenţă, care oferă tururi de una-două zile în Zona de Excludere. Preţurile încep de la circa 100 USD, în funcţie de numărul vizitatorilor şi includ transportul din Kiev, ghidul şi masa.
Mai multe informaţii: http://wikitravel.org/en/Chernobyl sau http://pripyat.com/en/

Pentru cazare în Kiev, se găsesc oferte foarte bune pe Internet sau apelaţi la aceeaşi agenţie la care aţi rezervat vizita la Cernobâl.

Vize. Nu sunt necesare. Pentru a intra în Ukraina, aveţi nevoie doar de paşaport.

Traseu Bucureşti - Kiev - Bucureşti

Tren Bucureşti N - Kiev Pass. Plecare 06.53, sosire 09. 29, a doua zi. Pentru întoarcere, Kiev Pass 15.55, Bucureşti N 19.21. Cost estimativ: 67 EU d.î., la care se adaugă suplimentul de vagon de dormit.
Autobuz. Din Suceava (Autogara Mare) sunt autobuze până la Cernăuţi, de unde se poate lua un tren până la Kiev.

De citit:
De vizionat:

  • Stalker (Călăuza), 1979, un film de Andrei Tarkovski;
  • Radiofobia, 2006. Download
  • NGC: Seconds From Disaster - Tchernobyl.
De jucat:
  • Seria de jocuri STALKER.
Important (iulie, 2011): Vizitele la centrala nucleară Cernobâl sunt momentan oprite, din motive de politică internă a Ucrainei.
Notă: informații neactualizate, însă vizitarea Cernobâlului este posibilă (2017).

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu