tag:blogger.com,1999:blog-71732904056282065432024-03-28T01:53:28.121+02:00VREME FURTUNOASA"Not all those who wander are lost" J.R.R Tolkien.Mircea Trifhttp://www.blogger.com/profile/16702530569820979425noreply@blogger.comBlogger46125tag:blogger.com,1999:blog-7173290405628206543.post-17984512218461099232015-11-17T13:09:00.003+02:002015-11-17T13:13:25.438+02:00Croația: Istria, Pazin si Abisul<div>
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjOimsiZDC9493yR1SzCjbtUilH5TFtK112GtLqYTJKniJt-iIsLShyNn8Zq_e4zf6g1VRnet6JLf49A-LI9v-IIzu_tfrCA8VWPxnMaAmK9oOQSR4D14XrV7kS6r6F2BJ9RD3HRt-FnrRE/s1600/_1130893.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="452" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjOimsiZDC9493yR1SzCjbtUilH5TFtK112GtLqYTJKniJt-iIsLShyNn8Zq_e4zf6g1VRnet6JLf49A-LI9v-IIzu_tfrCA8VWPxnMaAmK9oOQSR4D14XrV7kS6r6F2BJ9RD3HRt-FnrRE/s640/_1130893.jpg" width="640" /></a></div>
<div>
<br /></div>
<div>
<br /></div>
Majoritatea covârșitoare a turiștilor, indiferent de origine, înțelege prin Croația ca destinație turistică, Dubrovnik, Zadar, Makarska, Plitvice, Rovinj și pleiada de orașe de pe coasta dalmată care în sezonul turistic se transformă în savante capcane turistice din care scapi cu greu fără a fi jumulit și cu coastele învinețite de câteva milioane de coate. Am avut, desigur, partea mea de ghionți însă grație ghidului Lonely Planet - Croatia (o ediție mai veche, însă nefiind în căutarea celor mai șic și noi restaurante sau cluburi adriatice, acest lucru a contat mai puțin decât valoarea de achiziție a sa, egală cu zero - merci monova.org) am ajuns în Istria.<br />
<div>
<br /></div>
<div>
Fiind luna august, vârful sezonului turistic în Europa Meridională, atracțiile turistice mediteraneene împrumută un soi de funcționalitate bazată pe relația inversată dintre o mortăciune zăcând la marginea unui drum încins de un Soare ce îți face datoria sârguincios și larvele care colcăie cu milioanele în carnea sa umflată. Adică, mortăciunea, în acest caz impecabil cosmetizată, se ghiftuie cu milioanele de paraziți, turiștii.</div>
<div>
<br /></div>
<div>
Întrucât Lonely Planet sugera discret (probabil dintr-o scăpare inadmisibilă din partea vreunui editor distras de postarea pe Facebook câtorva gigaocteți de selfiuri de genul Eu-și-Turnul Eifel, Eu-și-Marele-Canion, Eu-și-Big-Ben, Eu-și-cel-care-mă-va-jefui-în-două-secunde) că interiorul Istriei are acel farmec despre care bat câmpii mereu autori faimoși și bloggeri anonimi precum subsemnatul. Descrisă îndeobște prin adjectivul<i> autentic</i>, având ca sinonim în secolul globalizării <i>jecmăneală</i>, regiunea peninsulară Istria este cunoscută în România printr-o glumă a lingvisticii, respectiv orașul Pula.</div>
<div>
<br /></div>
<div>
Autorii Lonely Planet - Croatia se dovedesc suficient de naivi încât să omită etimologia numelui faimosului oraș și să încurajeze turiștii străini să viziteze România. Din fericire, nu au dat greș atunci când au recomandat turiștilor odată ajunși în centrele turistice consacrate de pe litoralul adriatic să o șteargă discret către interiorul Istriei, unde îi așteaptă orășele minuscule fortificate, catedrale pe vârf de deal, livezi de măslini, mânăstiri cu osuare pentru amatorii de moaște, crame pentru cei de vinuri, dar mai ales ... liniște. </div>
<div>
<br /></div>
<div>
<b>Pazin</b> este un astfel de exemplu. Fiind capitala regiunii Istria, te-ai aștepta la un oraș fremătând de viață și, mai ales, sufocat de turiști. Adevărul este că, atunci când îmi mâncam pastele cu sos bolognez pe o bordură, în fața statuii lui Jules Verne, orașul mi s-a părut nițel mai slab populat decât pe vremea Imperiului Austro-Ungar, când a devenit scenă pentru o întâmplare din romanul Mathias Sandorf al maestrului francez. Nu m-ar fi mirat însă dacă aș fi aflat că, pe durata verii, croații se refugiază din calea hoardelor de turiști străini mai abitir decât au făcut-o din fața tancurilor de fabricație sovietică a sârbilor.</div>
<div>
<br /></div>
<div>
Abisul din Pazin, este o prăpastie nu prea adâncă, pe buza căreia este aninat castelul Monteccuoli. De-a lungul mileniilor, un râu prea leneș ca să facă un ocol, a hotărât pur și simplu să traverseze dealul, creând un ponor spectaculos. Peștera și cele două lacuri din aceasta sunt dificil de parcurs, dar nici eu nu sunt entuziasmat de târâșul prin cotloane întunecoase, duhnind a mâl și frig, eventual a cadavre descompuse de animale domestice aduse de râu (sau a altor imprudenți). Cei interesați o pot face însă, apelând la serviciile unor ghizi locali.</div>
<div>
<br /></div>
<div>
Cei cărora urcatul pe un scaun pentru schimbatul unui bec nu le provoacă amețeli precum mie, pot să traverseze prăpastia cu tiroliana, plătind pentru privilegiul de a urla pe distanța de două sute de metri, la o sută înălțime, echivalentul unui bilet de avion pentru cinci sute de kilometri.</div>
<div>
<br /></div>
<div>
Adevăratul abis din Pazin, în opinia mea, este tocmai lipsa turiștilor. Pe durata verii, sunt milioane pe coasta dalmată, însă rareori vezi câte un <i>tudinac </i>(echivalentul pentru<i> gringo</i>, în sârbo-croată) în pantaloni scurți, cu nasul roșu și camera foto bălăbănind peste tricoul pătat de transpirație. O, la naiba, încă unul căruia i s-a defectat GPS-ul, îți vine să zici, compătimitor. </div>
<div>
<br /></div>
<div>
Nu m-am mirat că Pazin s-a ridicat la nivelul așteptărilor, chiar dacă eram nițel plictisit de multele orășele minunate din Istria (și cam înfometat, după cum ați observat). Era un pic ca la Louvre, prea multe chestii faine, nimic nelalocul său, niciun pet pe jos. Să fim serioși, dacă Abisul ar fi fost în România, să zicem la Câmpeni (nu am nimic cu locuitorii de acolo, se înțelege), ar fi fost de mult înfundat cu gunoaie și pisici înecate. Erau prezente minunate clădiri vechi, cu tencuiala colorată scorojită, străzi întortocheate și chiar o biserică pe o înălțime. </div>
<div>
<br /></div>
<div>
Singurii turiști erau evident cunoscătorii lui Jules Verne și amatorii de tiroliană. O familie de francezi cu un accent sudic enervant. O altă familie, mai mare, de ruși, cam bădărani. După ce au plecat ei, s-a făcut brusc liniște.</div>
<div>
<br /></div>
<div>
Așa că, mi-am mâncat pastele și am plecat.<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg0HtTOMM4tbOg8APY0GbPu-g6_3vT90zvyTygWEwD_jeONvm5lMn_1WQXJYPP3k2_75B80jXK1NSiAoQtDIrdNZfByvt2CtK2evrCYoPenOLGCrhoO7u7AdzV2JKBoTw9gIOyJFaWFThs1/s1600/_1130896.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="480" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEg0HtTOMM4tbOg8APY0GbPu-g6_3vT90zvyTygWEwD_jeONvm5lMn_1WQXJYPP3k2_75B80jXK1NSiAoQtDIrdNZfByvt2CtK2evrCYoPenOLGCrhoO7u7AdzV2JKBoTw9gIOyJFaWFThs1/s640/_1130896.jpg" width="640" /></a></div>
<br /></div>
<div>
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgGN7EdSR85AGn3pY9Hd3FjkgecpLKqQnMJcq-VK6vRdyGWKKSzV_90ugVXeaJGKLrDrZovI9D9NbTc2mzrDd88668sPp960lEeBpe3_vWGHb8Xj5l7x8hhZmTqXMsJkCAeDVZw18PdTfXG/s1600/_1130890.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="374" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgGN7EdSR85AGn3pY9Hd3FjkgecpLKqQnMJcq-VK6vRdyGWKKSzV_90ugVXeaJGKLrDrZovI9D9NbTc2mzrDd88668sPp960lEeBpe3_vWGHb8Xj5l7x8hhZmTqXMsJkCAeDVZw18PdTfXG/s640/_1130890.jpg" width="640" /></a></div>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj2DXv_bocywA6kjEeBhS75TIHwHG7kcidRcfz43CiRXZgy37H9Zi_jtMvjY6B209opUNafGxRWpjiljHs2kbzWFUMKiXFuIl-K5DEZRoWCwzdyMZiKtiVZ2VU1I7J_JtJkwIsXMatWd-6P/s1600/_1130905.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj2DXv_bocywA6kjEeBhS75TIHwHG7kcidRcfz43CiRXZgy37H9Zi_jtMvjY6B209opUNafGxRWpjiljHs2kbzWFUMKiXFuIl-K5DEZRoWCwzdyMZiKtiVZ2VU1I7J_JtJkwIsXMatWd-6P/s640/_1130905.jpg" width="480" /></a></div>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEho_NwKydMm1rjNDUX_dMzo8Dsrx7-poWWdI2DrY7xiGKqnaIari8AMdHr7wYlqERs_j3aA7Rbt5lcZFpe6Y5Z9eofUQRc5d9Jncxq6DVctZlESxKtCZInq7ehJtONW92wVPYBjEdkSGFyH/s1600/_1130897.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEho_NwKydMm1rjNDUX_dMzo8Dsrx7-poWWdI2DrY7xiGKqnaIari8AMdHr7wYlqERs_j3aA7Rbt5lcZFpe6Y5Z9eofUQRc5d9Jncxq6DVctZlESxKtCZInq7ehJtONW92wVPYBjEdkSGFyH/s640/_1130897.jpg" width="480" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<br /></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgictRPnKf3jVWLp2FbkhLg-MtEYnNKzT3psZzojIbCCf0YZaN1f2a8G2tbIPhNCPl5GkkoPCcWWiHJ27OL1DaCF2D6WdRx-yK2Hp8b0IzxyXgzaxEx44TN3jzR4RFvbs92_Td5T6w2eyzX/s1600/_1130907.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="480" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgictRPnKf3jVWLp2FbkhLg-MtEYnNKzT3psZzojIbCCf0YZaN1f2a8G2tbIPhNCPl5GkkoPCcWWiHJ27OL1DaCF2D6WdRx-yK2Hp8b0IzxyXgzaxEx44TN3jzR4RFvbs92_Td5T6w2eyzX/s640/_1130907.jpg" width="640" /></a></div>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhnzFRbwPlKAnjAepm0ixz9YYuSbyJIZxWrao78uqOKoPBBDViiBJpKsYjAsKpiJzxUb5HYnnqSnFkZyrJYMmoynxzbb5mIpqgqj4oFJq8NzqNBzzWcPmUJfIPZknpsI09aZC5_QKNY_WWx/s1600/_1130894.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="480" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhnzFRbwPlKAnjAepm0ixz9YYuSbyJIZxWrao78uqOKoPBBDViiBJpKsYjAsKpiJzxUb5HYnnqSnFkZyrJYMmoynxzbb5mIpqgqj4oFJq8NzqNBzzWcPmUJfIPZknpsI09aZC5_QKNY_WWx/s640/_1130894.jpg" width="640" /></a></div>
<div>
<br /></div>
<div>
<br /></div>
Mircea Trifhttp://www.blogger.com/profile/16702530569820979425noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7173290405628206543.post-72708450154801268782014-08-30T15:52:00.000+03:002014-08-30T15:52:10.779+03:00În oceanul de melasă<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhtFja7fg03bYKL7NOV9fSXKd-TrRFCPRjIKwXgvW9UmRChC0teWANI9tB2ot-QED8qt02MsVhy2h_kZJXQZ2trGFkOtDrkojBgYES4Ba2vkmdNF5aRecd2zYOCzM70Rc1vkxBJ7NS7KIAe/s1600/fantasy_ocean_oceano_de_fantasia_by_carfaj-d65vjg1.jpg" imageanchor="1" style="clear: left; float: left; margin-bottom: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhtFja7fg03bYKL7NOV9fSXKd-TrRFCPRjIKwXgvW9UmRChC0teWANI9tB2ot-QED8qt02MsVhy2h_kZJXQZ2trGFkOtDrkojBgYES4Ba2vkmdNF5aRecd2zYOCzM70Rc1vkxBJ7NS7KIAe/s1600/fantasy_ocean_oceano_de_fantasia_by_carfaj-d65vjg1.jpg" height="200" width="320" /></a></div>
<div style="text-align: justify;">
<i><span style="font-size: x-small;">Autorul suprarealist seamănă întrucâtva cu operatorul unei maşini Enigma. Rodul minţii sale este însă un golem, o impersonare care necesită o altă maşină Enigma pentru a fi însufleţită.</span></i></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
În oceanul de melasă, un om înota către o insulă. Ştiu, o să vă ziceţi, nu există oceane de melasă, însă omul din maelstromul de carbohidraţi pare a şti, mai bine decât dumneavoastră, locul în care se află. Da, acesta este un ocean de melasă, ca oricare altul.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Vă pot spune multe lucruri despre oceanele acestea nesfârşite, despre raţiunea întinderilor chihlimbarii, despre avântarea neostoită a zidurilor care murdăresc cu caramel burţile norilor imprudenţi, despre smârcurile care exhală arome de vanilie şi rigole prin care nu se grăbesc niciodată şuvoaie de agar şi amarant. La urma urmelor, unde s-ar putea grăbi, în acest univers dulceag?</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Dacă l-aţi întreba pe omul care înoată, el v-ar spune că oceanul de melasă are propriul său timp, care striveşte valurile cu letargia infinitului care moare. Acesta nu este bântuit de incertitudinile şi furtunile năpraznice ale oceanelor de turcoaz, nu este niciodată răvăşit de resacă şi doar arareori îl răscolesc puseuri nevolnice ale unui El Nino născut prematur.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Poate a sosit timpul să mărturisesc, v-am amăgit. Nu zâmbiţi încă, nici nu voi certifica existenţa oceanelor de melasă drept năzuirea imaginaţiei auctoriale a povestitorului. Singurul personaj şters din exerciţiul acesta de imaginaţie, este omul.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Prin urmare, o vom lua de la început...</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Oceanul de melasă căuta o insulă.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Povestitorul aşteaptă cu răbdare coborârea colţurilor gurii, arcuite de o duzină de muşchi faciali într-un zâmbet condescendent. Putem continua?</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Povestea aceasta nu este despre oceanul de melasă, ci despre insula lui. Nu este însă un extras de geografie, cartografie ori hidrologie. La naiba, nici măcar nu este o poveste!</div>
<div style="text-align: justify;">
<br />Încătuşat de legăturile atomice ale hidrogenului, carbonului şi oxigenului, oceanul visează o insulă. Visează profunzimea turcoazului, mugetul valurilor gonind cu alizeul către ţărmul dorit. Convecţii surde îl răscolesc, frământări ţintesc orizontul şi valuri progresive îi îneacă nadirul dorinţelor. Mai iscusit decât Hefaistos, mai delicat decât Afrodita, ţărmul acela îl încălzeşte. Vulcanul este aprig, undele izbucnesc în flăcări. Pe acel rug, melasa arde, aburi dulci se reped către norii pântecoşi, îi sfâşie, se hrănesc cu un melanj de glucoză şi eter, apoi mor.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
La sfârşit, rămân turcoazul şi lumina.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Sarcina povestitorului ia sfârşit, o dată cu acest răsărit de soare la capătul Universului. În ceea ce vă priveşte, închideţi ochii şi inspiraţi adânc.Dacă vântul poartă cu el arome discrete de caramel, ei bine, există un răsărit de soare la care puteţi visa, pe o insulă, într-una din infinitele bule de diamant ale Multiversului.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Dar atunci o luăm de la capăt.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<!--[if gte mso 9]><xml><w:WordDocument><w:BrowserLevel>MicrosoftInternetExplorer4</w:BrowserLevel><w:DisplayHorizontalDrawingGridEvery>0</w:DisplayHorizontalDrawingGridEvery><w:DisplayVerticalDrawingGridEvery>2</w:DisplayVerticalDrawingGridEvery><w:DocumentKind>DocumentNotSpecified</w:DocumentKind><w:DrawingGridVerticalSpacing>7.8</w:DrawingGridVerticalSpacing><w:View>Normal</w:View><w:Compatibility></w:Compatibility><w:Zoom>0</w:Zoom></w:WordDocument></xml><![endif]--></div>
<div class="Section0" style="layout-grid: 15.6000pt;">
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<!--[if gte mso 9]><xml><w:WordDocument><w:BrowserLevel>MicrosoftInternetExplorer4</w:BrowserLevel><w:DisplayHorizontalDrawingGridEvery>0</w:DisplayHorizontalDrawingGridEvery><w:DisplayVerticalDrawingGridEvery>2</w:DisplayVerticalDrawingGridEvery><w:DocumentKind>DocumentNotSpecified</w:DocumentKind><w:DrawingGridVerticalSpacing>7.8</w:DrawingGridVerticalSpacing><w:View>Normal</w:View><w:Compatibility></w:Compatibility><w:Zoom>0</w:Zoom></w:WordDocument></xml><![endif]--><span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 10.5000pt; mso-spacerun: 'yes';">"În oceanul de melasă..."</span></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<br /></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="font-family: 'Times New Roman'; font-size: 10.5000pt; mso-spacerun: 'yes';"><!--[if gte mso 9]><xml><w:WordDocument><w:BrowserLevel>MicrosoftInternetExplorer4</w:BrowserLevel><w:DisplayHorizontalDrawingGridEvery>0</w:DisplayHorizontalDrawingGridEvery><w:DisplayVerticalDrawingGridEvery>2</w:DisplayVerticalDrawingGridEvery><w:DocumentKind>DocumentNotSpecified</w:DocumentKind><w:DrawingGridVerticalSpacing>7.8</w:DrawingGridVerticalSpacing><w:View>Normal</w:View><w:Compatibility></w:Compatibility><w:Zoom>0</w:Zoom></w:WordDocument></xml><![endif]--></span></div>
<div class="Section0" style="layout-grid: 15.6000pt;">
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<br /></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<br /></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<br /></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<br /></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<span style="font-family: 'Lucida Sans Unicode'; font-size: 10.5000pt; mso-spacerun: 'yes';">©</span><span style="font-family: '宋体'; font-size: 10.5000pt; mso-spacerun: 'yes';"> M. Trif, iulie, 2014</span></div>
</div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<br /></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<!--[if gte mso 9]><xml><w:WordDocument><w:BrowserLevel>MicrosoftInternetExplorer4</w:BrowserLevel><w:DisplayHorizontalDrawingGridEvery>0</w:DisplayHorizontalDrawingGridEvery><w:DisplayVerticalDrawingGridEvery>2</w:DisplayVerticalDrawingGridEvery><w:DocumentKind>DocumentNotSpecified</w:DocumentKind><w:DrawingGridVerticalSpacing>7.8</w:DrawingGridVerticalSpacing><w:View>Normal</w:View><w:Compatibility></w:Compatibility><w:Zoom>0</w:Zoom></w:WordDocument></xml><![endif]--></div>
<div class="p0" style="margin-bottom: 0pt; margin-top: 0pt;">
<!--[if gte mso 9]><xml><w:WordDocument><w:BrowserLevel>MicrosoftInternetExplorer4</w:BrowserLevel><w:DisplayHorizontalDrawingGridEvery>0</w:DisplayHorizontalDrawingGridEvery><w:DisplayVerticalDrawingGridEvery>2</w:DisplayVerticalDrawingGridEvery><w:DocumentKind>DocumentNotSpecified</w:DocumentKind><w:DrawingGridVerticalSpacing>7.8</w:DrawingGridVerticalSpacing><w:View>Normal</w:View><w:Compatibility></w:Compatibility><w:Zoom>0</w:Zoom></w:WordDocument></xml><![endif]--></div>
</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
Mircea Trifhttp://www.blogger.com/profile/16702530569820979425noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7173290405628206543.post-44580127566990224732014-06-09T20:11:00.001+03:002014-06-09T20:11:18.615+03:00A scrie pentru aventură: Clive Cussler<div style="text-align: justify;">
Aşa cum scria pe ultima copertă a cărţilor sale, un nou roman al lui Clive Cussler este ca vizita unui vechi prieten. Am mai scris un articol dedicat octogenarului care mi-a umplut mintea cu aventurile eroului său, unicul Dirk Pitt, chiar pe la începuturile acestui blog. Între timp, am o bună parte a cărţilor sale, însă mintea nu mi s-a golit de imagini şi întâmplări aventuroase. Bătrânelul acesta, este unul dintre motive.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Exact aşa cum spuneam în precedentul articol, am fost dezamăgit (fără a fi surprins de acest lucru) de felul în care, în cel mai bun stil american, a scrie despre aventuri s-a transformat într-o afacere, sunt convins, extrem de profitabilă. Mai mult chiar, într-o soi de franciză.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Ceea ce nu s-a schimbat însă a fost stilul cu care aceste romane, de multe ori depăşind cinci sute de pagini, erau orchestrate. Se părea că Marele Maestru al Aventurii scrisese, mai degrabă, un program de computer care scotea pe bandă rulantă zeci de cărţi, ce se vindeau cu zecile de milioane în întreaga lume.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Trebuie să recunosc, în ultimii treizeci de ani am citit literatura câtorva mii de scriitori, dintre care mulţi scriu sau au scris mult mai bine decât Clive Cussler. Dar nu profunzimea scriiturii, nici plonjoane în filozofia chintesenţială a eului existenţial căutam în momentele în care deschideam copertele lucioase pe care tronau nave, opere de artă sau peisaje exotice. Îi aveam pe Hesse, Kant, Heminghway sau pe Aimatov pentru acest lucru. Nu, la fel cum corporatiştii sar în week-end cu coarda elastică de pe poduri, la fel doream şi eu, să părăsesc ex-abrupto mundanul şi rutina. Şi, cine ştie, poate într-o zi, să nu mă mai întorc la birou luni, la ora şapte. La fel cum, suspectez, a făcut şi Maestrul.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Clive Eric Cussler este unul dintre cei mai prodigioşi scriitori de aventuri din lume, depăşit fiind poate, doar de Karl May, într-o altă epocă şi cu un alt fel de eroi. Acest articol nu este însă unul de critică literară, ci doar o prezentare a blibliografiei acestui autor atât de apropiat subsemnatului, prin orizonturile largi şi personajele necomplexate pe care le descrie. Surse suplimentare de informaţii sunt siteurile <a href="http://clivecusslerfans.co.uk/">CliveCusslerFans.co.uk</a>, pagina <a href="http://en.wikipedia.org/wiki/Clive_Cussler">wikipedia</a> şi <a href="http://clive-cussler-books.com/">clive-cussler-books.com</a>.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Clive Cussler nu este un inovator. Nu are nici pregătirea filologică de specialitate şi nici fineţea necesară unuia. Este un autor renumit prin câteva serii, care aduc sub ochii cititorului personaje destul de asemănătoare prin aptitudini şi atitudini, tipice romanelor techno-thriller. Trebuie să adaug, deşi voi scandaliza poate pe unii dintre cititorii mei, că majoritatea cărţilor techno-thriller, mi se pare numai potrivită pentru reciclare. La fel ca şi literatura romance. Ştiu, mi-am pierdut definitiv cititoarele, însă voi recunoaşte că, odată am citit un romance foarte bun. Din acest motiv, am inserat în text cuvântul <i>majoritatea</i>. </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Cu greu am reuşit să mai citesc alţi autori şi nu pot remarca decât similitudinea genului techno-thriller cu ceea ce scrie Dan Brown (evident, se încadrează ad-hoc în aceeaşi familie literară): cărţi foarte bine scrise (nu e un eufemism), subiecte interesante, dar le lipseşte ceva. Nu ştiu ce este acel <i>ceva</i>, poate un dram de umor, o atingere realistă sau poate un strop de umanitate. Dacă vrei să să întâlniţi cu ele, sfatul meu este să începeţi cu Stieg Larsson, cu toate că nu are vreo legătură cu techno-thrillerul. Ori, cu magnifica Drood, a lui Dan Simmons. Cel mai degrabă însă, la mijloc este formaţia mea, ca cititor de science-fiction.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Sus-pomenitul Dan Simmons, un scriitor de geniu care trece fără probleme prin toate încăperile literaturii contemporane, îl bate pe Clive Cussler din toate punctele de vedere literare. Literar însă, Clive Cussler continuă să rămână favoritul meu, dintr-un motiv la fel de frivol ca literatura sa: mă face să visez. De aceea, de fiecare dată când deschid o nouă carte a sa (sau pornesc e-book readerul cu o nouă carte a acestuia încărcată), mă îmbarc într-o călătorie, aşa cum erau călătoriile pe vremuri: aventuroase.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Clive Cussler este autorul seriilor:</div>
<ul>
<li><b>Dirk Pitt</b>, care îi au ca eroi principali pe neobosiţii Dirk Pitt şi Al Giordino; este o colecţie impresionantă de romane, nu mai puţin de 23. Începând cu romanul numărul 16, eroii principali sunt gemenii lui Dirk Pitt, însă acesta continuă să se vâre consecvent în bucluc.</li>
<li><b>NUMA</b>, cu eroi traşi la indigo (aproape) după cei ai primei serii: Kurt Austin şi Jose Zavala. Explicaţia constă în faptul că Dirk Pitt devine director al NUMA şi teoretic ar trebui să preia obligaţiile amiralului Sandecker, după ce acesta este propulsat vicepreşedinte al SUA. Kurt Austin îl înlocuieşte pe Dirk Pitt ca director al operaţiunilor speciale. Majoritatea personajelor principale din seria Dirk Pitt apar şi în seria NUMA, incluzându-l trecător şi pe acesta. Seria are câteva cărţi surprinzător de bune. Chiar dacă numele lui Clive Cussler apare pe copertă, bănuiesc că adevăratul autor este cel de-al doilea autor, Paul Kemprecos sau Graham Brown.</li>
<li><b>Oregon</b>, după numele navei de spionaj omonime. Legăturile cu seriile celelalte sunt destul de reduse. Oregon este o navă high-tech cu aparenţa unei semi-epave, iar echipajul formează o corporaţie care nu este nimic altceva decât o agenţie de spionaj privată. Romanele acestei serii par a semăna destul de mult cu ceea ce se aşteaptă de la un techno-thriller modern (adică gadgeturi şi împuşcături). Întrucât nu am citit încă nimic din aceasta, mă abţin de la comentarii. <i>Romanele sunt scrie în colaborare (adică de) Craig Dirgo şi Jack deBrul. Un sfat pentru cei mai avansaţi decât mine: nu începeţi această serie înainte de a citi Flood Tide (seria Dirk Pitt)</i>. O să descoperiţi, printre altele, cum şi-a pierdut Juan Cabrillo, şeful Corporaţiei, piciorul. Până în prezent, au apărut 9 romane din această serie.</li>
<li><b>Aventurile lui Isaac Bell</b>, este o serie poliţistă, a cărei acţiune se desfăşoară în SUA începutului de secol 20. Există 7 romane, dintre care primele scrise doar de Clive Cussler, iar următoare 5 în colaborare (hmm) cu Justin Scott. Am citit doar primul, The Chase, care este o carte agreabilă, în stilul maestrului. </li>
<li><b>Aventurile soţilor Fargo</b> este o altă serie surprinzătoare, în care cei doi eroi, Sam şi Remi Fargo rezolvă enigme arheologice şi înfruntă corporatişti diabolici (vi se pare cunoscut?). Seria este una antrenantă, iar locaţiile sunt magnifice (inclusiv Transilvania!). Chiar dacă nu aduce mai nimic nou în ceea ce-l priveşte pe Cussler, cu excepţia faptului că personajele nu au nimic de-a face nici cu NUMA, nici cu guvernul SUA sau vreun grup privat de spionaj, seria nu poate fi scăpată de fani. Mă întreb, cum o fi găsit Mr. Fargo o soţie astfel de aventuroasă...</li>
<li><b>Cărţi pentru copii</b>. Deşi nu le-am citit, Clive Cussler este şi autorul a două cărţi pentru copii: <i>The Aventures</i> of Vin Fizz şi <i>The Adventures of Hotsy Totsy</i>. Pentru că cei mici trebuie educaţi să fie exploratori de mici.</li>
<li><b>Literatură non-fiction</b>. Probabil că unii dintre voi şi-l amintesc pe Clive Cussler drept gazdă a serialului National Geographic The Sea Hunters. Acesta s-a bazat pe descoperirile adevăratei NUMA, fondată de Clive Cussler, care au fost prezentate în două cărţi: <i>The Sea Hunters: True</i><b> </b><i>Adventures with Famous Shipwrecks</i><b> </b>şi<b> </b><i>The Sea Hunters II: More True Adventures with Famous Shipwrecks. </i>De asemenea, acesta este autorul unui album: <i>Built for Adventure: The Classic Automobiles of Clive Cussler and Dirk Pitt</i>. Acesta prezintă exemplare rare de maşini de epocă, expuse în muzeul său privat. De asemenea, pentru fani, există cartea <i>Clive Cussler and Dirk Pitt Revealed</i>, o istorie amuzantă a începuturilor sale de scriitor şi o prezentare a cărţilor şi personajelor până în 1998.</li>
</ul>
... Mircea Trifhttp://www.blogger.com/profile/16702530569820979425noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7173290405628206543.post-12271565716878045492014-04-06T12:13:00.001+03:002014-06-02T21:45:39.214+03:00Mâna întinsă care spune aceeaşi poveste<div style="text-align: justify;">
Dacă memoria nu îmi joacă feste, pe la începutul celui de-al douăzeci şi unulea secol, câţiva clujeni au avut o idee trăsnită: şi-au făcut un site şi au plecat în vacanţă prin lume (parcă era vorba de Africa şi Caraibe). Pentru o sumă, nu prea mare, nici infimă, te puteai înscrie pe site şi vota traseul şi obiectivele pe care tinerii noştri trebuiau să le bifeze. Ţin minte că au fost două astfel de călătorii, iar domeniul siteului era terra-incognita, ori ceva destul de asemănător. Crowdfundingul pătrundea în România.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
O decadă mai târziu, Mihai Barbu, un tânăr jurnalist, a pornit către Mongolia, călare pe o motocicletă BMW botezată Doyle. Îl cunoşteam pe Mihai de pe forumul motociclism.ro, dar şi din trafic, intersectându-mă de câteva ori, din şaua motocicletei, atunci când venea în Valea Jiului. Am pus siteul lui - mongolia.ro- la semne de carte şi nu am fost dezamăgit. Mihai Barbu este un povestitor desăvârşit, aşa cum îi stă bine unui călător. În plus, este şi unul dintre puţinii profesionişti în domeniul fotografic, dintre toţi cei care bat drumurile lumii.<br />
<br />
Probabil, sunt puţini cei care nu ştiu că Mihai şi-a acoperit o parte dintre cheltuielile celor câteva luni în Asia Centrală vânzând ... kilometri. Ei bine, şi-a împărţit traseul în segmente, pe care le-a vândut pe forumul amintit, pentru cincizeci de euro fiecare. A vândut tot. Pentru întâia oară, cineva din România se folosea cu maxim succes de crowdfunding pentru a-şi finanţa o călătorie/expediţie/acţiune.<br />
<br />
Probabil, la început, mulţi au luat în derâdere ideea lui Mihai. În Occident însă, astfel de întreprinderi nu sunt deloc privite cu un surâs aninat în colţul buzelor. Crowdfundingul s-a practicat în Regatul Unit, Franţa, SUA şi nu numai, cu mult înainte de apariţia forumurilor şi a Facebookului, cu mult înainte de epoca Internetului. Expediţii montane sau nautice au fost finanţate astfel, într-o proporţie mai mult sau mai puţin semnificativă.<br />
<br />
Internetul, platformele de socializare, forumurile, Internetul, în general, au revoluţionat însă crowdfundingul. Pentru întâia oară, oameni obişnuiţi, cu idei neobişnuite, puteau face ceea ce, în general, era rezervat persoanelor publice, fie că aceştia erau alpinişti sau navigatori celebri, personaje des întâlnite în paginile ziarelor.<br />
<br />
Doar simpla dorinţă de lansare într-o întreprindere epică nu este însă suficientă. După toate regulile economiei învăţate în şcoală, pentru a atrage fonduri, trebuie să oferi un soi de marfă sau servicii, în schimb. În caz contrar devine o situaţie cel mai bine descrisă de un utilizator al unui forum internaţional de ciclism: <i>send me money to follow my dream</i>.<br />
<br />
Cei care au participat la finanţarea călătoriei central-asiatice a lui Mihai Barbu au primit probabil mai mult decât au plătit. O poveste splendid spusă, ilustrată perfect, pe siteul său, iar în final, cartea <i>Vând kilometri</i>, apărută (în mai multe ediţii) la Editura Art. Dacă nu aţi citit-o, faceţi acest lucru! Povestea aceasta, felul în care ea ne-a parvenit, ne-a făcut pe toţi să călătorim alături de Mihai, pe Drumul Mătăsii, la Buhara şi Samarkand, sa ne indignăm negăsind Marea Aral acolo unde ar fi trebuit să fie, secată fiind de nebunia omului, să ne întindem, pur şi simplu, în iarbă şi să privim cerul infinit al Mongoliei, să ni se întoarcă stomacul pe dos la vederea <i>delicateselor</i> gătite într-o yurtă, şi, în general, să (re)descoperim că oamenii nu sunt chiar atât de răi, cum ni s-a spus mereu. Îi mulţumesc pentru asta.<br />
<br />
Le mulţumesc şi celor doi micadu.ro, pentru cartea minunată în care şi-au povestit călătoria (tot pe motocicletă) din Alaska spre Tierra del Fuego. M-am bucurat enorm citind şi recitind intotheworld.eu. Am urmărit cu maxim interes alte câteva bloguri sau pagini FB cu acelaşi subiect: călătoria. Le mulţumesc tuturor.<br />
<br />
Din păcate, se pare că este foarte greu să fii original. Astfel se face că ideea lui Mihai a fost preluată de şi de alţii, care pentru câţiva kilometri în plus sunt dispuşi să vândă orice, de la ţări la munţi, pasuri, râuri, localnice (asta nu, cel puţin încă nu, deşi s-o recunoaştem, ar fi cu adevărat original!). Continuând, după acelaşi arhetip, avem şi siteul, pe care găsim o poveste dezlânată, conţinută într-un text bloc imens, din care sublimează idei confuze şi întâmplări inecate într-o ceaţă cu aromă greţoasă. Sau de marijuana.<br />
<br />
Deasupra întregii absenţe a oricărei busole, tronează -inevitabilă- eticheta de călător, bazată pe o ipoteză, demonstraţie (hmm...) şi concluzie de care eroul nostru nu se poate nicidecum dispensa: nu călătoresc în scopuri iluminative, ci pur şi simplu, călătoresc ca să călătoresc. Sunt de acord. Însă nu o să primeşti niciodată sprijinul meu pentru că marfa ta nu este originală şi, dincolo de o poveste contrafăcută, aceasta este prost fabricată, execrabil ambalată şi antipatic promovată.<br />
<br />
O să-l dau drept exemplu negativ pe tânărul care călătoreşte (ori pretinde că o va face) în jurul lumii, cu autostopul. Nu am reuşit să termin niciunul dintre articolele imense de pe blogul său, cu excepţia unuia cu adevărat interesant despre <i>Virgil Gălăţanu</i> (cu bicicleta în Somalia, Africa Centrală, Afghanistan, ş.a). Dincolo de întreprinderea temerară, transpunerea sa în realitate s-a dovedit destul de hardcore şi haotică. Nu aş vrea să fiu înţeles greşit, nu am nimic cu ideea de a face autostopul, nici chiar în Afghanistan (deşi eu nu aş face-o) şi nici cu cea de-a pleca în lume fără nicun ban. Am fost mereu convins că nu aş muri de foame dacă aş face-o personal. Am încercat să trec chiar şi peste faptul că eroul ne transmite aventurile şi gândurile sale nu în limba română, ci, ad-hoc, în propria sa ardelenească, literară sau nu. <br />
<br />
Pur şi simplu nu reuşesc să mă identific cu tipul acesta. Nu pot intra în pielea sa. Acesta este secretul lui Mihai Barbu, pe care toţi cei care l-au imitat nu l-au înţeles. Aş putea să jur că eram eu în şaua lui Doyle, şi sunt convins că şi restul cititorilor săi vor spune acelaşi lucru. Zău că nu mă văd însă mort de beat şi drogat, la capătul lumii. De asemenea, nu aş vrea să donez bani cuiva care-i va cheltui în acest fel. Şi nici nu vreau să citesc povestea unei defecări în cort. După cum există ascultători pentru muzica lui Mozart, dar şi pentru cei ai Rammstein, sunt convins că are şi el fanii săi. Chiar dacă drumul către o poveste cu har trece prin livada talentului, oricine are acces la vestibulul decenţei.<br />
<br />
Păşesc toată viaţa prin clisa mundană şi dintotdeauna am fost însetat de cunoaştere şi pertinenţă. Într-o lume tot mai frivolă, dirijată şi superficială, călătoriile au fost singura lumină călăuzitoare. Călătoresc pur şi simplu, sau prin intermediul altora. Nu vreau să iau cu mine sau să găsesc la destinaţie acelaşi rahat care m-a alungat. Nu aveţi nicio scuză atunci când transpuneţi mizeria verbală şi factuală de acasă la mii de kilometri distanţă. Cu siguranţă n-o s-o faceţi pe banii mei. Şi nici pe cei ai prietenilor mei. Nu aveţi ce să ne oferiţi.<br />
<br />
Dacă o să apelez vreodată la crowdfunding (sunt convins că o voi face şi eu!) vă rog să mă crucificaţi dacă o să vă vând marfă contrafăcută. Ardeţi-mă pe rug, de o să vin gol în faţa dumneavoastră, cu mâna întinsă, fără să vă ofer nimic cu cealaltă. Cenzuraţi-mă şi cereţi-mi adevăratul Graal al existenţei: Cunoaşterea. Abia atunci, uraţi-mi Drum Bun!<br />
<br />
Pentru ceilalţi, o să îl parafrazez încă o dată pe maestrul Dinică: <i>Fiţi originali, ce dracu'</i>! <br />
<br />
<br /></div>
Mircea Trifhttp://www.blogger.com/profile/16702530569820979425noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-7173290405628206543.post-29854444315866504622013-01-07T17:37:00.001+02:002017-01-17T11:09:06.337+02:00Din România în Suedia, cu InterRail<div style="text-align: justify;">
Am auzit întâia oară vorbindu-se de InterRail, pe vremea când eram student. Am fost imediat atras de ideea de a călători nelimitat cu trenul prin zeci de ţări, doar pe baza unui bilet unic, pe care-l puteam cumpăra de la orice agenţie de voiaj CFR mai răsărită. Îmi amintesc harta reţelei feroviare europene de pe un perete al agenţiei CFR din Piaţa Mihai Viteazu din Cluj, în faţa căreia rămâneam de multe ori fascinat, imaginându-mi că străbat continentul de la un capăt la celălalt, schimbând zeci de trenuri, moţăind rupt de oboseală în sute de gări şi schimbând impresii cu nenumăraţi alţi călători ca mine.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Din păcate, la sfârşitul anilor '90, libera circulaţie era încă doar un vis pentru români iar ţările vest-europene ne cereau încă vize ce nu erau uşor de obţinut. Astăzi pare greu de crezut, dar o vizită în Italia de exemplu, presupunea stat la coadă la ambasadă, taxe, scrisori de invitaţie sau voucher turistic şi în general mulţi bani cheltuiţi. </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Fără o introducere prea lungă, iată-mă mai mult de zece ani mai târziu, în iulie 2012 în faţa primei experienţe InterRail. Nu vreau să o iau de la capăt explicând <i>Ce este InterRail?</i> întrucât am făcut-o deja pe blog, ci mai degrabă vreau să împărtăşeşc celor interesaţi din experienţa unei asemenea călătorii, întrucât cu greutate găseşti o diversitate de opinii şi experienţe InterRail în blogosfera autohtonă. Acest lucru este oarecum surprinzător.</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Celor care vor să afle mai multe ori să se documenteze pentru o asemenea călătorie, le recomand situl <a href="http://raildude.com/">www.RailDude.com</a> Eu am găsit forumul de aici extrem de util, aerisit şi mereu la zi cu ultimile modificări ale circulaţiei feroviare europene. Alt site celebru cu temă feroviară (dar nu numai) este <a href="http://www.seat61.com/">www.seat61.com</a></div>
<div style="text-align: justify;">
În ceea ce priveşte mersul trenurilor din toate ţările europene, în afară de siturile companiilor feroviare naţionale, cel mai bun site este <a href="http://www.bahn.de/">www.bahn.de</a></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Prin urmare, iată-mă prezent dimineaţa la prima oră la agenţia CFR locală (Petroşani). Ceea ce în iulie este întotdeauna târziu datorită numărului uriaş al celor care se îndreaptă spre mare (tot locală). M-am întrebat mereu de ce... Atunci când mi-a venit rândul la una dintre cozile din agenţie, doleanţa mea m-a făcut instantaneu o nanocelebritate printre zecile de oameni care aşteptau să cumpere bilet de tren către Eforie sau Mangalia. </div>
<div style="text-align: justify;">
''<i>Săru'mâna, vreau şi eu un bilet InterRail Global Flexipass 5 din 10.</i>''</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<!--[if gte mso 9]><xml>
<w:WordDocument>
<w:View>Normal</w:View>
<w:Zoom>0</w:Zoom>
<w:HyphenationZone>21</w:HyphenationZone>
<w:PunctuationKerning/>
<w:ValidateAgainstSchemas/>
<w:SaveIfXMLInvalid>false</w:SaveIfXMLInvalid>
<w:IgnoreMixedContent>false</w:IgnoreMixedContent>
<w:AlwaysShowPlaceholderText>false</w:AlwaysShowPlaceholderText>
<w:Compatibility>
<w:BreakWrappedTables/>
<w:SnapToGridInCell/>
<w:WrapTextWithPunct/>
<w:UseAsianBreakRules/>
<w:DontGrowAutofit/>
</w:Compatibility>
<w:BrowserLevel>MicrosoftInternetExplorer4</w:BrowserLevel>
</w:WordDocument>
</xml><![endif]--><b><span style="color: red;">Pont #1</span> </b><i>Atunci când aveţi un bilet Global Flexipass 5 zile din 10 sau 10 zile din 22 trebuie să calculaţi cu atenţie durata călătoriei precum şi ora de plecare. Regula trenului de după ora 19.00 spune pe scurt că dacă un tren are ora de plecare după 19.00 şi sosirea a doua zi după 04.00 trebuie bifată pe bilet doar ziua următoare (a sosirii), în loc de ambele. Evident, nu poate fi bifată prima zi de călătorie dacă aceasta coincide cu prima zi de valabilitate a biletului întrucât ar presupune că aţi plecat cu un tren de noapte înainte cu o zi de intrarea în valabilitate a acestuia.</i></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
Oportunitatea călătoriei cu InterRail a apărut datorită unui vis mult mai vechi, acela de a naviga. Cum identificasem barca la care am jinduit mereu într-un mic port din sudul Suediei, am hotărât să îmi iau un bilet IR şi să profit şi de plăcerea de a călători. Ideea iniţială era să mă întorc prin nordul Suediei, Finlanda, Ţările Baltice (nu sunt în zona IR dar este relativ ieftin să călătoreşti prin ele) şi Polonia. Din acest motiv mi-am luat doar un Flexipass cu 5 din 10 zile întrucât calculele făcute cu ajutorul siteurilor mai sus menţionate arătau că 5 zile sunt suficiente pentru a face întregul traseu, rămânându-mi alte 5 zile pentru vizite. Singurul motiv de îndoială era intervalul de vreo 12 minute între sosirea trenului dinspre Lituania şi plecarea celui spre Budapesta. În final am fost atât de impresionat de ceea ce am văzut în micul port suedez, încât am hotărât să revin pe acelaşi traseu, însă am profitat de acesta pentru a vizita un oraş absolut superb: Praga.<br />
<br />
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhi5dRHFDDuuxqmJQdZeZ7uYaTHSVvm2Rax4iauwBYfXnQ-gEIm48qlNYSPzVb9G7C5aPgeyfeNlNH3RETV4tQjWcZ8fkGiqFTSPfNmGSSZIs_lh0ldhG9ta-zCpnJPzBFl8fsu5eCoHa5w/s1600/P1070378.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhi5dRHFDDuuxqmJQdZeZ7uYaTHSVvm2Rax4iauwBYfXnQ-gEIm48qlNYSPzVb9G7C5aPgeyfeNlNH3RETV4tQjWcZ8fkGiqFTSPfNmGSSZIs_lh0ldhG9ta-zCpnJPzBFl8fsu5eCoHa5w/s640/P1070378.jpg" width="480" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;">Coperta care include Raportul de Călătorie (jos), Ghidul şi Harta (sus)</td></tr>
</tbody></table>
</div>
<div class="MsoNormal" style="text-align: justify;">
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgIeRcK_xDtUwPY8gcK5JUPrdjkTNFdwjgb3Vn_FE0qOtxsSBHg1cj6NOrGJOItgnhG9bI0fVDMpeyL_fMnhyphenhyphenbM9TrmjO_tRhGCwJTh6sIyaKjmKNM1o-LwMwTf4ijskpYjKS0FP1WkBL_1/s1600/P1070379.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="480" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgIeRcK_xDtUwPY8gcK5JUPrdjkTNFdwjgb3Vn_FE0qOtxsSBHg1cj6NOrGJOItgnhG9bI0fVDMpeyL_fMnhyphenhyphenbM9TrmjO_tRhGCwJTh6sIyaKjmKNM1o-LwMwTf4ijskpYjKS0FP1WkBL_1/s640/P1070379.jpg" width="640" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;">Biletul propriu-zis </td><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><br /></td><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><br /></td></tr>
</tbody></table>
<br />
<b><span style="color: red;">Pont #2</span> </b><i>Biletul InterRail este teoretic valabil doar cu coperta / raportul de călătorie, pe scurt un tabel în care trebuie trecut fiecare tren cu care se călătoreşte precum şi ora de sosire, precum şi cu actul de identitate / paşaportul. Personalul care controlează biletele este responsabil tot în teorie cu verificarea identităţii InterRailerului şi cu ştampilarea şi a Raportului de Călătorie, pe lângă bilet. Din experienţa proprie dar şi din discuţiile cu zeci de alţi InterRaileri, actul de identitate nu este <u>niciodată</u> solicitat la control, iar Raportul de Călătorie este verificat şi ştampilat doar în circa jumătate din cazuri. </i><br />
<br />
În spiritul planului iniţial, mi-am luat bilet spre Budapesta, luând trenul Tg. Mureş - Budapest Kpu din Deva. Am fost oarecum surprins de faptul că trenul avea doar vagoane MAV. Nu era prima dată când călătoream cu trenul la Budapesta şi aşa cum descoperisem mai demult, nu ştiu cum se face dar cei mai acri şi băţoşi pasageri i-am întâlnit mereu pe ruta aceasta. Probabil la mijloc e doar ghinionul. La plecare, rucsacul se dovedise atât de plin încât nici măcar o carte nu mai încăpuse, astfel că peisajul tern al Câmpiei Panonică s-a perindat destul de greu chiar dacă viteza trenului a crescut imediat ce am intrat în Ungaria. Din fericire cele trei vagoane ale Intercity-ului Maros s-au dovedit foarte moderne, curate, iar aerul condiţionat a ţinut departe cele aproape patruzeci de grade de afară.<br />
<br />
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiZMQ3R3Wrdfi7h6L7Q1pLdl3LmQwALK53E61dxrjaHEg30bMJwQCO8WF0PeuEPyorfclhUHDsJ62oFFA7Qap8PZ75ua36NoEdGNJKQBxPkh_C_bZGE1Hkqyfw04tyAUAnxNdCfFo4XemUm/s1600/_1070381.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="480" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiZMQ3R3Wrdfi7h6L7Q1pLdl3LmQwALK53E61dxrjaHEg30bMJwQCO8WF0PeuEPyorfclhUHDsJ62oFFA7Qap8PZ75ua36NoEdGNJKQBxPkh_C_bZGE1Hkqyfw04tyAUAnxNdCfFo4XemUm/s640/_1070381.jpg" width="640" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;">IC 377 Maros (Mureş)</td><td class="tr-caption" style="text-align: center;"></td><td class="tr-caption" style="text-align: center;"></td></tr>
</tbody></table>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiPpWVbFGB6vuxRvwjQ2gfe_T_4pb1moVJqjut3GVV2YBTsMbt0ZsHYYuIfmNBNCU6lTCOrk0uWNIV72VWrmgMETjhO0sWO6TNM9Ox-UE6S4QlBwkuhS_Eg6I_C6xaYNWl7r6ujkMZTWEFR/s1600/_1070382.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiPpWVbFGB6vuxRvwjQ2gfe_T_4pb1moVJqjut3GVV2YBTsMbt0ZsHYYuIfmNBNCU6lTCOrk0uWNIV72VWrmgMETjhO0sWO6TNM9Ox-UE6S4QlBwkuhS_Eg6I_C6xaYNWl7r6ujkMZTWEFR/s640/_1070382.jpg" width="480" /></a></div>
<br />
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi6YZpm8lCz7fUP1aU3aHl-ywNWqhRfykVplSF7TOa63LrgU4qPU51nf4igJ-5tdllcUTI0fl_cOEnCKR-yLqP7SQvYebquhf4Hy_yC4-M1cS6oCv1ua64F-X82LRvs0HD2BLgiQNGYrV44/s1600/_1070383.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="480" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi6YZpm8lCz7fUP1aU3aHl-ywNWqhRfykVplSF7TOa63LrgU4qPU51nf4igJ-5tdllcUTI0fl_cOEnCKR-yLqP7SQvYebquhf4Hy_yC4-M1cS6oCv1ua64F-X82LRvs0HD2BLgiQNGYrV44/s640/_1070383.jpg" width="640" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;">IC 377 Maros în Budapest Keleti</td></tr>
</tbody></table>
<br />
Budapesta a fost prima capitală europeană pe care am vizitat-o, iar la vremea aceea am fost extrem de entuziasmat de acest oraş superb. După ce am căpătat experienţă cutreierând Bătrânul Continent, entuziasmul mi s-a mai domolit, nu şi plăcerea de a-l vizita cu orice ocazie. De data aceasta aveam aproape şapte ore la dispoziţie până la sosirea următorului tren, aşa că am profitat pentru a face un minitur al centrului oraşului, însă căldura sufocantă, aglomeraţia şi rucsacul greu m-au lăsat repede fără suflu.<br />
<br />
<b><span style="color: red;">Pont #3</span> </b><i>Toate gările europene importante au dulapuri pentru bagaje. Taxarea se face fie pentru întreaga zi, fie orar. Tarifele variază de la 2-3 EU până la 7-8 EU pentru o zi întreagă. Volumul acestora nu permite în general bagaje cu un volum mare. </i><br />
<i><br /></i>
<br />
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgPH-Xk2ycNAIAhPul1ynjRF2uY2Y4dH99R4zVx9sD9uFDaFKCM0eJjNO1WriKnjh3G7w5iGjEoLyojRJdS3QhLJ2muSTzVCyqbsxYcwQustXYYBPUMFFjqHXmH60uukFYHI06y_tScLTno/s1600/_1070384.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="480" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgPH-Xk2ycNAIAhPul1ynjRF2uY2Y4dH99R4zVx9sD9uFDaFKCM0eJjNO1WriKnjh3G7w5iGjEoLyojRJdS3QhLJ2muSTzVCyqbsxYcwQustXYYBPUMFFjqHXmH60uukFYHI06y_tScLTno/s640/_1070384.jpg" width="640" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;">Gara Budapest Keleti (Gara de Est)</td></tr>
</tbody></table>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgiY_pDNRiT8Bvax55AJJg2m1STS1Gki9C05scNEh1IYofFSZkBd0Yn03e8kunCsl3AxPAs2J6Ase4DJhyA68XM_xm_Q1crSmOFw4944wikJo4h9ur_iUbzZ5MLQH0vexoBZXm3gLt8UZBe/s1600/_1070390.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="480" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgiY_pDNRiT8Bvax55AJJg2m1STS1Gki9C05scNEh1IYofFSZkBd0Yn03e8kunCsl3AxPAs2J6Ase4DJhyA68XM_xm_Q1crSmOFw4944wikJo4h9ur_iUbzZ5MLQH0vexoBZXm3gLt8UZBe/s640/_1070390.jpg" width="640" /></a></div>
<i><br /></i>
Gara Keleti va avea începând cu 2015 staţie de metro pe linia M4, astfel că momentat lucrările la linia subterană umbresc arhitectura splendidă proaspăt renovată a acesteia. De asemenea titulatura de <i>Poartă a Balcanilor</i> i se potriveşte de minune: un călător din Occident întâlneşte probabil aici întâia oară exemplare ale faunei specifice gărilor situate mai la Est.<br />
<br />
Răpus de căldură, m-am odihnit pe iarba unui mic parc de lângă Dunăre (în Occident e normal să faci asta fără a primi amendă), după care am decis să mă întorc la gara deşi mai erau câteva ore bune până la plecarea trenului către Berlin. Pe drumul de întoarcere am primit gratuit un pahar de limonadă şi o bucată de kurtocs-kolacs, lucru care mi-a ridicat puţin moralul.<br />
<br />
Timpul rămas s-a scurs destul de repede, în cacofonia plecării a sute de trenuri şi a zeci de limbi vorbite de miile de călători din jur. Cu greu ai putea găsi o gară mai aglomerată decât Keleti! Odată cu înserarea filtrată prin imensa suprafaţă vitrată a staţiei, la peron a tras şi trenul EN 476 Metropol. Cu urcarea în acest tren îmi inauguram şi eu în sfârşit primul voiaj InterRail.<br />
<br />
Euronight Metropol este printre cele mai faimoase trenuri rulate de MAV, dar componenţa sa este una extrem de pestriţă: pe lângă vagoanele Budapesta-Berlin, Budapesta-Bratislava, Budapesta-Praha, include vagoane spre Berlin de la Bratislava şi Praga, dar şi vagoanele slovace şi cehe care merg pe durata estivală către Burgas şi Varna, în Bulgaria. Prin urmare, un tren foarte lung şi complex, dar şi extrem de aglomerat. Imediat ce m-am urcat la bord, mi-am dat seama că dacă nu mi-aş fi rezervat locul cu câteva zile în urmă la agenţia CFR din Petroşani (4 EU), nu aş fi avut nicio şansă de a găsi vreunul în Budapesta. <br />
<br />
<b><span style="color: red;">Pont #4</span> </b><i>Atunci când călătoriţi cu IR (dar nu numai), rezervarea locului la anumite trenuri dar mai ales la cele de noapte de lung parcurs este esenţială. Costul acestor rezervări este în general redus (4-5 EU) dar poate trece de 30 EU la trenurile-hotel. În unele ţări (România, Spania, etc) sunt obligatorii rezervări pentru orice tren, în altele la aproape niciunul (în Suedia la trenurile de noapte şi cele de mare viteză, Germania-ICE Sprinter şi TGV-urile SNCF, etc). Pe verso hărţii primite la achiziţionarea biletului IR sunt trecute toate suplimentele care trebuie plătite la trenurile din ţările membre InterRail.</i><br />
<i><br /></i>
În compartimentul meu, jumătate dintre călători aveau bilete IR. Curând mi-am dat seama că această estimare era valabilă pentru întregul tren! Unul dintre vecini, un german simpatic ce se întorcea din România, era la a 45-a tură cu InterRail.<br />
<br />
<b><span style="color: red;">Pont #5</span> </b><i>Preţul unui bilet IR este de multe ori mai mic decât costul însumat al biletelor obişnuite de tren! Prin comparaţie, dacă aş fi luat bilete separat doar pentru ruta Budapesta-Berlin-Copenhaga, preţul dus-întors la categoriile de trenuri folosite (EN şi ICE) ar fi fost de circa 550 EU...</i><br />
<i> </i> <br />
Conform orarului binecunoscut, trenul EN 476 Metropol a părăsit gara Budapest Keleti, îndreptându-se către Nord. La bord, căldura moleşitoare a zilei a alungat pofta de vorbă, cu toată intervenţia firavă a aerului-condiţionat. Pe măsură ce noaptea îşi recapătă drepturile, toată lumea aţipeşte. Nici măcar controlul rapid al biletelor şi minuscula repriză de ploaie de afară nu fac vreo diferenţă. Neamţul nostru scoate câteva doze de bere, le anihilează, apoi aţipeşte şi el. Între timp se opreşte şi trenul, dar toată lumea deja doarme pe scaunele incomode.<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgdSFBe07UF7CZ8hco9W0Cxt0_G5YwqY7n1FZWqSudbZpQFEQuSRMppFmO6mfqh_cehznCjsG2FI0ZqRl2NxD6msv77Ga0DlSgSZyGLpiO4b65sFlRTDHW4O97GuYKIXfY2rcQhjhiGqYh0/s1600/_1070405.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="480" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgdSFBe07UF7CZ8hco9W0Cxt0_G5YwqY7n1FZWqSudbZpQFEQuSRMppFmO6mfqh_cehznCjsG2FI0ZqRl2NxD6msv77Ga0DlSgSZyGLpiO4b65sFlRTDHW4O97GuYKIXfY2rcQhjhiGqYh0/s640/_1070405.jpg" width="640" /></a></div>
<br />
Pe la miezul nopţii ne-am dat seama că trenul încă nu s-a clintit din gara anonimă în care se oprise cu vreo două ore în urmă. Evident, acest lucru este de natură să ne trezească de tot. Germanul pescuieşte încă vreo două doze de bere după care face conexiunea cu mersul trenurilor româneşti. Evident, toată lumea se amuză, inclusvi ungurii, românul şi unul dintre cei doi slovaci din compartiment. Cel de-al doilea nu pricepe o iotă din germană sau engleză.<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
Într-un final, trenul se urneşte din nou şi intrăm în Slovacia. Bratislava ne întâmpină cu o măreaţă pana de curent, pe fondul căreia în tren urcă o gaşcă turmentată care face o gălăgie infernală. Imediat ce aceasta coboară (ori este alungată din tren) aţipim şi noi din nou. O scurtă privire aruncată ceasului atunci când ne sunt din nou controlate biletele la intrarea în Cehia, îmi confirmă întârzierea. În jurul orei 7 suntem în Praha cu 220 minute mai târziu decât ar fi fost normal.. <br />
<br />
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh09Kk_Wlhkm7feaytq-RHDYpLRoPrrNourlHZ0rb6bUMqt2C6hsyETN3UAMIgxsS_ed9PB2JFHn4DOTkLYRVXauuIHYfuj6r1UzBeoT2s97taScZqo47VbHLtHc4AcMVp_Jnt_N0OOLurX/s1600/_1070403.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="480" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh09Kk_Wlhkm7feaytq-RHDYpLRoPrrNourlHZ0rb6bUMqt2C6hsyETN3UAMIgxsS_ed9PB2JFHn4DOTkLYRVXauuIHYfuj6r1UzBeoT2s97taScZqo47VbHLtHc4AcMVp_Jnt_N0OOLurX/s640/_1070403.jpg" width="640" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;">220 minute întârziere!</td></tr>
</tbody></table>
<br />
Acest lucru devine îngrijorător, întrucât legătura cu trenul ICE Berlin-Copenhaga pare deja ameninţată. O jumătate de oră mai târziu înteleg că trebuie să uit de trenul spre Copenhaga. Asta pentru că la ieşirea din Praga, locomotiva trenului nostru îşi dă obştescul sfârşit. Scheise!<br />
<br />
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjmBrrIfIegAnVRMy9LDbAtdMi4PiJlNt4Cm_MexwfbBbRjtUjgpoipif5ryBMUI_eNJJuPs31IjRLm0oni-nxFERi_c1dNI8HN99mNMRRe45ft7D_i4Tx__B2P5kE5IIGee5uv-BnM0Nw4/s1600/_1070407.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="480" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjmBrrIfIegAnVRMy9LDbAtdMi4PiJlNt4Cm_MexwfbBbRjtUjgpoipif5ryBMUI_eNJJuPs31IjRLm0oni-nxFERi_c1dNI8HN99mNMRRe45ft7D_i4Tx__B2P5kE5IIGee5uv-BnM0Nw4/s640/_1070407.jpg" width="640" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;">EN 476 Metropol, defect în gara Praha Nadrazi Holesovice</td><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><br /></td></tr>
</tbody></table>
<br />
Germanul profită pentru a se face şi el nevăzut şi se întoarce cu o plasă plină cu doze de Staropramen pe care ni le împarte. O oră şi ceva mai târziu, ne reluăm călătoria, iar apropiata pierdere a legăturii din Berlin este din plin compensată de priveliştile superbe pe care le-aş fi ratat altfel. Valea Elbei ni se arată în toată splendoarea sa, un colţ al Bătrânului Continent aflat în umbra altor obiective mult mai puternic exploatate turistic.<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi-wFmEThV7IdPUZVduJhzNRvboCXNucZSB9qAj7QJD1XRlEkuLb3iLz756TDMcZVEF2PnSZ2GMIByww3zLMhoVLHPY4lcqg27I-f1rdo15y06zYJFCygYr5RHOaqsN118KplL69uhZDmif/s1600/_1070431.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="480" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi-wFmEThV7IdPUZVduJhzNRvboCXNucZSB9qAj7QJD1XRlEkuLb3iLz756TDMcZVEF2PnSZ2GMIByww3zLMhoVLHPY4lcqg27I-f1rdo15y06zYJFCygYr5RHOaqsN118KplL69uhZDmif/s640/_1070431.jpg" width="640" /></a></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi3Jp7qDJxWGvwJ6Utby3la0O1y1GwbgNVNZOdnJ6f2OJNU9-2J4_dXFxirvRc85EWgtZRo6E01ARjIDWRfuLj87AMy0nA_egVtZAEl8BU-x-j14Eg3ygApR-gREnAXcJLWDj4EKxSTSrYD/s1600/_1070411.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="480" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi3Jp7qDJxWGvwJ6Utby3la0O1y1GwbgNVNZOdnJ6f2OJNU9-2J4_dXFxirvRc85EWgtZRo6E01ARjIDWRfuLj87AMy0nA_egVtZAEl8BU-x-j14Eg3ygApR-gREnAXcJLWDj4EKxSTSrYD/s640/_1070411.jpg" width="640" /></a></div>
<br />
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgHWbmJ4kWnuI8bWiItNqg_4pVyDjzSFep36hbx7rNK49WooLUpPmUuCZ28PXKsrCZV-77oJDIc9A_7y3qS-5yNorqvackPFRzusJP1IRgHPLKVQ9IQkBkfe5Dr3uyV_IhrwbAScPcry5_Z/s1600/_1070434.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="480" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgHWbmJ4kWnuI8bWiItNqg_4pVyDjzSFep36hbx7rNK49WooLUpPmUuCZ28PXKsrCZV-77oJDIc9A_7y3qS-5yNorqvackPFRzusJP1IRgHPLKVQ9IQkBkfe5Dr3uyV_IhrwbAScPcry5_Z/s640/_1070434.jpg" width="640" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;"> Dresden Hbf</td></tr>
</tbody></table>
După ce trecem de frumosul oraş Dresda, trenul mai recuperează câteva minute gonind prin câmpie către destinaţia sa finală, Berlin, unde soseşte cu peste patru ore întârziere.<br />
<br />
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhd1fhKgRRMv1KunwQ7E3-iFJ1wG-lmM0p9E32yzg4FxuVQHHDMrJ9n4RWhSx1bPt2De4n67SUMPq7fAve71R3_fONbItiQBHJBUWC3ktx6bkGJ6C_e8-bTNQi3O74VvAHkNSEfRW2rwvHE/s1600/_1070435.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="480" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhd1fhKgRRMv1KunwQ7E3-iFJ1wG-lmM0p9E32yzg4FxuVQHHDMrJ9n4RWhSx1bPt2De4n67SUMPq7fAve71R3_fONbItiQBHJBUWC3ktx6bkGJ6C_e8-bTNQi3O74VvAHkNSEfRW2rwvHE/s640/_1070435.jpg" width="640" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;">Berlin Hbf, cea mai mare şi mai modernă gară din Europa</td></tr>
</tbody></table>
<br />
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhmGnAoaytZQoWu6VzzQ61SA48RMB1foPrJQ9nuY7ZUAlaCrW98FuAQnPlCBf3CF7W6eh2bjJwkr2j7irJgkDldh2rqxuOKTQs3_XFK-PW7_C8O43O5MKwfiCNKEMP3ZRsOxfUey0YasP90/s1600/_1070436.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="480" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhmGnAoaytZQoWu6VzzQ61SA48RMB1foPrJQ9nuY7ZUAlaCrW98FuAQnPlCBf3CF7W6eh2bjJwkr2j7irJgkDldh2rqxuOKTQs3_XFK-PW7_C8O43O5MKwfiCNKEMP3ZRsOxfUey0YasP90/s640/_1070436.jpg" width="640" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;">Berlin Hbf</td></tr>
</tbody></table>
<br />
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhFLV8ezY_NfC4WPeeD22H9818boyQt1bmrWpJbHAnByYhezK6XzI5mu9Y8M5lg4UFnb9vXFtBCENZJc3i9HuFV7ZonV1vCdOAf0Kupi73F0iJ0OjiXmGToM54U3Z1-VxhmhonvtuWsQcIE/s1600/_1070437.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="480" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhFLV8ezY_NfC4WPeeD22H9818boyQt1bmrWpJbHAnByYhezK6XzI5mu9Y8M5lg4UFnb9vXFtBCENZJc3i9HuFV7ZonV1vCdOAf0Kupi73F0iJ0OjiXmGToM54U3Z1-VxhmhonvtuWsQcIE/s640/_1070437.jpg" width="640" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;">Berlin Hbf - gara are trei niveluri de la care pleacă trenurile de rang diferit</td></tr>
</tbody></table>
Berlin Hautbanhof este cea mai mare şi mai modernă gară din Europa. Primul contact este copleşitor, însă explorarea imensului edificiu trebuie amânată, întrucât am doar câteva minute la dispoziţie pentru a prinde trenul pentru Hamburg Hbf, de unde aveam o legătură rapidă cu Copenhaga C. Semnele indicatoare sunt peste tot, iar directiile intuitive, dar sunt zeci de peroane şi mii de oameni în jur.<br />
<br />
Noul tren este un ICE în care mă urc cu oarecare sfială şi găsesc cu greu un loc vizavi de un personaj într-un costum ultra-elegant, adâncit în lecturarea nesfârşitelor coloane de cifre din ziarul financiar din care nu îşi ridică ochii tot drumul.<br />
<br />
Spre surpriza mea, multă lume din tren călătoreşte cu bilete Interail, îndeosebi cei tineri. Practic, toţi străinii de la bord au IR.<br />
<br />
<b><span style="color: red;">Pont #6</span> </b><i>Pentru trenurile germane de mare viteză ICE, nu este necesară rezervarea locului, atunci când folosiţi InterRail. Rezervarea este necesară doar la mai rarele trenuri ICE Sprinter.</i><br />
<br />
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEje6gJlQMOuvoGdzESuWglqOaabA2A_4kKZE5B6QER_ZMB0cJbt9Ym5koRujRUKESULQKms-L96EPY3igyKFumv8wjlD55M_B_cGBYchts_wy_8gR_ZFaRyA8VjFRnY5vHBP8GHYMEERliU/s1600/_1070440.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="480" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEje6gJlQMOuvoGdzESuWglqOaabA2A_4kKZE5B6QER_ZMB0cJbt9Ym5koRujRUKESULQKms-L96EPY3igyKFumv8wjlD55M_B_cGBYchts_wy_8gR_ZFaRyA8VjFRnY5vHBP8GHYMEERliU/s640/_1070440.jpg" width="640" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;">ICE Hamburg Hbf - Copenhagen Central</td></tr>
</tbody></table>
<br />
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgIL76DXBJXO8dbPX8xZf5jLsAgtyRtbH5uZzLkMAOeg7yjeedle_0nPlqPbS6OPervvQdvmqURQ0w0gCmvMRwlb_QYHK1iPO68srT2KxuEmQVqgxZnYlibpFBx6fSp4ik-Kw7bJz3BQZFo/s1600/_1070439.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgIL76DXBJXO8dbPX8xZf5jLsAgtyRtbH5uZzLkMAOeg7yjeedle_0nPlqPbS6OPervvQdvmqURQ0w0gCmvMRwlb_QYHK1iPO68srT2KxuEmQVqgxZnYlibpFBx6fSp4ik-Kw7bJz3BQZFo/s640/_1070439.jpg" width="480" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;">Toaleta în ICE</td></tr>
</tbody></table>
Nu urcam pentru prima oară într-un tren de mare viteză, prima dată acest lucru se întâmpla în Italia, unde am călătorit cu Eurostar pe ruta Bari - Roma Termini. Pentru cineva obişnuit cu vitezele trenurilor din România, cei 230 km/h cu care am zburat practic spre Hamburg, ţin de povestirile SF. Din păcate însă pentru noi, vestea e că majoritatea ţărilor europene au linii de mare viteză, practic de la Budapesta Kpu poţi călători spre Viena şi apoi spre Berlin (cu Railjet) şi mai departe cu viteze medii peste 200 km/h.<br />
<br />
În Hamburg, m-a izbit răcoarea neaşteptată. Practic, erau 20 de grade mai puţin decât în Budapesta sau Praga. Toată lumea era zdravăn îmbrăcată, inclusiv cu căciuli şi paltoane. Tot aici, am plătit cea mai scumpă intrare la o toaletă din viaţa mea: 3 EU.<br />
<br />
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh8JlN3XDdNXC5UlFtvBsvXJmuVpEQsA2tpS2ZAEFu1GR-QuLj3ng5B53yPv8-LgRy9J2oWPFWMfQ4FFJ0hW4MPIJtin-H0S4pk4flrCtm4jHVpD_Zh9jHqMdscb6978F9eqqkirwPx9ZGT/s1600/_1070441.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="480" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh8JlN3XDdNXC5UlFtvBsvXJmuVpEQsA2tpS2ZAEFu1GR-QuLj3ng5B53yPv8-LgRy9J2oWPFWMfQ4FFJ0hW4MPIJtin-H0S4pk4flrCtm4jHVpD_Zh9jHqMdscb6978F9eqqkirwPx9ZGT/s640/_1070441.jpg" width="640" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;">Gara Hamburg Hbf</td></tr>
</tbody></table>
<br />
După câteva minute în care am căutat zadarnic un WiFi gratuit, am renunţat şi am urcat la bordul unui nou ICE, cu destinaţia Copenhaga. Trebuie să recunosc că deja eram fan al acestor veritabile săgeţi albe. Pe această rută circulă ICE administrate în comun de DB şi DSB (Căile Ferate Daneze).<br />
<br />
Noutatea acestei etape, era că eram la bordul unui tren care urma o rută parţial maritimă, la bordul unui ferryboat. Acest lucru era o premieră pentru subsemnatul. Ştiam că pasagerii trenului (inclusiv IR-erii) nu trebuiau să plătească biletul pentru ferry, aşa că nu mi-am făcut probleme. Partea mai puţin plăcută a fost aceea că trenul era foarte aglomerat, toate scaunele fiind rezervate. Prin urmare, împreună cu un grup de InterRaileri norvegieni, mi-am stabilit cartierul-general în spaţiul pentru bagaje şi tranzit de la capătul unui vagon.<br />
<br />
<b><span style="color: red;">Pont #7</span> </b><i>Atunci când călătoriţi cu un tren rapid în Germania, urmăriţi afişajul de deasupra fiecărui scaun. Dacă acesta arată o rută oarecare de pe parcurs (de exemplu Berlin Hbf - Berlin Spandau), înseamnă că respectivul loc este rezervat pe această rută. Dacă mesajul este DB Comfort, atunci locul nu este rezervat, dar poate fi ocupat prioritar de pasagerii care deţin această legitimaţie oferită de DB.</i><br />
<br />
<span style="color: #444444;">După câteva zeci de minute, traversăm podul către insula Fehrman şi într-un final ajungem în portul său nordic Puttgarden, unde trenul urcă la bordul ferryboatului care îl va duce, împreună cu zeci de automobile şi camioane, în portul danez </span><span style="color: #444444;">Rødby de pe insula Lolland.</span><i> </i><br />
<i><br /></i>
<br />
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjVgHjMwjBI1yYpO7pOIpcbgv-hcTOwHO1c-QUIZXw1GBMFgTzCrDA3YolkKTQdOtlggU5WIsPiqPhDJh8u0HABiq77evYl-igESy7_cu1K05BAJ6r6TYHI4x8Y1ZdmvBxpGKhwWeWkn_qK/s1600/_1070451.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="480" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjVgHjMwjBI1yYpO7pOIpcbgv-hcTOwHO1c-QUIZXw1GBMFgTzCrDA3YolkKTQdOtlggU5WIsPiqPhDJh8u0HABiq77evYl-igESy7_cu1K05BAJ6r6TYHI4x8Y1ZdmvBxpGKhwWeWkn_qK/s640/_1070451.jpg" width="640" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;">Peisaj tipic nord-german</td></tr>
</tbody></table>
<br />
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiRViF70JaSv9bOyb4hBGV9QdZa-26R3fS_4UvJWXcRy8IDVw6DiKJbZnBBvYrgOZZ8XwEW44_MEkF1FmzvlIYXFSgzTDnLskIBxPB4OqPdamNTzH8a_lSAA9RjlXKQFWQQ7hDVxo3ptLWX/s1600/_1070452.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="480" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiRViF70JaSv9bOyb4hBGV9QdZa-26R3fS_4UvJWXcRy8IDVw6DiKJbZnBBvYrgOZZ8XwEW44_MEkF1FmzvlIYXFSgzTDnLskIBxPB4OqPdamNTzH8a_lSAA9RjlXKQFWQQ7hDVxo3ptLWX/s640/_1070452.jpg" width="640" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;">Podul dintre Germania continentală şi Insula Fehrman.</td><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><br /></td><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><br /></td><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><br /></td><td class="tr-caption" style="text-align: center;"><br /></td></tr>
</tbody></table>
Începând cu 2018, un tunel submarin va lega cele două ţări, însă pentru moment, cea mai rapidă rută către capitala daneză foloseşte serviciile unei linii rapide de ferryboat (50 min) pentru a străbate strâmtoarea de 18 km lăţime.<br />
<br />
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEirw-34zJ7345JxXXFO9Jy5ezXHkWHExXEQ8pLHkAQ2x1_B_8vIOEXBMWDbJ2gFKhaiXuQcYzrgIpyKzQ1h041UWsFb6H253QO29I75_EsVswV2ETGKZdM9-GCy9xAQLMDVWjy-RjNa0A9k/s1600/_1070456.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="480" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEirw-34zJ7345JxXXFO9Jy5ezXHkWHExXEQ8pLHkAQ2x1_B_8vIOEXBMWDbJ2gFKhaiXuQcYzrgIpyKzQ1h041UWsFb6H253QO29I75_EsVswV2ETGKZdM9-GCy9xAQLMDVWjy-RjNa0A9k/s640/_1070456.jpg" width="640" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;">Unul dintre cele două restaurante cu autoservire de la bord</td></tr>
</tbody></table>
<br />
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" class="tr-caption-container" style="margin-left: auto; margin-right: auto; text-align: center;"><tbody>
<tr><td style="text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEikmUDeJ0tm7vq85g0Uqn_kD_Un7TC70ARkyYyuHigdyXZjSspcAHS2Hg04jmSah9SP57WwzDv5ypl5MO0d_ifUcV9-xkCriRGBsyxfhyphenhyphenlW7A_l43Pt30EZYzM83jm8_cTy_z5MIHV2xrjW/s1600/_1070461.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: auto; margin-right: auto;"><img border="0" height="480" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEikmUDeJ0tm7vq85g0Uqn_kD_Un7TC70ARkyYyuHigdyXZjSspcAHS2Hg04jmSah9SP57WwzDv5ypl5MO0d_ifUcV9-xkCriRGBsyxfhyphenhyphenlW7A_l43Pt30EZYzM83jm8_cTy_z5MIHV2xrjW/s640/_1070461.jpg" width="640" /></a></td></tr>
<tr><td class="tr-caption" style="text-align: center;">Trenul la bordul ferryboatului</td></tr>
</tbody></table>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEik7mRCUWtHsaBS-m17pmPMuEQbH-Pan3BgqP3juGSach6nUK2g9QX9Hr9XwgQPbh2r1jGqFONRr-7LJELSvBHaUyYmarIzOMmMqrG0nSTORMEgUQQg0DxQQ8z2a0fFoqdw1fUjW2S2lwAB/s1600/_1070465.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="480" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEik7mRCUWtHsaBS-m17pmPMuEQbH-Pan3BgqP3juGSach6nUK2g9QX9Hr9XwgQPbh2r1jGqFONRr-7LJELSvBHaUyYmarIzOMmMqrG0nSTORMEgUQQg0DxQQ8z2a0fFoqdw1fUjW2S2lwAB/s640/_1070465.jpg" width="640" /></a></div>
<br />
<span style="color: #444444;">Feryboatul este o cutie disgraţioasă de oţel cu forma mai degrabă a unui hangar decât a unui vapor. La bordul său se află restaurante şi magazine duty-free. Pasagerilor nu le este permis să rămână în tren pe durata traversării.</span><br />
<span style="color: #444444;"><br /></span>
<span style="color: #444444;">Odată ajuns în portul danez (<i>Rødby), </i>toată lumea urcă în tren, unii cărând sacoşe pline cu sticle cu băuturi alcoolice<i>. </i>Înainte de instaurarea Spaţiului Schengen, aici era un punct de frontieră între cele două ţări, însă acum trenul abia ieşit din pântecul ferryboatului, abia dacă opreşte un minut. </span><br />
<br />
<span style="color: #444444;">Curând se înserează, în vreme ce trenul îşi reia viteza obişnuită şi străbate insulele joase daneze legate de lungi poduri, către Copenhaga. </span><br />
<br />
<span style="color: #444444;">În capitala daneză am ajuns puţin înainte de miezul nopţii, având o legătură la doar 7 minute către Suedia, cu ultimul<i> </i>Oresundtag al zilei ce mergea la Goteborg. La bordul său am descoperit o aglomeraţie neaşteptată pentru un tren de la miezul nopţii. Mulţi imigranţi şi muncitori care probabil se întorceau acasă. În tunelul de pe fundul strâmtorii Oresund, poliţiştii de frontieră şi vameşii suedezi au verificat apartenenţa tuturor bagajelor din tren. Se întâmpla la scurtă vreme după atentatul terorist din Bulgaria.</span><br />
<br />
<span style="color: #444444;">În Malmo, majoritatea pasagerilor a coborât, însă din fericire nimeni nu a verificat biletele. Deja trecuse de miezul nopţii şi ar fi trebuit să bifez o nouă zi în biletul InterRail, însă am decis să nu fac asta decât în eventualitatea unui control. În final, după ora unu dimineaţa şi aproape 40 de ore de călătorie, am ajuns la destinaţia mea, micul orăşel </span><span style="color: black;"><span style="color: #444444;">Ängelholm din<b> </b>sudul Suediei.</span> </span><i><span style="color: black;"></span></i></div>
<div style="text-align: justify;">
<!--[if gte mso 9]><xml>
<w:LatentStyles DefLockedState="false" LatentStyleCount="156">
</w:LatentStyles>
</xml><![endif]--><!--[if gte mso 10]>
<style>
/* Style Definitions */
table.MsoNormalTable
{mso-style-name:"Table Normal";
mso-tstyle-rowband-size:0;
mso-tstyle-colband-size:0;
mso-style-noshow:yes;
mso-style-parent:"";
mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt;
mso-para-margin:0cm;
mso-para-margin-bottom:.0001pt;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:10.0pt;
font-family:"Times New Roman";
mso-ansi-language:#0400;
mso-fareast-language:#0400;
mso-bidi-language:#0400;}
</style>
<![endif]--><!--[if gte mso 9]><xml>
<o:shapedefaults v:ext="edit" spidmax="1026"/>
</xml><![endif]--><!--[if gte mso 9]><xml>
<o:shapelayout v:ext="edit">
<o:idmap v:ext="edit" data="1"/>
</o:shapelayout></xml><![endif]-->
</div>
Mircea Trifhttp://www.blogger.com/profile/16702530569820979425noreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-7173290405628206543.post-47941271408853993162011-09-22T17:15:00.018+03:002011-09-22T21:52:35.058+03:00''Rommtransport'' sau ''Romanians are bad people''<div style="text-align: justify;">Atunci când eram copil, tovarăşa învăţătoare mi-a spus ca R.S.R. este cea mai frumoasă ţară din lume. Nu aveam niciun motiv să n-o cred, şcoala este o minunată instituţie legală de format/spălat raţionamente în formare, astfel încât am crescut convins că închisoarea roşie în care trăiam, era cu adevărat un colţ din Paradis pogorât pe Pământ.<br /><br />Din fericire, aşa cum îi stă bine oricărei orânduiri opresive, sistemul socialist s-a năruit, R.S.R. a devenit, simplu - România, şi primele criterii de comparaţie <span style="font-style: italic;">altfel</span>, mi-au zdruncinat majoritatea convingerilor dobândite în sala de clasă cu tabloul zâmbitor al lui Nicolae Ceauşescu deasupra tablei. Totuşi, o condiţionare jalnică încă era acolo, o schilodită de poveşti şi imagini de la televizor, de la cunoscuţi suficient de norocoşi să fi cunoscut pe cineva care să fi călătorit în afara ţării. Şi totuşi, mi-am zis... munţii noştri înneguraţi, râurile molcome, marea de turcoaz, şi mai ales oamenii cei ospitalieri...<br /><br />În urmă cu câţiva ani, un venerabil cetăţean ceh îmi transmite fără rezerve un mesaj în care se simţea un indubitabil substrat ranchiunos: <span style="font-style: italic;">Romanians are bad people!</span> Ce se întâmplase? Ceva obişnuit: familia sa făcuse greşeala impardonabilă (dar nerepetată) de a trece prin România în drum spre staţiunile din sudul litoralului bulgar. O bună parte din bugetul familiei se afla de acum în buzunarele unui vameş, a numeroşi poliţişti rutieri, chelneri şi ţigani <span style="font-style: italic;">valutişti</span>. Nu am insistat, explicaţiile erau inutile.<br /><br />Trebuie să recunosc că nu sunt patriot, sentimentul acesta a murit demult, şi este firesc să fie aşa. Chiar dacă acest lucru li se va părea multora o blasfemie (în Alabama m-aş fi ales cu un glonte în cap dacă as fi susţinut acest lucru, dar slavă Cerurilor, nu sunt yankeu) îmi voi duce hula până la capăt şi voi spune că mă doare în cot de valorile contemporane ale societăţii mioritice. Consider că nu există eroi care au murit pentru patrie, ci doar oameni simpli, milioane dintre ei, ce au pierit pentru satisfacerea ego-urilor bolnave a puţini demenţi. Consider de asemenea că idei precum <span style="font-style: italic;">înfăptuirea</span> României/Finlandei/Ugandei/Bhutanului Mare aduc suprinzător de mult cu nevoia câinelui meu de a marca un număr cât mai mare de copaci din împrejurimi. Pentru cei cărora această opinie li se pare de-a dreptul maladivă, o versiune mult cenzurată poate fi lecturată între copertele romanului <span style="font-style: italic;">Ion</span>. Într-o perioadă în care ştiinţa şi tehnica desfid imaginaţia, mai există încă un număr suprinzător de mare de <span style="font-style: italic;">Ioni</span>.<br /><br />A nu se înţelege că sunt un individ gol de valori morale, culturale sau de alt fel. Sunt perfect conştient că în istoria ţării mele, la fel ca şi a Finlandei/Ugandei/Bhutanului au fost prezenţi indivizi aparţinând cu adevărat speciei H. Sapiens Sapiens. Doar că nu mai văd această sapienţia în prezent şi mă refer strict la fosta R.S.R.<br /><br />Străbunicul meu a fost honved în armata imperială. A luptat împotriva italienilor, croaţilor şi sârbilor. Ar trebuie oare să-i urăsc pe italieni, croaţi şi pe sârbi? Străbunicul său a luptat împotriva turcilor, dacă nu cumva a fost de-a dreptul înrolat în rândurile ienicerilor. Să-i urăsc şi pe ei? Dar ei, mă urăsc şi ei? Ar trebui ca noi, urmaşii celor care s-au luat în cătare pentru bunăstarea vreunui kaiser la fel de muritor ca ei, să ne urâm doar pentru că suntem urmaşii lor? Cui îi vor jura credinţă urmaşii mei, a cui ţărână noroioasă o vor jindui şi mai ales, pe cine vor urî ei?<br /><br />Câţi vor trece oare peste condiţionările impuse de o biologie care a hotărât că omul este un mamifer gregar, prin urmare obligat să adere şi să-şi protejeze grupul/clasa/cartierul/oraşul/echipa de fotbal/ţara/religia, etc, şi câţi se vor erija în noi Tomas de Torquemada citind rândurile mele?<br /><br />Călătorind anual în Europa, în ultimii ani, am avut ocazia de a vedea şi auzi aproape peste tot vorbindu-se româneşte. Aş dori să pot spune că prezenţa conaţionalilor mei mi-a adus un soi de confort instinctiv asociat casei, căminului situat la mii de kilometri depărtare. Aş fi vrut, dar în realitate a fost pe dos.<br /><br />I-am întâlnit peste tot. Mi-au cerut bani la intrarea în Vatican, în oraşele italiene, austriece, greceşti, franceze, ş.a. M-au înjurat în Roma, m-au agasat în Nisa, m-au scârbit în Patras, m-au înspăimântat în Torino. Nu încercaţi să scrieţi singuri continuarea, nu trageţi concluzii pe care să mi le atribuiţi. Am întâlnit şi mulţi români cu nimic mai prejos decât cetăţenii ţării în care munceau. Mint! Am întâlnit doar câţiva, însă ştiu că există.<br /><br />Prima oară în Roma, visul a milioane de călători. O cerşetoare desfigurată hidos, în apropiere de Castel Santangelo. Parcul din zona La Piramide. Locul de întâlnire al imigranţilor. Sud americani: fiesta, arome puternice de mâncare, ceva care seamănă cu un banjo, râsete. Albanezi, mai departe: tăcuţi, discuţii încrâncenate, table sau ceva analog. Români, de-a dreptul în parcare: grătare, manele la maxim, bătaie cruntă la final, carabinieri. Seara, pe unul dintre posturile naţionale de televiziune italiene se prezintă modalitatea prin care puradeii români fura din buzunare în faţa marilor monumente. Nu e nimic savant, presupune doar mult tupeu, încredere din partea turiştilor şi cunoaşterea impotenţei legii: sunt minori, nu păţesc nimic.<br /><br />Torino Porta Nuova: se plimbă aparent fără ţintă printre călători, analizează bagaje, oameni. Vorbesc o italiană cu un evident accent moldovenesc, negricioşi, tricouri mulate cu înscrisuri de genul <span style="font-style: italic;">Puta madre</span>. Un bătrân (italian) mi-i arată şi mă previne.<br /><br />Paris. Francezilor li s-a părut dintotdeauna romantică ideea de <span style="font-style: italic;">gitan</span>, de libertate şi aspiraţii către noi orizonturi pe care acest cuvânt l-ar presupune. Champs Elzysees: sunt cu zecile, la distanţe strategice, în genunchi, aşteptând un bănuţ.<br /><br />Nisa. Este un bărbat de vârstă mijlocie care se ţine după turiştii care fotografiază iahturile milionarilor de pretutindeni. Într-o oră a adunat suficient pentru câteva sticle cu alcool ieftin pe care le goleşte cu un altul, urlând obscenităţi în română în direcţia a două turiste descumpănite.<br /><br />Da, ei sunt cei care ne sar în ochi peste tot în Europa, nu numai în cele câteva locaţii menţionate. Nu este vina noastră că incompetenţa, jaful şi aroganţa tuturor celor care au condus fosta R.S.R. în ultimii 21 de ani au alungat (şi încă alungă) milioane de oameni din casele lor, în căutarea unei vieţi măcar decente. Pe toţi aceşti aspiranţi la o porţie din naţiunea ruinată îi urăsc, nu pe duşmanii străbunicului meu.<br /><br />În ultima perioadă, fenomenul <span style="font-style: italic;">S'il vous plaît, Monsieur!</span> a atins cote parcă direct proporţionale cu aroganţa clasei conducătoare. E o maree care sperie un continent întreg. Nu vreau să fiu ipocrit şi să mă fac că nu îi văd, ei sunt acolo şi sunt într-un număr incredibil de mare. Îi admir pe ceilalţi, care au lăsat totul pentru a începe o viaţă normală ca parte a unei naţiuni normale. Ei nu se văd, dar ştiu că suferă mai mult decât un călător ca mine.<br /><br />În urmă cu o lună eram pasager într-unul dintre autocarele ce fac curse regulate între România şi Grecia. Majoritatea celorlalţi erau ţigani (unii schilozi) care aveau două alternative la sosire: cerşit şi furat. Zeci de autocare într-o zi, doar între Bucureşti şi Athena. O singură firmă a trimis într-o zi 15!<br />La una dintre opriri, copii şi adulţi totodată îşi fac nevoile în rondurile de flori, ceea ce mi-a adus aminte de un episod similar din Germania, în care câţiva indivizi au făcut acelaşi lucru într-o cabină telefonică. La capătul călătoriei, după doar un sfert de ceas de la sosire, două ţigăncuşe din acelaşi autocar se postează în faţa casei de bilete a liniei de ferryboat. Câte alte istorisiri similare are fiecare dintre cei care au călătorit în Europa Occidentală?<br /><br />O Europă în care am descoperit munţi splendizi, fără gunoaie, ape lipsite de peturi şi ţărmuri ale unor mări curate. Şi am mai descoperit ceva: oameni care nu se sfiesc să întindă o mână de ajutor. Asta până când le spui că eşti vecin cu ceilalţi.<br /><br />Europa, păzea că venim! Pardon, ei vin! Eu nu cerşesc deşi câştig într-o lună cât un cerşetor de pe bulevardul parizian în două zile, îmi plătesc taxele şi impozitele, nu fur roţi şi cauciucuri de automobile, nu fac scandal nicăieri, din telefonul meu nu urlă manele în metroul din nicio capitală europeană, vorbesc acceptabil câteva limbi străine, ştiu şi vreau să trag apa la toaletă.<br /><br />A, mai e ceva: în funcţie de coordonatele geografice, mă numesc Mihailovici şi sunt sârb sau Ivan şi sunt rus. Din Novosibirsk!<br /><br /></div>Mircea Trifhttp://www.blogger.com/profile/16702530569820979425noreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-7173290405628206543.post-83220533971275513722011-07-05T12:12:00.011+03:002017-01-17T11:12:31.380+02:00Cu trenul spre litoralul bulgaresc<b><span style="color: #e06666;">Notă: aceste informații nu mai sunt actuale. </span></b><br />
<br />
<br />
Pentru cei care doresc să îşi petreacă vacanţa la Marea Neagră, dar în condiţii de bun simţ, care în parte lipsesc pe litoralul românesc, Bulgaria este o destinaţie excelentă.<br />
<br />
<div style="text-align: center;">
<span style="font-size: 85%;">Litoral - România</span><br />
<span style="font-size: 85%;">sursa: gândul.info</span></div>
<br />
<a href="http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/1/186/3927/8356523/1/alge.jpg?width=630" onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}"><img alt="" border="0" src="https://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/1/186/3927/8356523/1/alge.jpg?width=630" style="cursor: pointer; display: block; height: 341px; margin: 0px auto 10px; text-align: center; width: 540px;" /></a><br />
<div style="text-align: center;">
<span style="font-size: 85%;">Litoral: Bulgaria<br />sursa: travel.descopera.ro</span></div>
<br />
<br />
<a href="http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/2/1381/15866/5789617/1/nessebar-cover-interior.jpg" onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}"><img alt="" border="0" src="https://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/2/1381/15866/5789617/1/nessebar-cover-interior.jpg" style="cursor: pointer; display: block; height: 313px; margin: 0px auto 10px; text-align: center; width: 537px;" /></a><br />
<br />
<div style="text-align: justify;">
În afară de cursele de autocar spre Varna/Burgas, cu plecare din Bucureşti şi Constanţa, există şi varianta trenului, mai lentă dar mai confortabilă.</div>
<div style="text-align: justify;">
Există mai multe trenuri pe relaţia Sofia-Burgas sau Sofia-Varna, însă va trebui să luaţi un alt tren de la Bucureşti la Sofia, călătoria devenind nepermis de lungă. În plus, mulţi vor găsi trenurile bulgăreşti inconfortabile, iar limba, de nedesluşit.<br />
<br />
Pe durata sezonului estival, la fel ca şi în anii trecuţi, circulă <span style="font-size: 130%;"><span style="font-weight: bold;">R 1470/1471</span></span> <span style="font-size: 130%;"><span style="font-weight: bold;">Nesebar</span></span>, soluţia cea mai bună pentru călătorii feroviare către litoralul Bulgariei.</div>
<div style="text-align: justify;">
Acest tren circulă pe relaţia Praha/Bratislava/Budapesta - Burgas şi are un vagon de cuşete de la Varşovia. Trenul Nesebar devine astfel o interesantă rampă nu numai pentru litoralul bulgăresc, dar şi pentru Praga, Bratislava şi mai ales Varşovia (în compoziţia trenului Chopin). Atenţie, acest tren circulă doar în ziua de vineri pe relaţia Est şi duminică, pe relaţia Vest. Surprinzător, îl găsim în circulaţie şi în timpul sărbătorilor de iarnă.<br />
<br />
Compoziţia trenului şi imagini găsiţi pe saitul <a href="http://www.vagonweb.cz/razeni/vlak.php?zeme=CD&cislo=1471&rok=2011"><span style="font-size: 130%;">wagonweb.cz</span></a>. Reţineţi că pentru vagoanele <span title="Czech Railways ">ČD, ZSSK şi </span>PKP trebuie să mergeţi din timp la agenţia de voiaj pentru a cumpăra bilete, la gară ele nefiind disponibile în ziua de circulaţie.<br />
<br />
<div style="text-align: center;">
<span style="font-weight: bold;">Mersul R 1471 pe traseul românesc şi programul de circulaţie</span></div>
<span style="font-size: 85%;"><span style="font-size: 85%;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgFbDKxBJ7lCVrSstFA1N_p0xBY-aiCCqEQbqiLtv_xNcMC_xlWygHGexb4CsJuzIbOwRdGrZ9eDUDYpIjcgvFaEtDIJqgPCdV2ZZjlls2QVDUVuVZi4zpZ4iSvsXhv_bR1i8-p0oMR1Jdm/s1600/Program.JPG" onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}"><br /></a></span></span><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEidf-oHa8d-55iMbd5E6HCURc6lXSxo_5bZM5d6C3SdBcd0OQ95pmHDz832t-H2YF5jlY6LvGOgexdMu8Uv2M7GSQp9mBhnneljsENkcD2kj0U2RwdoIT1t_QCFatUxBiXpV1LKjsoB0Qs8/s1600/Program.JPG" onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}"><br /></a><br />
<div style="text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh2WLa4huIqKpULKrlPJ30_xG8X5oBO3GU1Wqqf0SfW7EpkF9QP74yeSJwulw3L6VMOOwuOe4MGvMfWlcoL8ae3VCBwdwcmRrmROTvcCSQiTK2SPzOwzPs7Fx-0SkIlQuBbeP1j2GlNjhAh/s1600/Program.JPG" onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}"><img alt="" border="0" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5625803184073755058" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh2WLa4huIqKpULKrlPJ30_xG8X5oBO3GU1Wqqf0SfW7EpkF9QP74yeSJwulw3L6VMOOwuOe4MGvMfWlcoL8ae3VCBwdwcmRrmROTvcCSQiTK2SPzOwzPs7Fx-0SkIlQuBbeP1j2GlNjhAh/s200/Program.JPG" style="cursor: pointer; height: 155px; width: 295px;" /></a><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgmkkgX-4oC5t3QNLlU_zw9nCMj1SX1lnJ3YUQQtkW3heSVOMd2rlNBpqDDgwEFOmps7U-Y5l-P2S2cdJIG-ctuZlidzz9qwZZSG_JtbWmOztzKdmEiCeIEaGL0P2oJwEE5rT2R1YOiLErh/s1600/R1471.JPG" onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}"><img alt="" border="0" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5625803188957818930" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgmkkgX-4oC5t3QNLlU_zw9nCMj1SX1lnJ3YUQQtkW3heSVOMd2rlNBpqDDgwEFOmps7U-Y5l-P2S2cdJIG-ctuZlidzz9qwZZSG_JtbWmOztzKdmEiCeIEaGL0P2oJwEE5rT2R1YOiLErh/s200/R1471.JPG" style="cursor: pointer; height: 151px; width: 284px;" /></a></div>
<br />
<div style="text-align: center;">
<span style="font-weight: bold;">Mersul R 1470 pe traseul românesc şi programul de circulaţie</span><br />
<br />
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhbGRE5ugq7UUEtsIDglKTQGV-c8QwIxOxPZOZWUUku7SGIW8pVFYcoKTDrhgvZb97eaKY_p0ImkvVGta1gtYoT0DOqZj4Ubs-4Azlxuk6SHbpVsyQLh-J9XvntuA9RhtNU8PNYHOWf8Tgz/s1600/Program1.JPG" onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}"><img alt="" border="0" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5625805848229509458" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhbGRE5ugq7UUEtsIDglKTQGV-c8QwIxOxPZOZWUUku7SGIW8pVFYcoKTDrhgvZb97eaKY_p0ImkvVGta1gtYoT0DOqZj4Ubs-4Azlxuk6SHbpVsyQLh-J9XvntuA9RhtNU8PNYHOWf8Tgz/s400/Program1.JPG" style="cursor: pointer; height: 171px; width: 284px;" /></a><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjTOjZvLj-9Yq8mkcV7uMn5Yoo_ArKmqmLx4-DP-7tk6CeQbB334Nkhe8UNIV4mpkqT4-usA-4yaLfOA3YWDAReZibDnbf3yH4yAuHlT67SeKG8gC8SvKZH0xIoAbeEHMEFFG3ESu1zmFj6/s1600/R1470.JPG" onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}"><img alt="" border="0" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5625805843581433714" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjTOjZvLj-9Yq8mkcV7uMn5Yoo_ArKmqmLx4-DP-7tk6CeQbB334Nkhe8UNIV4mpkqT4-usA-4yaLfOA3YWDAReZibDnbf3yH4yAuHlT67SeKG8gC8SvKZH0xIoAbeEHMEFFG3ESu1zmFj6/s400/R1470.JPG" style="cursor: pointer; height: 183px; width: 289px;" /></a><br />
<br /></div>
</div>
Mircea Trifhttp://www.blogger.com/profile/16702530569820979425noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7173290405628206543.post-62468057349227992132011-06-27T10:42:00.014+03:002017-01-17T11:13:45.056+02:00Din România în Croaţia<b><span style="color: #e06666;">Notă: aceste informații nu mai sunt actuale. </span></b><br />
<br />
La o primă vedere, s-ar părea că dezvoltarea explozivă a turismului în Croaţia este un fenomen recent, însă frumuseţile regiunii nord-adriatice erau apreciate încă de pe vremea romanilor. Împăraţi precum Hadrian aveau reşedinţe de vară pe însorita coastă dalmată.<br />
<div style="text-align: justify;">
<br />
La sfârşitul epocii Croaţiei Socialiste Yugoslave, peste 4 milioane de turişti soseau anual doar în Croaţia. A urmat sângerosul război declanşat de secesiunea Croaţiei faţă de Yugoslavia în 1991, care a stopat fluxurile turistice şi a provocat distrugeri masive ale infrastructurii, însă în scurtă vreme după dobândirea independenţei, Croaţia, mai ferită de distrugerile şi masacrele din vecina Bosnia-Herţegovina, a renăscut. Ororile războiului nu au fost uitate, încă mai poţi zări urmele proiectilelor în zidurile aşezărilor estice, iar în câteva zone câmpurile de mine nu au fost complet curăţate.<br />
<br />
În prezent, numărul turiştilor străini este de trei ori mai mare decât populaţia de 4.4 milioane locuitori, iar printre aceştia se numără şi mulţi români. Pentru aceştia, principala cale de acces către Croaţia este de-a lungul autostrăzii Belgrad - Zagreb, ocolind astfel Bosnia-Herţegovina, despre care abundă poveştile horror (total neîntemeiate) cu războaie la apogeu, bandiţi ş.a. Se ajunge astfel la ocoluri hilare, cum ar fi o călătorie Belgrad - Dubrovnik, via Zagreb şi Split, pe când varianta directă via Sarajevo şi Mostar ar fi mult mai scurtă şi mai pitorească.<br />
<br />
<br />
Există însă şi opţiunea de a călători în Croaţia cu trenul, însă trebuie ţinut cont de faptul că geografia extrem de accidentată şi lungimea litoralului dalmat dar şi forma caracteristică a teritoriului naţional au impus limitări dezvoltării reţelei feroviare. De asemenea, nu trebuie ignorată destinaţia finală a călătoriei croate, fie aceasta un oraş, staţiune sau insulă.<br />
<br />
<span style="font-weight: bold;">Dubrovnik.</span> De exemplu, dacă destinaţia este Dubrovnik, la extremitatea estică a litoralului croat, trebuie ştiut că nu se poate ajunge aici cu trenul, călătorul trebuind să ia un autobuz din Split (accesibil pe calea ferată), însă distanţa este mare (4-5 h, 11 autobuze zilnic), iar cererea de bilete şi mai mare. Recomandarea noastră este ca pentru Dubrovnik să mergeţi cu trenul o distanţă mai scurtă, la Bar, în Muntenegru, iar de acolo să luaţi autobuzul spre Kotor (2 h, 2 autobuze zilnic) şi apoi Dubrovnik. Pentru acest traseu, consultaţi articolul <a href="http://mirceatrif.blogspot.com/2011/02/din-romania-in-muntenegru.html">Din România în Muntenegru</a>. Există însă şi o a treia opţiune, mult mai <span style="font-style: italic;">exotică</span>, şi anume ferryboatul Split-Dubrovnik, ce face escală şi în majoritatea insulelor din sectorul estic al litoralului dalmat. Pentru liniile de ferryboat croate, consultaţi saitul <a href="http://www.jadrolinija.hr/default.aspx?lang=2">Jadrolinja</a>.<br />
<br />
<div style="text-align: left;">
<b><span style="color: red;"><br />ACTUALIZARE VARA 2013:</span></b> În acest moment, circulaţia feroviară între Timişoara şi Beograd este ambiguă. Există un tren Timişoara Vrsec şi retur, iar de la Vrsec la Beograd altul, dar trenul direct de la Bucureşti spre Beograd nu mai apare în rutele internaţionale de nicăieri. Se poate merge direct de la Budapesta (un ocol absurd şi scump) sau de la Sofia (o rută ok pentru cei din Est). De asemenea, mai circulă un singur tren spre Croaţia, de la Beograd, la ora 10.30 AM, care încă are vagoane spre Elveţia, Germania şi Austria.</div>
<br />
<br />
<div style="text-align: center;">
<span style="font-weight: bold;"> <span style="font-size: 130%; font-style: italic;">România - Croaţia</span></span><span style="font-size: 130%;"><span style="font-style: italic; font-weight: bold;"> - România</span></span></div>
<span style="font-weight: bold;">Bucureşti - Belgrad</span><br />
<br />
<span style="font-weight: bold;">Tren:</span> D360: Bucureşti N 20.45, Timişoara N 05.29, Beograd 08.51.<br />
<span style="font-weight: bold;">Tarif:</span> circa 70 EU, inclusiv supliment de cuşeta de 6 persoane. Există un tarif special dus-întors de 50 EU (fără supliment), recomandat pentru cei care pleacă din Bucureşti. Evident, mult mai ieftin din Timişoara<br />
<span style="font-weight: bold;">Durata:</span> 13 ore (circa 3 ore Timişoara - Belgrad, inclusiv oprirea consistentă de la punctul de frontieră Stamora-Moraviţa).<br />
<br />
<span style="font-weight: bold;">Belgrad - Zagreb - Split</span><br />
<br />
Între 10 iunie - 27 august, circulă un tren direct pe relaţia Beograd - Split, numit <span style="font-style: italic;">Jadran Express</span> (Expressul Adriatic). <span style="font-weight: bold;">Atenţie:</span> <span style="font-style: italic;">trenul circula doar în zilele de vineri şi sâmbătă (dus) şi sâmbătă şi duminică (întors).</span><br />
<span style="font-weight: bold;">Tren:</span> 412/1204: Beograd (15.20), Split (08.39).<br />
<span style="font-weight: bold;">Preţ: </span>70 EU d/î cl. a II-a, 105 cl. I.<br />
<span style="font-weight: bold;">Durata: </span>circa 17h40m.<br />
<div style="text-align: center;">
<br /></div>
<br />
Pentru informaţii suplimentare privind circulaţia autobuzelor, ferry, cazare, restaurante, ş.a din Split, consultaţi saitul <a href="http://www.croatiatraveller.com/central%20dalmatia/Split.htm">croatiatraveller.com</a>.<br />
<br />
<span style="font-weight: bold;">Split - Zagreb - Belgrad </span><br />
<br />
<span style="font-style: italic;">Jadran Express</span> pleacă din micuţa gară Split la ora 17.09, în zilele de sâmbătă şi duminică, sosind în gara Beograd Centar la ora 09.17, astfel că nu veţi întâmpina probleme cu legătura spre Bucureşti/Timişoara.<br />
<br />
<span style="font-weight: bold;">Belgrad - Bucureşti</span>.<br />
<br />
Beograd 15.50, Timişoara N 20.55, Bucureşti N 06.07. De asemenea, dacă mergeţi la Bucureşti, există posibilitatea unor legături prin Sofia, la preţuri asemănătoare.<br />
<br />
Consultati <a href="http://www.bahn.com/i/view/GBR/en/index.shtml">bahn.de</a> pentru detalii sau variante alternative.<br />
<br />
<span style="font-weight: bold;">Pula</span>. Majoritatea românilor aleg să meargă în cel mai important oraş al Istriei din motive... evidente, însă Pula (pudibondic cenzurată, Pola, în atlasele româneşti), este cu adevărat un oraş senzaţional. Atunci când vine vorba de ajuns cu trenul, e mult mai complicat. Solutii însa sunt destule, de la autubuze din Rijeka, Zagreb, Split, Trieste, etc, la trenul direct Ljubljana - Pula, care presupune însă să fiţi la ora 06.00 în Ljubljana. În absenţa dorinţei exprese de a face acest ocol prin Slovenia, cea mai simplă soluţie rămână însă schimbarea trenului la Zagreb, cu unul dintre numeroasele trenuri către Rijeka şi se acolo un autobuz (2-3 h). Dacă doriţi să faceţi această călătorie pe calea ferată, consultaţi saitul <a href="http://www.seat61.com/Croatia.htm">seat61.com</a>.<br />
<br />
<div style="text-align: center;">
<br />
<br /></div>
<br />
<br /></div>
Mircea Trifhttp://www.blogger.com/profile/16702530569820979425noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-7173290405628206543.post-40118340783606459072011-05-06T21:48:00.006+03:002011-05-06T22:08:12.261+03:00Concert din muzică de Schulze şi alte întâmplări ciudate<div style="text-align: justify;"><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://fc09.deviantart.net/fs4/i/2005/142/5/0/Communist_Space_by_videlanghelo.jpg"><img style="float: left; margin: 0pt 10px 10px 0pt; cursor: pointer; width: 400px; height: 300px;" src="http://fc09.deviantart.net/fs4/i/2005/142/5/0/Communist_Space_by_videlanghelo.jpg" alt="" border="0" /></a><span style="font-size:85%;">Această povestire absurdă porneşte de la o glumă absurdă: cum ar fi ca un mare artist precum Klaus Schulze să concerteze într-o locaţie imposibilă, precum un cămin cultural, într-un oraş sau comună anonimă</span>.<br /><br /><span style="font-size:85%;">Ea este dedicată celor doi prieteni de la care a pornit această glumă, pe care nu o digerăm decât noi: Costică B. şi Septimiu V. </span><br /><!--[if gte mso 9]><xml> <w:worddocument> <w:view>Normal</w:View> <w:zoom>0</w:Zoom> <w:hyphenationzone>21</w:HyphenationZone> <w:punctuationkerning/> <w:validateagainstschemas/> <w:saveifxmlinvalid>false</w:SaveIfXMLInvalid> <w:ignoremixedcontent>false</w:IgnoreMixedContent> <w:alwaysshowplaceholdertext>false</w:AlwaysShowPlaceholderText> <w:compatibility> <w:breakwrappedtables/> <w:snaptogridincell/> <w:wraptextwithpunct/> <w:useasianbreakrules/> <w:dontgrowautofit/> </w:Compatibility> <w:browserlevel>MicrosoftInternetExplorer4</w:BrowserLevel> </w:WordDocument> </xml><![endif]--><!--[if gte mso 9]><xml> <w:latentstyles deflockedstate="false" latentstylecount="156"> </w:LatentStyles> </xml><![endif]--> </div><p class="MsoNormal"><i style=""><br /></i></p><p class="MsoNormal"><i style=""><br /></i></p><p class="MsoNormal"><i style=""><br /></i></p><p class="MsoNormal"><i style=""><br /></i></p><p class="MsoNormal"><i style=""><br /></i></p><p class="MsoNormal"><i style="mso-bidi-font-style:normal">(Lehliu-Gară, ajunul celui de-al XVIII-lea Congres al PCR din RSR, într-o realitate alternativă)</i></p> <p class="MsoNormal"><i style="mso-bidi-font-style:normal"> </i></p> <p class="MsoNormal"><i style="mso-bidi-font-style:normal"> </i></p> <p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:35.4pt">Dorel Servantes, prim-secretarul de partid din municipiul Lehliu-Gară, avea o zi proastă. În timp ce gonea spre oraş la volanul noului său Oltcit 4X4, hurducat de nenumăratele gropi care ciuruiau şoseaua dintre lanurile nesfârşite de floarea soarelui, nu putea să nu se gândească la toate întâmplările care concuraseră la arborarea unei indispoziţii de zile mari.</p> <p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:35.4pt"> </p> <p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:35.4pt">Cum îi stă bine unei zile proaste, şi aceasta debutase cu un telefon matinal de la sediul CC al PCR din Capitală, care îl anunţa că avionul prezidenţial al tovarăşului secretar-general va survola, în după-masa aceleiaşi zile, municipiul Lehliu-Gară, ducându-l pe tovarăşul Nicu Ceauşescu la serbările prilejuite de inaugurarea cosmodromului Meşterul Manole, de la Negru-Vodă. La tenebroasa oră cinci dimineaţa, asemenea veste era mai degrabă un alt coşmar dintre cele care-l bântuiseră întreaga noapte. Din păcate, jetul de apă rece al duşului, îl convinse că telefonul fusese real, iar apa glacială care începuse să şiroiască anemic la gura ţevii ruginite atunci când rotise robinetul apei calde, nu era decât un semn că ziua se arăta plină de necazuri, încă dinainte ca Soarele să răsară. </p> <p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:35.4pt"> </p> <p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:35.4pt">Întrezărirea lungii liste cu probleme ce trebuiau imperios rezolvate înainte de prea-înalta vizită, îi făcu genunchii să tremure. După câteva minute în care se învârtise nervos prin cameră dezbrăcat, fără să bage în seamă răcoarea dimineţii, pusese mâna pe telefon şi-l trezise şi pe primarul Triţă Luburici, împreună cu care luă hotărârea de care depindea totul: în acea zi, toate birturile din Lehliu-Gară vor rămâne închise. </p> <p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:35.4pt">Lăsând-ul pe primar să se ocupe cu delicata operaţiune (desigur, venerabila tovarăşă Luburici, mama acestuia, va deveni în câteva ore cea mai populară personalitate a municipiului), tovarăşul Dorel Servantes, îşi trase nădragii ponosiţi, îşi puse cea mai puţin boţită cămaşă Braiconf pe care o găsi prin jur, peste care atârnă o cravată cu dungi roşii, ridică resemnat din umeri şi deschizând uşa, făcu primul pas în zorii celei mai memorabile zile a vieţii sale.</p> <p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:35.4pt"> </p> <p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:35.4pt">Prim-secretarul era un om modest şi cu frica celor de sus, însă din păcate şi cu o imaginaţie bogată. Aceasta îi înfăţişase, imediat după telefonul matinal, imaginea oraşului său, văzut de la mică înălţime, iar următorul său gând fu acela că un incendiu care ar genera un nor uriaş de fum la o clădire veche din oraş, cum ar fi de exemplu Biblioteca Municipală Corneliu-Vadim Tudor, ar determina aeronava prezidenţială să zboare după un alt traseu, departe de Lehliu-Gară. Îşi alungă, nu fără oarecare regret, gândurile à la Nero şi ieşi în stradă, încropindu-şi ad-hoc un plan de bătaie cu revoltătoarea imagine aeriana a oraşului. </p> <p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:35.4pt"> </p> <p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:35.4pt">Bătrânul Ion Borcea creştea patru capre pe acoperişul blocului său de pe strada Buziaşului, care poluau olfactiv jumătate din cartier. După câteva ore de discuţii aprinse, copitatele fură cazate în sufrageria proprietarului, iar lada cu căcăreze luă drumul IAS-ului. Vecinii săi se jurară că până sâmbătă o să mănânce drob tot blocul.</p> <p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:35.4pt"> </p> <p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:35.4pt">Gemenii Poşîrcă de pe strada 1 Mai, doi bătrânei blajini, mari fumători, erau agricultori pătimaşi, fapt care atrăsese bunăvoinţa lui Dorel Servantes. Din păcate, grădina lor de pe acoperişul blocului, în care cultivau mai ales cânepă, dispăru într-o oră, sub privirile triste ale câtorva adolescenţi din vecini.</p> <p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:35.4pt"> </p> <p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:35.4pt">Dorel Servantes ştia că tovarăşului Nicu îşi punea pilotul să zboare la joasă înălţime pentru ca publicul să poată admira detaliile futuriste ale avionului IAR-2720 LanceaLuiHorea, însă din păcate acest lucru era uneori periculos pentru oamenii şi obiectele prost ancorate. La festivitatea de deschidere a Jocurilor Olimpice de la Vaslui, curenţii de aer generaţi de turbinele fabricate la Bacău, absorbiseră trei sportivi americani şi pricinuiseră sfâşiarea drapelului de Stat al RSR, fapt care atrăsese arestarea imediată a directorului biroului de organizare al J.O, tovarăşa Mihaela Rădulescu.</p> <p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:35.4pt">Pentru a evita repetarea acelor evenimente neplăcute, elevii de la Liceul Teoretic Gheorghiu-Dej fură trimişi la prima oră pe acoperişurile din oraş să asigure hornurile şi să dărâme toate antenele ilegale cu care locatarii recepţionau posturile de televiziune decadente din Bulgaria.</p> <p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:35.4pt"> </p> <p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:35.4pt">O problemă spinoasă erau miile de ciori care populau aerian oraşul, pe care evident, nu le puteau captura. În imaginaţia sa, deja vedea un stol de înaripate absorbit de motoarele marii aeronave cu secera şi ciocanul vopsite pe fuselaj, care se prăbuşea peste mulţimea adunată în piaţa centrală, în direct pe postul de televiziune TVR Epoca de Aur. Îngrozit de perspectivă, trimise învăţătoarele de la şcolile generale din oraş, împreună cu copiii înarmaţi cu pietre şi prăştii, să alunge păsările din oraş (şi dacă era posibil, să le îndrepte spre oraşul rival, Lehliu).</p> <p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:35.4pt"> </p> <p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:35.4pt">Până la prânz, Dorel Servantes era leoarcă de transpiraţie, iar arborele său genealogic era pe buzele tuturor, însă acoperişurile erau curăţate şi proaspăt văruite, micul lac din parcul municipal umplut cu apa adusă de pompieri, barăcile minoritarilor responsabili cu circuitul fierului vechi în natură din apropierea căii ferate fură disimulate într-o pădurice de salcâmi dezgropaţi cu un excavator de la IAS Ianca, pancartele şi înscrisurile de propagandă revopsite, ciorile alungate, iar unicul poet dizident al municipiului, fu plasat sub arest la domiciliu. Femeile de la fabrica de confecţii, primiră instrucţiuni ca în două ore să termine de croit cele mai mari drapele naţionale tricolore şi roşii de partid ce au fluturat vreodată în colbul Bărăganului. Propunerea primarului Triţă Luburici de a prinde toţi câinii vagabonzi ai oraşului şi a-i îmbrăca în cojoace pentru a apărea drept oi de la distanţă, a fost ignorată, întrucât se ştie că aceste patrupede nu sunt interesate de pajişti, oricât de suculentă ar fi iarbă acestora.</p> <p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:35.4pt"> </p> <p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:35.4pt"><span style="mso-spacerun:yes"> </span><span style="mso-spacerun:yes"> </span><span style="mso-spacerun:yes"> </span>Piaţa Islazului, cu scena sa permanentă, locul spectacolelor pioniereşti din fiecare duminică, părea a i-o fi luat înainte primului-secretar. Dorel Servantes zâmbi satisfăcut celor câţiva tineri blonzi care instalau aparatura sonoră modernă pentru spectacolul folcloric ce nu trebuia să lipsească din programul de seară al clasei muncitoreşti. Cu spectacolul patriotic din Piaţa 23 August, pe care elevii Liceului Agricol trebuiau să îl susţină – ca din întâmplare, exact la ora trecerii tovarăşului secretar-general al PCR, imaginea aeriană a Lehiului-Gară trebuia să fie grandioasă. Dorel Servantes se umflă în pene, imaginându-şi laudele pe care le va primi cu siguranţă de la CC din Bucureşti. Se dezumflă însă imediat, amintindu-şi că piaţa se dovedise a fi pustie pe durata întregii dimineţi.</p> <p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:35.4pt"> </p> <p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:35.4pt">- Auzi, Ţîmpule, îi zise unui cetăţean care scutura de praf pomii de lângă trotuare, unde-s tovarăşul director Melcu şi elevii de la liceu?</p> <p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:35.4pt">- ’s plecaţi la Bucureşti, la Mausoleu, tovarăşe secretar, răspunse omul, cu faţa plină de praf cenuşiu.</p> <p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:35.4pt">- ’ui mama mă-sii! icni Servantes, aruncând priviri pierdute prin praful înecăcios.</p> <p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:35.4pt">- Cre’că abia plecară, că dimineaţă nu găsiră gaz metan la autobuz, îl linişti prăfuitorul.</p> <p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:35.4pt"> </p> <p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:35.4pt">Vizita la Mausoleu tovarăşilor Nicolae şi Elena Ceauşescu era înscrisă în programele şcolare ale tuturor anilor de studiu din RSR, însă spre ghinionul lui Dorel Servantes, cea a elevilor Liceului Agricol din Lehliu-Gară era programată chiar în acea zi, un sabotaj<span style="mso-spacerun:yes"> </span>neaşteptat al planurilor sale. Cu o înălţime de aproape 2 000 de m, Mausoleul Ceauşescu era cea mai înaltă clădire de pe Pământ, cu adevărat la nivelul ctitoriilor celor doi. Satelitul militar Scorniceşti-4 confirmase că măreaţa construcţie era vizibilă şi din Cosmos.</p> <p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:35.4pt"> </p> <p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:35.4pt">În timp ce gonea pe şoseaua pustie, Dorel Servantes era atât de furios încât îşi jură că o să urineze pe respectivul Mausoleu cu proxima ocazie, asta dacă nu cumva o să fie arestat în aceeaşi zi după ce o să-şi îndrepte fundul păros de-a dreptul spre aeronava secretarului-general. Din fericire pentru dosarul şi libertatea sa, ajunse autocarul, la doar douăzeci de kilometri distanţă. După ce-i expedie pe tineri împreună cu profesorii lor către Piaţa 23 August, se urcă la bordul Oltcitului de teren şi se grăbi către oraş, aruncând la intervale regulate câte un ochi nervos către cerul senin.</p> <p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:35.4pt"> </p> <p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:35.4pt">În dreptul trecerii la nivel, lumina albă se preschimbă în roşie, făcându-l să frâneze neaşteptat în dreptul barierei care rămase ridicată, întrucât robotul care avea în grijă de cantonul CFR de acolo ducea lipsă de piese de schimb.</p> <p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:35.4pt">Un grup de copii negricioşi desculţi răsări din iarba ţepoasă, făcându-şi provizii de pietre în aşteptarea MAGLEV-ului de Constanţa. </p> <p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:35.4pt">- Marş d’aici, ’vă rasa de pârliţi! se răţoi Servantes la ei, iar copiii dispărură din nou, nu înainte de a abate o ploaie de pietre asupra Oltcitului.</p> <p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:35.4pt">MAGLEV-ul trecu vâjâind ca un trăsnet, făcând caii unei căruţe care aştepta în spatele său să se cabreze speriaţi, însă înainte de a putea traversa calea ferată, trebuiră să aştepte şi trecerea unui mărfar ce transporta piese pentru Canalul Dunăre – Râmnicu-Vâlcea – Braşov.</p> <p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:35.4pt"> </p> <p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:35.4pt">Dorel Servantes trase Oltcitul la umbra unui ulm din faţa sediului PCR, ştergându-şi extenuat transpiraţia. Privi către cerul la fel de pustiu, sprijinindu-se de capota fierbinte şi îşi permise primul minut de relaxare de la răsăritul Soarelui încoace. La urma urmelor, ce se mai putea întâmpla, de acum încolo?</p> <p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:35.4pt"> </p> <p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:35.4pt">Cerul rămase la fel de pustiu tot restul zilei, cu excepţia unei ciori kamikaze doborâte de un şoim al patriei pe strada Islazului. Întreg oraşul era cufundat într-o linişte asurzitoare. Dorel Servantes era din ce în ce mai îngândurat. Primarul Luburici adormise cu capul pe spate, pe scaunul din faţa mesei pe care trona telefonul roşu. Liceenii, în frunte cu directorul Melcu, pe spaţiul verde din Piaţa 23 August.</p> <p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:35.4pt"> </p> <p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:35.4pt">Când Soarele se apropia de asfinţit, Dorel Servantes oftă dezamăgit. Primarul ieşi în stradă, întinzându-şi vesel braţele pentru a şi le dezmorţi. Părea a fi singurul câştigător al zilei: oraşul lui devenise mai curat, cel puţin pentru o perioadă.</p> <p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:35.4pt">Căruţele încărcate cu produse ale ogoarelor din jur începură să se întoarcă în oraş. Potcoavele cailor răsunau stingher în liniştea străzilor largi. Câteva bătrâne cărând coşerci cu legume trecură strada fără să-şi desprindă privirea de la asfaltul cojit.</p> <p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:35.4pt"> </p> <p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:35.4pt">Dorel Servantes se pregătea să-i expună primarului planul să în privinţa Mausoleului Ceauşescu, când un sunet pătrunzător se rostogoli ca un vifor de-a lungul străzii. Caii fornăiră neliniştiţi, iar o bătrână îşi lepădă desaga pentru a se adăposti în spatele unei pancarte de tablă de pe care însă se prelingea vopseaua roşie a secerei şi ciocanului.</p> <p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:35.4pt">Un şir prelung de note prelungi, sunete înalte şi joase într-un portativ nemaiauzit până atunci, care păreau a pătrunde într-un fel inconfortabil în minţile celor de pe stradă.</p> <p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:35.4pt">- Ce-ce-ce dracu-i paraschivenia asta? se bâlbâi speriat prim-secretarul.</p> <p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:35.4pt">Primarul se lovi cu palma peste frunte.</p> <p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:35.4pt">- E un neamţ care ţine un spectacol în Piaţa Islazului, zise el, vădit stingherit. Are aprobare de la Minister; cică umbla de douăzeci de ani după aprobare ca să vină la noi.</p> <p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:35.4pt">- Taman azi? izbucni Servantes. Ar fi trebuit să se afle acolo Ansamblul Folcloric Dropia!</p> <p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:35.4pt">- Am crezut că l-aţi fuşărit dumneavoastră de acolo, se scuză primarul, însă Dorel Servantes nu-l mai auzi, întrucât se îndepărtase în fugă spre Piaţa Islazului.</p> <p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:35.4pt"> </p> <p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:35.4pt">Muzica electronică nemaiauzită îi făcu pe toţi să se îndrepte către acelaşi loc. Pionierii şi UTC-iştii îşi lăsară recuzita şi începură să alerge în aceeaşi direcţie. Un nor de baloane roşii se înălţă atunci când cei care le aveau în grijă făcură acelaşi lucru. Până şi căruţaşii traseră de frâie şi îndemnară caii spre sursa muzicii. Bătrâna pătată cu vopsea care blestema furioasă şi arunca cu ţelină către secera şi ciocanul de pe panoul proaspăt vopsit nu atrase atenţia niciunui miliţian, întrucât aceştia goneau cu toţii în aceeaşi direcţie cu mulţimea surescitată.</p> <p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:35.4pt"> </p> <p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:35.4pt">Atunci când ajunse în Piaţa Islazului, locul era deja plin de lume. Prim-secretarul împinse în lături fără menajamente pionierii din faţa sa, ocoli un cal ce molfăia ovăz dintr-o desagă atârnată la gât, şi sări în faţa scenei, exact când incredibila muzică se opri. Probabil se terminase ciudatul cântec, se gândi el. Un ropot de aplauze, de-a dreptul o furtună de entuziasm îl răsplăti pe bătrânul muzician, care făcu o plecăciune în faţa mulţimii. În spatele său se întindeau sute de instrumente de sunet şi calculatoare, legate prin kilometri de cabluri şi conductori subţiri. Era cu mult peste ce văzuse Dorel Servantes la Cântarea României</p> <p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:35.4pt">Două bătrâne se aşezară scuipându-şi în sân, pe coşercile cu vinete.</p> <p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:35.4pt">- <span class="hps"><i style="mso-bidi-font-style:normal"><span style="mso-ansi-language: DE" lang="DE">Danke</span></i></span><i style="mso-bidi-font-style:normal"><span style="mso-ansi-language:DE" lang="DE">, meine Freunde. <span class="hps">Ich</span> <span class="hps">bin</span> <span class="hps">Klaus Schulze</span>, <span class="hps">und</span> <span class="hps">ich</span> <span class="hps">fühle mich geehrt</span>, hier zu <span class="hps">sein</span>, <span class="hps">in</span> <span class="hps">Lehliu-Gară</span></span></i><span class="hps"><span style="mso-ansi-language:DE" lang="DE">, spuse ciudatul muzician</span></span><span style="mso-ansi-language:DE" lang="DE">.</span></p> <p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:35.4pt"><span style="mso-ansi-language:DE" lang="DE">- Ce zice ăsta, Brandule? îl înghionti Servantes pe plutonierul din dreapta sa. Zi-i că tu ai fost în Germania Democrată.</span></p> <p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:35.4pt"><span style="mso-ansi-language:DE" lang="DE">Miliţianul se foi stânjenit.</span></p> <p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:35.4pt"><span style="mso-ansi-language:DE" lang="DE">- Asta a fost demult, tovarăşe, înainte de unirea cu ... cu capitaliştii din vest.</span></p> <p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:35.4pt"><span style="mso-ansi-language:DE" lang="DE">- Zi-i mă, sau te trimit să faci de pază la centrala nucleară de la Beclean, se enervă Servantes.</span></p> <p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:35.4pt"><span style="mso-ansi-language:DE" lang="DE">- Păi, oftă omul, zice că-l cheamă Klaus Schulze şi că-i place de noi.</span></p> <p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:35.4pt"><span style="mso-ansi-language:DE" lang="DE">- <span class="hps"><i style="mso-bidi-font-style: normal">Dieser Song</i></span><i style="mso-bidi-font-style:normal"> <span class="hps">wurde</span> <span class="hps">Ludwig</span> <span class="hps">II</span> <span class="hps">von Bayern</span> <span class="hps">und</span> <span class="hps">wurde zum</span> <span class="hps">Führer</span> <span class="hps">gewidmet</span></i>, zâmbi muzicianul.</span></p> <p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:35.4pt">- Ce-a zis, mă?</p> <p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:35.4pt">- A zis că-i un cântec despre un preşedinte de la ei, roşi miliţianul.</p> <p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:35.4pt">- Atât?</p> <p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:35.4pt">- Un preşedinte mare ca al nostru, adăugă neliniştit bărbatul, fără să-şi dezlipească privirea de la vârfurile pantofilor.</p> <p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:35.4pt">- Al nostru îl depăşeşte pe ăla, se stropşi Servantes, umflându-şi pieptul ca un răţoi. Toţi ai noştri îl depăşesc pe al lor.</p> <p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:35.4pt">- Da, tovarăşe, murmură plutonierul Brandu. Îl depăşesc ai noştri!</p> <p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:35.4pt"> </p> <p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:35.4pt">Un murmur trecu prin mulţime. Prim-secretarul zări mai multe mâini îndreptate către cerul pe care sclipea o stea stingheră. Îşi ridică şi el privirea şi înlemni.</p> <p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:35.4pt"> </p> <p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:35.4pt">Un avion silenţios se apropia dinspre Vest, aproape atingând vârful blocurilor.</p> <p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:35.4pt">- <span class="hps"><i style="mso-bidi-font-style:normal"><span style="mso-ansi-language: DE" lang="DE">Sie</span></i></span><span class="shorttext"><i style="mso-bidi-font-style: normal"><span style="mso-ansi-language:DE" lang="DE"> </span></i></span><span class="hps"><i style="mso-bidi-font-style:normal"><span style="mso-ansi-language: DE" lang="DE">sind</span></i></span><span class="shorttext"><i style="mso-bidi-font-style: normal"><span style="mso-ansi-language:DE" lang="DE"> </span></i></span><span class="hps"><i style="mso-bidi-font-style:normal"><span style="mso-ansi-language: DE" lang="DE">hier</span></i></span><span class="shorttext"><i style="mso-bidi-font-style: normal"><span style="mso-ansi-language:DE" lang="DE">!</span></i></span><span class="shorttext"><span style="mso-ansi-language:DE" lang="DE"> exclamă muzicianul.</span></span></p> <p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:35.4pt"><span style="mso-ansi-language:DE" lang="DE">- A venit! E aici! Tovarăşul secretar-general! Sunt pierdut! exclamă deznăjduit Dorel Servantes, simţind cum totul i se scurge printre degete. Cariera, casa, chiar viaţa, totul, dacă nebunia din Piaţa Islazului ajunge sub privirile conducătorului Republicii.</span></p> <p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:35.4pt"><span style="mso-ansi-language:DE" lang="DE"> </span></p> <p class="MsoNormal" style="margin-left:53.4pt;text-align:justify;text-indent: -18.0pt;mso-list:l0 level1 lfo1;tab-stops:list 53.4pt"><span style="mso-ansi-language:DE" lang="DE"><span style="mso-list:Ignore">-<span style="font:7.0pt "Times New Roman""> </span></span></span><span style="mso-ansi-language:DE" lang="DE">Aterizează! ţipă un pionier în spatele său.</span></p> <p class="MsoNormal" style="margin-left:53.4pt;text-align:justify;text-indent: -18.0pt;mso-list:l0 level1 lfo1;tab-stops:list 53.4pt"><span class="hps"><span style="mso-ansi-language:DE" lang="DE"><span style="mso-list: Ignore">-<span style="font:7.0pt "Times New Roman""> </span></span></span></span><span class="hps"><i style="mso-bidi-font-style: normal"><span style="mso-ansi-language:DE" lang="DE">Däniken</span></i></span><span class="shorttext"><i style="mso-bidi-font-style:normal"><span style="mso-ansi-language:DE" lang="DE"> </span></i></span><span class="hps"><i style="mso-bidi-font-style:normal"><span style="mso-ansi-language:DE" lang="DE">sagten uns, sie</span></i></span><span class="shorttext"><i style="mso-bidi-font-style: normal"><span style="mso-ansi-language:DE" lang="DE"> </span></i></span><span class="hps"><i style="mso-bidi-font-style:normal"><span style="mso-ansi-language: DE" lang="DE">kommen wieder!</span></i></span></p> <p class="MsoNormal" style="text-align:justify"><span class="hps"><i style="mso-bidi-font-style:normal"><span style="mso-ansi-language:DE" lang="DE"> </span></i></span></p> <p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:35.4pt"><span class="hps"><span style="mso-ansi-language:DE" lang="DE">Aeronava făcu un ocol larg deasupra pieţei, apoi ateriză la capătul acesteia, acolo unde Strada Islazului dădea de-a dreptul în păşunea care-i dădea numele. Dorel Servantes nu putu să nu remarce designul rafinat şi curbura exotică a fuselajului, precum şi absenţa oricărui sunet dinspre turbine. Un produs avangardist al inginerilor de la Bacău, suspină el îndurerat, gândindu-se la dosarul său, cu siguranţă compromis definitiv. </span></span></p> <p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:35.4pt"><span class="hps"><span style="mso-ansi-language:DE" lang="DE"> </span></span></p> <p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:35.4pt"><span class="hps"><span style="mso-ansi-language:DE" lang="DE">O trapă se deschise în burta aeronavei, făcând loc unui singur om să coboare. Era un bărbat înalt, cu favoriţi, îmbrăcat într-un costum alb lucios, cu pantaloni evazaţi, incredibil de demodat. </span></span></p> <p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:35.4pt"><span class="hps"><span style="mso-ansi-language:DE" lang="DE">- Hei, ăsta nu-i Prinţu’, pufni cineva în spate.</span></span></p> <p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:35.4pt"><span class="hps"><span style="mso-ansi-language:DE" lang="DE">Bărbatul căzu în genunchi şi sărută îndelung aslfaltul sfărâmicios. Apoi se ridică şi zări scena. O expresie de beatificare îi era întimpărită pe chip.</span></span></p> <p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:35.4pt"><span class="hps"><span style="mso-ansi-language:DE" lang="DE">- Aista nu seamănă cu Mărin a lu’ Petronela, când era tânăr, maică? întrebă o bătrână.</span></span></p> <p class="MsoNormal" style="margin-left:35.4pt;text-align:justify"><span style="mso-ansi-language:DE" lang="DE">- <span class="hps"><i style="mso-bidi-font-style: normal">Mein</i></span><span class="shorttext"><i style="mso-bidi-font-style: normal"> </i></span><span class="hps"><i style="mso-bidi-font-style:normal">Gott</i></span><span class="shorttext"><i style="mso-bidi-font-style:normal">, das ist </i></span><span class="hps"><i style="mso-bidi-font-style:normal">ihm!</i></span></span></p> <p class="MsoNormal" style="margin-left:35.4pt;text-align:justify"><span style="mso-ansi-language:DE" lang="DE">- Da, ăla de-a murit, îi răspunse altă precupeaţă, de imita artistu ăla american.</span></p> <p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:35.4pt"><span style="mso-ansi-language:DE" lang="DE">Nou venitul sări pe scenă şi înşfăcă microfonul. Cea mai profundă linişte cu putinţă învăluise asistenţa. În depărtare, se auzi bangul sonic al unui avion cu reacţie. Două ciori spionau de la o distanţă sigură.</span></p> <p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:35.4pt"><span style="mso-ansi-language:DE" lang="DE">- <i style="mso-bidi-font-style:normal">Good evening, everybody,</i> zise nou-venitul cu o voce baritonală. <i style="mso-bidi-font-style:normal">It’s good to be back! How about a song?</i></span></p> <p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:35.4pt"><span style="mso-ansi-language:DE" lang="DE">Klaus Schulze zâmbi şi alergă spre instrumentele sale complicate. În scurtă vreme, ritmuri cunoscute erupseră din boxele uriaşe.</span></p> <p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:35.4pt"><i style="mso-bidi-font-style:normal"><span style="mso-ansi-language:DE" lang="DE">- There’s one for the money, two for the show...</span></i></p> <p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:35.4pt"><span style="mso-ansi-language:DE" lang="DE">- Nu mai înţeleg nimic, murmură pierdut prim-secretarul, neauzit în hărmălaia entuziastă care se dezlănţuise, ăsta-i de-a dreptul Turnul Babel şi Spitalul 9, la un loc!</span></p> <p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:35.4pt"><span style="mso-ansi-language:DE" lang="DE"> </span></p> <p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:35.4pt"><span style="mso-ansi-language:DE" lang="DE">Muzicianul german făcea un întreg maratonul pe scenă, pentru a-l acompania pe străin, care domina audienţa, aşa cum făcuse întotdeauna.</span> Se apleca asupra unei tastaturi, apoi rotea butoane minuscule, schimba poziţia unor conductori şi atingea claviaturi diferite cu mişcări îndelung exersate de-a lungul zecilor de ani de carieră.</p> <p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:35.4pt"> </p> <p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:35.4pt">Nu e de mirare că nimeni nu a băgat de seamă apropierea celei de-a doua aeronave. Infernala gălăgie din piaţă şi întunericul i-au acoperit aterizarea. Legendele care s-au ţesut după acea noapte, susţin că secretarul-general s-a întrupat din întuneric, de-a dreptul pe scenă. Muzica şi orice alt sunet a încetat cu desăvârşire. Timp de câteva secunde, ori poate au fost minute sau chiar ore întregi, cine poate şti, cei trei de pe scenă s-au privit reciproc, sub ochii tuturor locuitorilor din Lehliu-Gară. Singurul lucru care-i trecu prin cap lui Dorel Servantes, fu o bombă atomică explodând în centrul municipiului, la zece minute după ce aeronava cu secera şi ciocanul se va fi îndepărtat.</p> <p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:35.4pt"> </p> <p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:35.4pt">Apoi, cântăreţul s-a întors câtre public şi a anunţat:</p> <p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:35.4pt">- <i style="mso-bidi-font-style:normal">Hey, everybody, change of plans. The <span style="mso-spacerun:yes"> </span>next song is, Devil in Disguise!</i></p> <p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:35.4pt"> </p> <p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:35.4pt">Ce s-a întâmplat după aceea, este o enigmă la fel de mare ca şi Triunghiul Bermudelor, Insula Paştelui sau căderea comunismului în România. Mulţimea s-a repezit spre scenă, luminile s-au stins şi oamenii s-au amestecat cu aparate şi cabluri. Dorel Servantes a fost printre primii doborâţi şi spre ruşinea lui nu îşi aminteşte decât faptul că, în mod uimitor, muzica nu a încetat, cei doi muzicieni continuându-şi prestaţia imperturbabili în mijlocul haosului.</p> <p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:35.4pt"> </p> <p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:35.4pt">Când muzica s-a oprit, doar aeronava cu secera şi ciocanul se mai zărea pe islaz, însă nici urmă de secretar-general. După miezul nopţii, duetul imposibil a luat sfârşit. Germanul Klaus Schulze s-a întors în Germania chiar a doua zi, însă de atunci susţine în fiecare an concerte în locuri mai puţin cunoscute din România. Dacă vă interesează, în acest an îl puteţi vedea la Vinţu de Sus, la căminul cultural.</p> <p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:35.4pt"> </p> <p class="MsoNormal" style="text-align:justify;text-indent:35.4pt">Cosmodromul Negru-Vodă a fost inaugurat a doua zi de către noul preşedinte al RSR, Elvis Presley. Evenimentul a fost transmis în direct de toate televiziunile din lume, singurii care nu l-au putut urmări fiind locuitorii din Lehliu-Gară, întrucât un anumit secretar de partid dărâmase toate antenele TV cu o zi înainte.</p>Mircea Trifhttp://www.blogger.com/profile/16702530569820979425noreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-7173290405628206543.post-91085067206959252022011-04-21T22:17:00.007+03:002017-01-17T11:16:00.691+02:00În jurul lumii, fără a zbura<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhs_wVK2YF8d2HyVG_DALXRchsKqrTZyJEelVj8vTu9O60gQ4PNLu4Ge6hVwrS_UsD_K_HBgrYICRyiWBnS7OoeMgyb7Zr-Ri_pXT3S0-zwNTt0YFbQRvGUan6a-MCvXSpFZyTKjpcxQZ5Z/s1600/globe.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="480" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhs_wVK2YF8d2HyVG_DALXRchsKqrTZyJEelVj8vTu9O60gQ4PNLu4Ge6hVwrS_UsD_K_HBgrYICRyiWBnS7OoeMgyb7Zr-Ri_pXT3S0-zwNTt0YFbQRvGUan6a-MCvXSpFZyTKjpcxQZ5Z/s640/globe.jpg" width="640" /></a></div>
<br />
<br />
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-size: 130%;">Dintotdeauna</span>, mitul ocolului Pământului a reprezentat visul suprem al călătorilor şi aventurierilor de pretutindeni. Exista o categorie aparte de oameni, care tresar la auzul unor nume precum Caraibe, Polinezia, Noua Zeelanda, Indochina, Panama, Grand Canyon, New York, ş.a. Aceşti oameni sunt o minoritate a speciei umane, care îşi petrec cea mai mare parte a vieţii într-o moleşeală aparentă, însă care sunt mereu cu privirea dincolo de orizont. Ei sunt cei care au întocmit harta lumii aşa cum o cunoaştem acum şi ne-au adus primele informaţii uimitoare despre locuri şi fiinţe maivăzute până atunci. Chiar dacă petele albe de pe hărţi au fost înlocuite cu semne convenţionale corespunzătoare munţilor, deşerturilor, apelor şi aşezărilor altor semeni, mirajul unei călătorii care te poate aduce în locul din care ai plecat, sosind din cealaltă direcţie, atrage încă globe-trotterii zilelor noastre.<br />
<br />
<span style="font-size: 130%;">Din păcate</span>, în prezent, acest miraj a fost demistificat de modernizarea accelerată a lumii, de globalizare şi de extinderea şi dezvoltarea transporturilor aeriene. În urmă secole o călătorie în jurul lumii nu era ceva la îndemâna oricui, fiind chiar o întreprindere imposibilă, până în 1522, anul în care Victoria, caraca lui Magellan, s-a întors în Portugalia, putredă şi fără căpitan, cei câţiva marinari de la bord fiind primii pământeni care au făcut o călătorie atestată în jurul lumii.<br />
<br />
<span style="font-size: 130%;">După</span> cel de-al doilea război mondial, liniile maritime de pasageri au început să fie înlocuite cu unele aeriene, în timp ce pe uscat obstacole naturale precum munţi şi deşerturi au pierdut bătălia cu autostrăzile şi căile ferate moderne. Asta înseamnă că, deşi este cu mult mai uşor să te deplasezi dintr-un colţ oarecare al unui continent (excepţie făcând, desigur Antarctida) într-altul, decât să ajungi de la un continent la altul, traversând oceane, fără a apela la serviciile companiilor aeriene.<br />
<br />
<span style="font-size: 130%;">Cu avionul</span>, este simplu să ajungi aproape oriunde, prin urmare şi să faci ocolul lumii. Există companii, mai ales americane, ce oferă chiar bilete în jurul lumii, cu stop-over în oraşe la alegere. În opinia mea, nu este nimic extraordinar la acest lucru; departe de o aventură, un astfel de bilet este un altfel de necrolog la o perioadă în care oamenii se grăbeau mai puţin şi trăiau (nu neaparat fizic) mult mai mult. Dacă sunteţi interesaţi de o astfel de călătorie, căutaţi cercetaţi Internetul, pregătiţi minim 3 000 - 4 000 USD, şi aşteptaţi-vă să fiţi <a href="http://en.wikipedia.org/wiki/Jet_lag">jet-lagged</a>!<br />
<br />
<span style="font-weight: bold;">Subiectul acestui articol este cum să faci ocolul Pămân</span><span style="font-weight: bold;">tului, fără a folosi avionul, exact ca în vremurile de demult, în care corăbiile cu pânze şi vapoarele cu aburi, împreună cu trenurile, făceau dintr-o astfel de călătorie, aventura care putea da sens vieţii multora</span><span style="font-weight: bold;">.</span><br />
<br />
Dacă în trecutul nu foarte îndepărtat călătoria cu vaporul era cea mai ieftină, în prezent este exact pe dos. Nu există curse transoceanice regulate pentru pasageri, alternativele nefiind prea variate: <span style="font-weight: bold;">bateau-stop</span> (îmbarcarea pe un iaht) sau achiziţionarea unui loc la bordul unui <span style="font-weight: bold;">cargou</span>.<br />
<br />
<span style="font-weight: bold;">1. Bateau-stop</span> este un termen generic inventat de iahtmenii francezi. Pentru cine nu ştie, posesia şi utilizarea unui iaht poate presupune cheltuirea unor sume foarte mari, astfel că nu oricine îşi poate permite unul. Alternativa este căutarea unui loc la bordul unuia care pleacă într-o călătorie transoceanică. Acest lucru se poate face fie direct, colindând porturile de plecare şi barurile aferente acestora, fie urmărind diverse forumuri de sailing şi cruising (atenţie la ofertele camuflate de charter).<br />
<br />
Această opţiune este cea mai ieftină, întrucât skipperul solicită de regulă doar participarea la rutina bordului (navigaţie, bucatarie) şi împărţirea costurilor ce acoperă staţionarea în marine şi aprovizionarea cu apă potabilă şi alimente. Desigur, va trebui să aveţi ceva cunoștințe de manevra velelor şi navigaţie (iahturile obişnuite cu motor nu pot traversa oceane) şi să vă asumaţi riscul de a nimeri la bord cu mici tirani, lipsiţi de simţul umorului sau igienă minimă. Trebuie de asemenea să reţineţi că traversarea cu vele a Atlanticului poate dura 2-3 săptămâni şi nu se fac escale, iar a Pacificului 2-3 luni, cu tot cu escale. O astfel de aventură vă poate costa nimic sau echivalentul biletului de avion.<br />
<br />
<div style="text-align: center;">
<span style="font-size: 85%;">Nu vă faceţi iluzii, viaţa la bordul iahturilor cu vele care traversează oceanele lumii este grea, însă are şi multe avantaje<br />sursa: <a href="http://www.travelpod.com/travel-blog-entries/sjmigdol/2/1295892647/tpod.html">http://www.travelpod.com/travel-blog-entries/sjmigdol/2/1295892647/tpod.html</a></span></div>
<br />
<a href="http://images.travelpod.com/users/sjmigdol/2.1295892647.my-berth-aboard-the-boat.jpg" onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}"><img alt="" border="0" src="https://images.travelpod.com/users/sjmigdol/2.1295892647.my-berth-aboard-the-boat.jpg" style="cursor: pointer; display: block; height: 670px; margin: 0px auto 10px; text-align: center; width: 502px;" /></a><br />
<br />
Unde să căutaţi oferte de îmbarcare la bordul unui iaht?<br />
<ul>
<li style="text-align: left;">Pe Internet, pe saituri de crewing sau pe multitudinea de forumuri de cruising:</li>
<li style="text-align: left;"><a href="http://www.crewseekers.net/">http://www.crewseekers.net/</a> </li>
<li style="text-align: left;"><a href="http://www.cruiser.co.za/crewfinder.asp">http://www.cruiser.co.za/crewfinder.asp</a></li>
<li>Direct, în marinele (porturi pentru iahturi) de unde în general se pleacă în traversade: în Europa (Portugalia sau mai degrabă I. Madeira, I-le Canare şi I-le Capului Verde), Caraibe (Barbados sau Antilele Olandeze), America Centrală (Balboa sau Colon, în Panama), Tahiti (Papeete), Noua Zeelandă (Auckland), Australia (Darwin), Africa de Sud (Cape Town). De reţinut că unele regiuni precum Asia, Africa şi oarecum America de Sud, sunt în afara cruisingului de masă, deci e mai dificil de gasit un loc disponibil la bordul unui iaht. Am exclus din listă SUA, din motive legate de viză (ştim cu toţii ce dificil se obţine). Dacă aveţi aşa ceva, San Diego este un loc unde să căutaţi o cuşetă liberă pentru marele salt peste Pacific.</li>
</ul>
<br />
<span style="font-weight: bold;">2. La bordul unui cargou. </span>Două lucruri, pe scurt:<br />
<ul>
<li>locurile disponibile sunt foarte puţine, adeseori 1-3 per navă şi sunt rezervate uneori cu un an înainte de cursă!</li>
<li>un bilet transoceanic este cu mult mai scump decât unul de avion (reţineţi o medie de 100 USD pentru fiecare zi la bord, însă aveţi inclusă şi masa la cantina navei). Ca să vă faceţi o idee, 30-40 zile durează traversarea Pacificului. Există posibilitatea de a rezerva o călătorie în jurul lumii la bordul aceleaşi nave, durata sa fiind de circa 130 de zile, inclusiv escale, costul cam 10 000 EU, însă astfel de oferte sunt mai puţine.</li>
<li style="font-style: italic; text-align: left;">resurse pentru a începe căutarea:</li>
<li style="text-align: left;"> <a href="http://www.freighterworld.com/#destmap">http://www.freighterworld.com/#destmap</a></li>
<li style="text-align: left;"><a href="http://cruisepeople.co.uk/col.htm">http://cruisepeople.co.uk/col.htm</a></li>
</ul>
<br />
<div style="text-align: center;">
<span style="font-size: 85%;">Navă cargo portcontainer<br />sursa: <a href="http://soundgovernance.us/tag/board/">http://soundgovernance.us/tag/board/</a></span></div>
<br />
<div style="text-align: center;">
<a href="http://soundgovernance.us/wp-content/uploads/2008/06/cargo-ship.jpg" onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}"><img alt="" border="0" src="https://soundgovernance.us/wp-content/uploads/2008/06/cargo-ship.jpg" style="cursor: pointer; display: block; height: 399px; margin: 0px auto 10px; text-align: center; width: 599px;" /></a><span style="font-size: 85%;">Cabină la bordul unei nave cargo<br />sursa: <a href="http://blog.picturesfromearth.com/my-journey-on-a-cargo-ship/">http://blog.picturesfromearth.com/my-journey-on-a-cargo-ship/</a></span></div>
<br />
<a href="http://picturesfromearth.com/travel/plog-content/thumbs/1/cargo/large/307-my-cabin.jpg" onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}"><img alt="" border="0" src="https://picturesfromearth.com/travel/plog-content/thumbs/1/cargo/large/307-my-cabin.jpg" style="cursor: pointer; display: block; height: 400px; margin: 0px auto 10px; text-align: center; width: 602px;" /></a><br />
<span style="font-size: 130%; font-weight: bold;">Rute. </span><br />
<ol>
<li><span style="font-weight: bold;">Ocolul Pământului de la Est către Vest:</span> Europa - America de Nord - Tahiti - Australia (sau Noua Zeelandă) - Asia - Europa; </li>
</ol>
<span style="font-size: 130%;"><span style="font-weight: bold;">Etape:</span></span><br />
<ul>
<li><span style="font-weight: bold;">Europa, către Vest</span>. Indiferent de punctul de pornire al călătoriei, destinaţia trebuie să fie portul din care vă îmbarcaţi pentru traversarea Atlanticului. Pentru călătorii cu trenul în Europa, consultaţi saiturile <a href="http://reiseauskunft.bahn.de/bin/query.exe/en?newrequest=yes&protocol=http:&">bahn.de</a> (mersul trenurilor) şi <a href="http://www.seat61.com/">seat61.com</a> (informaţii detaliate pentru fiecare ţară în parte).</li>
</ul>
<div style="text-align: center;">
<span style="font-size: 85%;">Gara London St. Pancras, de unde pleacă trenurile Eurostar către Europa Continentală, prin Eurotunel<br />sursa: <a href="http://sinfin.net/railways/hsrail.html">http://sinfin.net/railways/hsrail.html</a></span></div>
<a href="http://sinfin.net/railways/eurostar.jpg" onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}"><img alt="" border="0" src="https://sinfin.net/railways/eurostar.jpg" style="cursor: pointer; display: block; height: 411px; margin: 0px auto 10px; text-align: center; width: 513px;" /></a><br />
<ul>
<li><span style="font-weight: bold;">Oceanul Atlantic</span>. Aici poate fi simplu (dacă dispuneţi de bani) sau relativ complicat (dacă intenţionaţi un bateau-stop). Compania britanică <a href="http://www.cunard.co.uk/">Cunard</a> (da, cei care aveau şi Titanicul) încă menţine linia de croazieră către SUA, utilizând faimoasa Queen Mary II. Costul unui bilet la bordul luxoasei nave nu este însă chiar uşor de digerat (2 000 - 3 000 EU sau chiar mai mult, în funcţie de tipul cabinei).</li>
</ul>
<div style="text-align: center;">
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhkdXwK-SswYJjPOWG7SnVKGhY8JXvq0GfaULU1eOKEQy33rcRRTuvUJApT-kt-F049B4QDk2rPGqloVrai8lQ474ELlP3cGilMcXn0yRFLkJNIc7CiVCuu-CP4xeM2ATs66Qfrbu1YHq_r/s1600/Queen_Mary_2.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="425" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhkdXwK-SswYJjPOWG7SnVKGhY8JXvq0GfaULU1eOKEQy33rcRRTuvUJApT-kt-F049B4QDk2rPGqloVrai8lQ474ELlP3cGilMcXn0yRFLkJNIc7CiVCuu-CP4xeM2ATs66Qfrbu1YHq_r/s640/Queen_Mary_2.jpg" width="640" /></a></div>
<span style="font-size: 85%;"><br /></span></div>
<br />
De asemenea, nava poştală britanică <a href="http://rms-st-helena.com/">RMS St. Helena</a>, îmbarcă din Portland (SV-ul Angliei) pasageri pentru Tenerife, Sf. Elena, Ascension şi Cape Town. Preţurile pentru întregul traseu variază între 2 000 - 4 000 BGP.<br />
<br />
<div style="text-align: center;">
<span style="font-size: 85%;">RMS St. Helena<br />sursa: <a href="http://www.vesseltracker.com/en/ShipPhotos/495137-.html">http://www.vesseltracker.com/en/ShipPhotos/495137-.htm</a><a href="http://www.vesseltracker.com/en/ShipPhotos/495137-.html">l</a></span><br />
<br /></div>
<a href="http://images.vesseltracker.com/images/vessels/midres/Rms-St-Helena-495137.jpg" onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}"><img alt="" border="0" src="https://images.vesseltracker.com/images/vessels/midres/Rms-St-Helena-495137.jpg" style="cursor: pointer; display: block; height: 381px; margin: 0px auto 10px; text-align: center; width: 573px;" /></a><br />
Dacă optaţi pentru un loc la bordul unui iaht, atunci trebuie să vă îndreptaţi către Caraibe de unde căutaţi altceva către Canalul Panama. S-ar putea să dureze, astfel că înarmaţi-vă cu un sac de dormit, răbdare şi asiguraţi-vă că sezonul uraganelor e încă departe!<a href="http://images.vesseltracker.com/images/vessels/midres/Rms-St-Helena-495137.jpg" onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}"></a><br />
<ul>
<li><span style="font-weight: bold;">America.</span> Geografii delimitează clar America de Nord de America de Sud, însă problemele cu care vă veţi confrunta pe cele două continente vor fi diferite ca de la ... Nord la Sud.</li>
</ul>
Dacă sosiţi cu un cargou sau cu Queen Mary II, în SUA veţi avea la dispoziţie impecabila (şi ieftina) reţea feroviară a Amtrak. Problema este viza. Chiar dacă aveţi şi alt paşaport, nu uitaţi că programul Visa Waiver nu se aplică la sosiri pe apă. Mai multe despre cum să străbateţi SUA de la Atlantic la Pacific pe saitul <a href="http://www.seat61.com/UnitedStates.htm">seat61.com</a>.<br />
<br />
<div style="text-align: center;">
<span style="font-size: 85%;">Trenurile operate de Amtrak sunt o bună opţiune pentru a explora SUA<br />sursa: <a href="http://mayhem-chaos.net/photoblog/archives/000545.html">http://mayhem-chaos.net/photoblog/archives/000545.html</a></span></div>
<br />
<a href="http://mayhem-chaos.net/photoblog/images/amtrak.jpg" onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}"><img alt="" border="0" src="https://mayhem-chaos.net/photoblog/images/amtrak.jpg" style="cursor: pointer; display: block; height: 471px; margin: 0px auto 10px; text-align: center; width: 627px;" /></a><br />
Dacă aţi sosit cu o navă în Canada (cel mai probabil Hallifax), consultaţi acelaşi sait pentru a vedea cum puteţi ajunge la celălalt ocean, respectiv la Vancouver.<br />
<br />
Dacă ajungeţi în America de Sud cu un cargou, într-un port cel mai degrabă, brazilian, aventura începe! Consultaţi ghidurile Lonely Planet pentru respectivele ţări, pentru a vedea cum puteţi călători de-a lungul acestui magnific continent, în amontele Amazonului către Peru, către Patagonia, Deşertul Atacama, Altiplano, sau cum puteţi naviga la cea mai mare altitudine din lume, pe Lacul Titicaca, ori cum puteţi ajunge la Nazca, Cuzco, Macchu Picchu, etc.<br />
<br />
<div style="text-align: center;">
<span style="font-size: 85%;">Altiplano, America de Sud<br />sursa: <a href="http://www.thebulletin.ws/pages/archive/2004/Bulletin130.html">http://www.thebulletin.ws/pages/archive/2004/Bulletin130.html</a></span></div>
<br />
<a href="http://www.thebulletin.ws/images/photos/130AltiplanoLake.jpg" onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}"><img alt="" border="0" src="https://www.thebulletin.ws/images/photos/130AltiplanoLake.jpg" style="cursor: pointer; display: block; height: 346px; margin: 0px auto 10px; text-align: center; width: 576px;" /></a><br />
Reţineţi că trebuie să fiţi foarte precauţi atunci când pregătiţi călătoria, pentru a nu rămâne blocaţi în America de Sud şi a trebui să compromiteţi călătoria cumpărând un bilet de avion. Asta întrucât e mai dificil să găseşti o navă spre America de Sud, dar şi mai dificil din America de Sud către Australia şi Asia. De asemenea, iahturile sunt mai puţine în această direcţie. Daca se întâmplă să fiţi într-o astfel de situaţie, trebuie să călătoriţi spre Nord, către Columbia, unde cel mai probabil din Cartagena aveţi şanse să găsiţi un iaht către Panama. Atenţie însă la siguranţă! Pe coasta pacifică a Americii de Sud nu sunt prea numeroase iahturile.<br />
<br />
<div style="text-align: center;">
<span style="font-size: 85%;">Culebra Cut, Canalul Panama<br />sursa: </span><a href="http://www.indybay.org/uploads/2009/07/01/panama_canal_03.jpg" onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}"><span style="font-size: 85%;">http://www.indybay.org/newsitems/2009/07/01/18605005.php</span></a><br />
<a href="http://www.indybay.org/uploads/2009/07/01/panama_canal_03.jpg" onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}"><img alt="" border="0" src="https://www.indybay.org/uploads/2009/07/01/panama_canal_03.jpg" style="cursor: pointer; display: block; height: 438px; margin: 0px auto 10px; text-align: center; width: 602px;" /></a></div>
<ul>
<li><span style="font-weight: bold;">Oceanul Pacific.</span> Cel mai întins dintre oceane, prin urmare aceasta este etapa cea mai lungă. Aici sunt două variante:<span style="font-style: italic; font-weight: bold;"> a) America - Asia</span> (Japonia, Coreea sau China), este opţiunea cea mai simplă, scurtă şi ieftină, accesibilă doar cu navă cargo şi în majoritatea cazurilor, doar din SUA; <span style="font-style: italic; font-weight: bold;">b) America - Tahiti - Noua Zeelandă sau Australia</span>, varianta cargo porneşte de asemenea în majoritatea cazurilor din SUA, însă există nave cu locuri pentru pasageri şi dinspre America de Sud (Valparaiso sau Callao), precum şi posibilitatea de îmbarcare în Tahiti. Urmăriţi linkurile de mai sus pentru oferte de îmbarcare.</li>
</ul>
De asemenea, este posibil şi chiar relativ uşor să găsiţi un loc la bordul unui iaht care se îndreaptă către Polinezia Franceză. Marinele din porturile de la capetele Canalului Panama (în special la Yacht Club Balboa) şi Antilele Olandeze, sunt locurile în care trebuie căutat. Puteţi ajunge pe uscat la Canalul Panama venind dinspre America de Nord sau oricare dintre ţările Americii Centrale, însă nu şi dinspre America de Sud, respectiv Columbia, decât dacă spiritul de aventură al dumneavoastră frizează sinuciderea. Cât despre Polinezia Franceză... Tahiti, Bora Bora, Marchize, Tuamotu... Compania de Transport Polinezian face regulat curse către insulele cele mai importante, luând şi pasageri la bordul navei Aranui 3.<br />
Informaţii: <a href="http://www.aranui.com/">http://www.aranui.com/</a>.<br />
<br />
<div style="text-align: center;">
<span style="font-size: 85%;">Nava Aranui 3 şi o cabina tipică la bordul acesteia<br />sursa: <a href="http://cruises.about.com/library/pictures/aranui/blaranui003.htm">http://cruises.about.com/library/pictures/aranui/blaranui003.htm</a><br />sursa: <a href="http://www.flickr.com/photos/elgalopino/2296971433/in/photostream/">http://www.flickr.com/photos/elgalopino/2296971433/in/photostream/</a></span><br />
<br /></div>
<a href="http://0.tqn.com/d/cruises/1/0/2/B/aranui004.JPG" onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}"><img alt="" border="0" height="480" src="https://0.tqn.com/d/cruises/1/0/2/B/aranui004.JPG" style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center;" width="640" /></a><br />
<div style="text-align: center;">
<span style="font-size: 85%;">Insula Morea, Polinezia Franceză<br />sursa: <a href="http://www.orangesmile.com/ru/foto/300-French-Polynesia.htm">http://www.orangesmile.com/ru/foto/300-French-Polynesia.htm</a></span></div>
<a href="http://www.orangesmile.com/ru/foto/Tahiti/Morea-b.jpg" onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}"><img alt="" border="0" src="https://www.orangesmile.com/ru/foto/Tahiti/Morea-b.jpg" style="cursor: pointer; display: block; height: 427px; margin: 0px auto 10px; text-align: center; width: 581px;" /></a><br />
Între Noua Zeelandă şi Australia nu există nave de pasageri, însă sunt mai multe oferte la bordul unor nave comerciale, la preţuri oarecum ... normale.<br />
<br />
<div style="text-align: center;">
<span style="font-size: 85%;">Noua Zeelandă, probabil cea mai frumoasă ţară din lume<br />sursa: <a href="http://notjustanotherblondeinbeijing.blogspot.com/2011/02/busy-planning-our-summer-trip.html">http://notjustanotherblondeinbeijing.blogspot.com/2011/02/busy-planning-our-summer-trip.html</a></span></div>
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgAJQlOgTWIqiqaXFkqN7TAjLLenjLM3bBtAfFFcE4nTvCHb8V4yoRT9lZkZINQ5u2PqNZLLl1McHJCw1VVReut2s0tK1jfc3RR6P12o0eNyUgYbUyo2KoCYwhCnQ4BLExPnDW7gb5N_6k/s1600/Southisland.jpg" onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}"><img alt="" border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgAJQlOgTWIqiqaXFkqN7TAjLLenjLM3bBtAfFFcE4nTvCHb8V4yoRT9lZkZINQ5u2PqNZLLl1McHJCw1VVReut2s0tK1jfc3RR6P12o0eNyUgYbUyo2KoCYwhCnQ4BLExPnDW7gb5N_6k/s1600/Southisland.jpg" style="cursor: pointer; display: block; height: 399px; margin: 0px auto 10px; text-align: center; width: 599px;" /></a><br />
<ul>
<li><span style="font-weight: bold;">Australia.</span> Dacă aţi sosit pe cel mai mic dintre continente (în Melbourne, Sidney, sau Fremantle) aveţi posibilitatea de a-l străbate către nord (Darwin) pentru a continua către Asia. Există posibilitatea de a sosi direct din Europa cu un cargou sau la bordul luxoasei Queen Mary II care navighează de regulă o dată pe an spre Australia, sau puteţi căuta alte nave de croazieră care navighează regulat către Polinezia şi Australia. De asemenea, puteţi continua spre Africa de Sud (cape Town) cu condiţia să găsiţi o navă care navighează în acea direcţie, mai puţin ''umblată''.</li>
</ul>
Din Darwin, unde se poate ajunge cu autocarul sau cu faimosul tren <a href="http://www.seat61.com/Australia.htm">Ghan</a>, mai este doar o aruncătură de băţ până în Papua-Noua Guinee (Port Moresby) sau Indonezia (Bali), fiind relativ uşor de găsit o navă sau chiar un iaht către aceste destinaţii. Reţineţi că frontiera Papua-Noua Guinee - Indonezia (Irianul de Vest) este frecvent închisă datorită tensiunilor dintre cele două ţări.<br />
<br />
<div style="text-align: center;">
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhGKKTGUlqS50hPCJOEed9F4gbsFP9WP1whHqIuThDA7FA3SYV_LeK4KXA8HD7gb4tsgJ1qY3QUUOuDdiakM4gE9x0bOpQv1jtDztURoAMBv4AL3qI9xM5ypKwvwffO8cRiIgUFDhqS40oA/s1600/site_the_ghan_main_image_april_11.gif" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="297" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhGKKTGUlqS50hPCJOEed9F4gbsFP9WP1whHqIuThDA7FA3SYV_LeK4KXA8HD7gb4tsgJ1qY3QUUOuDdiakM4gE9x0bOpQv1jtDztURoAMBv4AL3qI9xM5ypKwvwffO8cRiIgUFDhqS40oA/s640/site_the_ghan_main_image_april_11.gif" width="640" /></a></div>
<span style="font-size: 85%;">Trenul The Ghan străbate deşerturile centrale australiene, unind sudul cu nordul continentului</span><br />
<br /></div>
<br />
<ul>
<li><span style="font-weight: bold;">Asia.</span> Din Indonezia şi teoretic şi din Port Moresby (PNG) este relativ simplu de ajuns în Europa. În Indonezia se sare practic din insulă în insulă folosind numeroasele ferry-boaturi care le leagă, iar din Singapore către Malaezia şi Thailanda şi mai departe către graniţa cu Cambodgia există trenuri zilnice, Cambodgia (sau Laos) poate fi străbătută lesne cu autobuzele locale, Vietnam cu trenul, la fel şi China (există tren direct Hanoi - Beijing), iar din Beijing la Moscova circulă faimosul Transsiberian. Mai multe despre această rută pe saitul <a href="http://www.seat61.com/Australia-overland.htm">seat61.com</a>.</li>
</ul>
<div style="text-align: center;">
<span style="font-size: 85%;">Bromo Tengger Semeru National Park, Insula Java, Indonezia<br />sursa:<a href="http://travel.nationalgeographic.com/travel/countries/your-indonesia-photos/"> http://travel.nationalgeographic.com/travel/countries/your-indonesia-photos/</a></span></div>
<a href="http://images.nationalgeographic.com/wpf/media-live/photos/000/316/cache/mountains-bromo-tengger-semeru-national-park-east-java-indonesia_31633_600x450.jpg" onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}"><img alt="" border="0" src="https://images.nationalgeographic.com/wpf/media-live/photos/000/316/cache/mountains-bromo-tengger-semeru-national-park-east-java-indonesia_31633_600x450.jpg" style="cursor: pointer; display: block; height: 400px; margin: 0px auto 10px; text-align: center; width: 600px;" /></a><br />
De asemenea există ferryboaturi dinspre Japonia şi Coreea către Rusia şi China şi dinspre Taiwan către China. Se pare că ruta Filipine - Indonezia nu mai este viabilă.<br />
<br />
<span style="font-weight: bold;">2</span>. <span style="font-weight: bold;">Ocolul Pământului de la Vest către Est. </span>În mare, este vorba de Traseul 1, luat în sens invers, cu o observaţie: majoritatea iahturilor urmează direcţia E - V atunci din urmează circumnavigaţii, urmând vânturile dominante şi curenţii. Prin urmare, şansele să găsiţi de exemplu o cuşetă la bordul unui iaht care navighează de la Auckland (NZ) către Tahiti sunt foarte mici, întrucât doar puţine iahturi se încumetă în fiecare an la acest traseu, fiind vorba în general de profesionişti sau navigatori care ştiu ce fac. Excepţia este ruta Caraibe (Insulele Bermude) - Europa, unde aveţi toţi sorţii să găsiţi un iaht care se întoarce din Caraibe către continent.<br />
<br />
<span style="font-weight: bold;">Ce să ocoliţi</span> (în afară de Pământ).<br />
<ul>
<li>trasee care duc către Golful Persic (terminale colosale, căldură, praf, total în afara zonelor turistice);</li>
<li>trasee care trec prin Marea Roşie (piraţi);</li>
<li>trasee care se termină în regiuni afectate de uragane, în timpul sezonului uraganelor (veţi rămâne blocat acolo);</li>
<li>trasee cul-de-sac, de unde nu puteţi pleca mai departe altfel decât cu avionul; </li>
<li>legături strânse, pe care le puteţi pierde;</li>
<li>rezervări la mijloace de transport terestre, dacă nu aţi rezervat în prealabil problema unui loc la bordul unei nave. Ignoraţi orice rezervare dacă sunteţi în căutarea unei cuşete la bordul unui iaht. Puteţi ajunge de partea cealaltă a unui ocean cu o întârziere de o zi, de o săptămână sau chiar de o lună!</li>
<li>convingerea că totul merge ''ca pe roate'' şi nimic deosebit nu se poate întâmpla. Expect the unexpectable!</li>
</ul>
<span style="font-weight: bold;">Buget.</span> Puneţi deoparte pentru această călătorie de la 10 000 EU în sus şi multe luni de hoinăreală pe paralelele şi meridianele Terrei.<br />
<br />
<div style="text-align: justify;">
Drum bun şi ... vânt bun din pupa!</div>
<br /></div>
Mircea Trifhttp://www.blogger.com/profile/16702530569820979425noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7173290405628206543.post-73505961921039445112011-03-17T21:28:00.022+02:002017-01-17T11:20:58.481+02:00Trekking în Turcia<div style="text-align: center;">
<span style="font-size: 100%;"></span><span style="font-size: 100%;"><br /></span></div>
<br />
<div style="text-align: justify;">
<span style="color: #990000; font-size: 100%; font-weight: bold;">Turcia</span><span style="font-size: 100%;"> este abordată preponderent ca o destinaţie estivală de vacanţă, beneficiind de o infrastructură relativ recentă, modernă şi eficientă, inteligent dispusă de-a lungul celor peste 8 000 km de coastă, la mările Neagră, Marmara, Egee şi Mediterană. Centre turistice precum Antalya, Bodrum, Ceşme, Marmaris, Side, ş.a. nu mai au nevoie de nicio prezentare, ele atrăgând în fiecare vară, în mod justificat, mii de turişti români. În ziua de azi, practic nu mai există agenţie de turism care să nu vândă sejururi într-una dintre aceste staţiuni. Condiţiile bune, ospitalitatea şi mai ales preţurile abordabile, au făcut redirecţionat o bună parte din fluxurile turistice europene, care odinioară ţinteau invariabil Coasta de Azur, Liguria sau Costa Blanca şi Costa Dorada, către însorita Turcie.<br /><br />Cea mai mare parte a Turciei ocupă Peninsula Asia Mică, a cărei geografie este dominată de platourile aride ale Anatoliei, străjuite de lanţurile impunătoare ale Munţilor Taurus şi Antitaurus şi de cele ale Munţilor Pontici. Nici geologia nu a fost zgârcită cu Anatolia, linii puternice de falii o brăzdează, fiind premise pentru cutremure puternice (7.4 Richter, în 1999, cel mai recent) şi vulcanism, unii dintre vulcani, cu erupţii în secolele trecute, fiind consideraţi adormiţi. Toate acestea pun în evidenţă peisaje spectaculoase, relativ puţin antropizate, mult căutate de amatorii de aventură şi eco-turism.<br /><br />La geografia frământată se adaugă o cultură unică, născută la frontiera dintre lumea islamică şi cea occidentală, în decursul unei istorii marcate de nelinişti şi încleştări hidoase între cei care au populat de milenii această răscruce de civilizaţii. Citiţi mai multe despre Turcia, pe <a href="http://en.wikipedia.org/wiki/Turkey">wikipedia.org</a>.<br /><br />Aceste lucruri, fac din Turcia Anatoliană, un teren ideal pentru ascensiuni montane pe măsura fiecăruia. Alpiniştii, drumeţii începători, cei care doresc să evadeze din lumea modernă, căutătorii de minerale, iubitorii vulcanilor, pasionaţii de arheologie şi mistere străvechi, vor îndrăgi acest colţ de lume, atât de aproape de România.</span><span style="color: #990000; font-size: 100%; font-weight: bold;">Trekking, nu alpinism</span><span style="color: #cc0000; font-size: 100%;">.</span><span style="font-size: 100%;"> Această serie de articole se adresează pasionaţilor de drumeţii montane, activitate cunoscută sub numele generic de trekking (eng.), mai puţin celor care abordează sportiv muntele, pentru alpinism. Alpinismul presupune posedarea de echipament şi cunoştinţe speciale care se dobândesc în timp.<br /><br />Avantajele trekkingului sunt: nevoia doar a unui echipament lejer şi necostisitor, care nu incomodează, nu sunt necesare antrenamente specializate, oricine are o minimă condiţie fizică poate face drumeţii montane, iar în general obiectivele sunt situate relativ aproape de căile de comunicaţii şi aşezările omeneşti.</span><span style="color: #990000; font-size: 100%;"><span style="font-weight: bold;">Echipament şi abilităţi necesare.</span></span><span style="font-size: 100%;"> Pentru a face ascensiuni montane şi drumeţii în munţii Turciei, este nevoie de un echipament minim, acelaşi pe care probabil îl folosiţi şi în munţii noştri:</span><br />
<ul>
<li><span style="font-size: 100%;">cort solid, recomandabil pentru 3 anotimpuri, dublu, uşor, cu o bună ancorare la sol, bine aerisit şi cu o plasă anti-insecte eficientă;</span></li>
<li><span style="font-size: 100%;">sac de dormit pentru 3 anotimpuri, întrucât clima se poate dovedi capricioasă la înălţimi de peste 3 000 m;</span></li>
<li><span style="font-size: 100%;">îmbrăcăminte cu protecţie împotriva vântului, ploii şi frigului, de tip Gore-Tex şi Wind-Stopper;</span></li>
<li><span style="font-size: 100%;">încălţăminte solidă, bocanci pentru drumeţii, recomandabili cu Gore-Tex;</span></li>
<li><span style="font-size: 100%;">primus şi suficiente mini-butelii cu gaz pentru întreaga excursie;</span></li>
<li><span style="font-size: 100%;">pălărie sau şapcă pentru protecţie solară;</span></li>
<li><span style="font-size: 100%;">creme sau loţiuni pentru protecţie împotriva Soarelui şi a insectelor;</span></li>
<li><span style="font-size: 100%;">recipiente pentru transportul apei (PET-uri de 2 L sunt ok);</span></li>
<li style="text-align: justify;"><span style="font-size: 100%;">mâncare deshidratată, supe, etc; nu căraţi multe conserve, sunt grele, iar mâncarea turcească este foarte bună;</span></li>
<li><span style="font-size: 100%;">busolă, hărţi şi cunoştinţe pentru a le folosi;</span></li>
<li><span style="font-size: 100%;">trusă de prim-ajutor;</span></li>
<li><span style="font-size: 100%;">Lonely Planet - Turkey</span></li>
</ul>
<span style="color: #990000; font-size: 100%; font-weight: bold;">Hărţi şi surse de documentare.</span><span style="font-size: 100%;"> Spre deosebire de ţările europene, în Turcia drumeţiile montane nu sunt populare, cu câteva excepţii, astfel că există destul de puţine surse de hărţi. Cel mai probabil însă, veţi pleca de acasă cu câteva schiţe şi hărţi printate după linkurile menţionate.<br />Cele mai bune resurse sunt cărţile:</span><br />
<ul>
<li><span style="font-size: 100%;">Lonely Planet Trekking in Turkey;</span></li>
<li><span style="font-size: 100%;">Karl Smith - The mountains of Turkey;</span></li>
</ul>
<span style="font-size: 100%;">Pe amândouă le puteţi cumpăra pe pe amazon.com.</span><span style="color: #990000; font-size: 100%; font-weight: bold;">Pericole şi neplăceri.</span><span style="font-size: 100%;"> Există riscuri în tot ceea ce întreprindem, cu atât mai mult în activităţile montane. Dacă vă este teamă, nu ieşiţi din casă (însă astfel probabil veţi muri datorită obezităţii!).<br /><br />Iată câteva dintre aspectele care trebuie luate în considerare înainte de a întreprinde o ascensiune în munţii Turciei:</span><br />
<ul>
<li><span style="font-size: 100%; font-weight: bold;">izolarea</span><span style="font-size: 100%;">; în multe regiuni montane veţi fi departe de aşezări, fără semnal telefonic, singuri în mijlocul unui mediu uneori ostil. Chiar dacă asta este ideea unei astfel de escapade, precauţia nu trebuie ignorată niciun moment.</span></li>
<li><span style="font-size: 100%; font-weight: bold;">răul de munte</span><span style="font-size: 100%;">; pentru altitudini mai mari de 4 000 m, este recomandabilă aclimatizarea, însă poate apărea şi la altitudini mai mici dacă ritmul ascensiunii nu este adecvat;</span></li>
<li><span style="font-size: 100%; font-weight: bold;">insolaţia</span><span style="font-size: 100%;">; este un real pericol, mai ales în regiunile din Anatolia Centrală şi Sudică;</span></li>
<li><span style="font-size: 100%; font-weight: bold;">PKK</span><span style="font-size: 100%;">; etichetat drept entitate teroristă, Partidul Muncitorilor din Kurdistan, este o organizaţie care militează pentru drepturile minorităţii kurde şi independenţa unui stat Kurd în estul Turciei. Atentate şi atacuri au loc sporadic împotriva autorităţilor guvernamentale, însă turiştii nu sunt ţinte predilecte ale acestora;</span></li>
<li><span style="font-size: 100%; font-weight: bold;">subiecte delicate</span><span style="font-size: 100%;">; turcilor le place la nebunie să discute cu străinii, însă aceştia trebuie să evite subiecte delicate legate de politică şi nu numai;</span></li>
</ul>
<span style="color: #990000; font-size: 100%;"><span style="font-weight: bold;">Discreţie</span></span><span style="font-size: 100%;">. Mustafa Kemal Ataturk, făuritorul Turciei moderne clădite din cenuşa Imperiului Otoman muribund, armata şi însemnele statului turc, sunt sfinte pentru toţi turcii. Turcia nu recunoaşte genocidul împotriva armenilor din 1915, iar situaţia kurzilor este un alt subiect tabu. Nu trebuie uitat nici faptul că Turcia este o ţară musulmană, Islamul şi legile sale fiind strict respectate în zonele montane rurale sărace.</span><span style="color: #990000; font-size: 100%;">În Estul Turciei sunt frecvente punctele de control, iar prezenţa militară este semnificativă. Atitudinea militarilor faţă de străini este însă pozitivă (vezi articolul <span style="font-style: italic;">Şcoală, pâine şi ospitalitate orientală</span>).</span><span style="font-size: 100%;"><br /></span><span style="color: #990000; font-size: 100%;"> <span style="font-weight: bold;">Transport.</span></span><span style="font-size: 100%;"> Putem ajunge în Turcia cu autocarul sau cu trenul. Firma Toros are autocare spre Istanbul, de la Bucureşti (Gara de Nord şi Filaret), în fiecare zi, după masa, sosirea făcându-se dimineaţa. Trenul e niţel mai lent, dar mai confortabil şi civilizat. Citiţi <a href="http://mirceatrif.blogspot.com/2010/12/din-romania-in-egipt-pe-uscat-si-apa.html">aici</a> cum puteţi ajunge de la Bucureşti la Istanbul cu trenul.</span><br />
<div style="text-align: center;">
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<span style="font-size: 100%;"><br /></span>
<div style="text-align: left;">
<span style="font-size: 100%;"><span style="font-size: 100%;">Recomandarea mea este să achiziţionaţi de la o agenţie importantă CFR, un bilet </span><span style="font-size: 100%; font-weight: bold;">Balkan Flexipass</span><span style="font-size: 100%;">, care va scădea drastic costurile de transport. Ca şi comparaţie, un bilet de tren pe ruta Bucureşti-Istanbul costă cam 52 EU, însă cu un EU mai puţin, puteţi călători până în inima Anatoliei şi înapoi, dacă aveţi până în 25 de ani.. Acesta este valabil în România, Serbia, Bulgaria, Grecia, Muntenegru, Macedonia şi evident Turcia. El permite călătorii nelimitate de 5 şi 10 zile în decursul unei luni şi costă în funcţie de vârstă:</span></span></div>
</div>
<ul>
<li><span style="font-size: 100%;">5 zile într-o lună: 51 EU (sub 26 ani), 86 EU ( peste 26 ani);</span></li>
<li><span style="font-size: 100%;">10 zile într-o lună: 86 EU (sub 26 ani), 152 EU (peste 26 ani);</span></li>
</ul>
<div>
<i>Notă: informație neactualizată.</i></div>
<div>
<br /></div>
<span style="font-size: 100%;">La tarifele de mai sus se adaugă suplimentele de cuşetă sau vagon de dormit, care în Turcia sunt modice. În România se adaugă suplimentele pentru tipurile de tren cu care se călătoreşte, însă tot rămâne incredibil de ieftin. Recomandarea mea este să luaţi un bilet valabil 10 zile, care vă va permite să călătoriţi intensiv cu trenul către şi în Turcia.</span><span style="color: #990000; font-size: 100%;"><span style="font-weight: bold;">Cazare.</span></span><span style="font-size: 100%;"> În principalele oraşe şi centre turistice, căutaţi cazare la numeroasele hosteluri de aici. Site-ul <a href="http://www.hostelworld.com/">hostelworld.com</a> este indispensabil pentru documentare. Tarife: 5-10 EU.</span><br />
<div style="color: #990000; text-align: center;">
<span style="font-size: 100%;"><b><br /></b></span>
<span style="font-size: 100%;"><b>1. Kaçkar Dağı</b></span><span style="font-size: 100%;"><b><br /></b></span><span style="font-size: 100%;"><b><span style="color: #333333; font-weight: normal;"><br /></span></b></span></div>
<span style="color: #990000; font-size: 100%; font-weight: bold;">Situare</span><span style="font-size: 100%;">. Munţii Pontici, nord-estul Turciei.</span><span style="font-size: 100%;"><b></b><br /></span><span style="color: #990000; font-size: 100%; font-weight: bold;">Altitudine</span><span style="font-size: 100%;">. 3932 m.</span><span style="color: #660000; font-size: 100%; font-weight: bold;"><span style="color: #990000;">Origine</span>. </span><span style="font-size: 100%;">Munţi de încreţire, aparţinând lanţului alpino-carpato-himalayan.</span><span style="color: #990000; font-size: 100%; font-weight: bold;">Pe scurt</span><span style="font-size: 100%;">. Lanţul Munţilor Pontici se întinde în nordul Turciei, paralel cu Marea Neagră şi aproape de aceasta.<a href="http://www.kackar.org/kackarlar/kackardaglarimilliparki2.jpg" onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}"><b></b></a></span><span style="font-size: 100%;"><b></b><br />În general, constă în masive alpine bine împădurite datorită vicinităţii Mării Negre ce produce precipitaţii abundente. Regiunea este renumită şi prin mănăstiri creştine străvechi, culturi de ceai şi etnografie.</span><span style="font-size: 100%;"><b></b></span><span style="font-size: 100%;"><b></b></span><span style="font-size: 100%;"><b></b><br />Regiunea estică este mai înaltă si mai sălbatică, cu altitudini de aproape 4 000 m, în Munţii Kackar. Zona este declarată Parc Naţional (uneori se încasează o taxă modică de intrare). Partea somitală este alpină, cu mici gheţari, grohotişuri şi custuri spectaculoase.</span><span style="font-size: 100%;"><b><b></b><br /></b></span><br />
<div style="text-align: center;">
<span style="font-size: 85%;">Vf. Kackar</span></div>
<div style="text-align: center;">
<span style="font-size: 100%;"><span style="font-size: 85%;">Foto: <a href="http://www.flickr.com/photos/26132088@N06/">emin kanbur</a></span></span></div>
<span style="font-size: 100%;"><b><a href="http://farm3.static.flickr.com/2284/2461460526_81f65b5775.jpg" onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}"><img alt="" border="0" src="https://farm3.static.flickr.com/2284/2461460526_81f65b5775.jpg" style="cursor: pointer; display: block; height: 431px; margin: 0px auto 10px; text-align: center; width: 578px;" /><b></b><b></b></a></b></span><span style="color: #990000; font-size: 100%; font-weight: bold;">Perioada favorabilă şi clima</span><span style="font-size: 100%;">. Vara este sezonul ascensiunilor către Kackar, deşi este posibil ca în august să fie destul de aglomerat. Clima este suprinzător de ploioasă şi capricioasă, prin urmare pregătiţi haine de ploaie serioase. În timpul iernii, cantităţile uriaşe de zăpadă interzic orice ascensiune.</span><span style="font-size: 100%;"><b></b><br /></span><span style="color: #990000; font-size: 100%; font-weight: bold;">Trekking</span><span style="font-size: 100%;">. Ascensiunile dinspre nord urmăresc văile glaciare largi şi înve</span><span style="font-size: 100%;"><b></b></span><span style="font-size: 100%;"><b><a href="http://farm3.static.flickr.com/2284/2461460526_81f65b5775.jpg" onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}"><b></b></a><b></b></b></span><span style="font-size: 100%;"><b></b>rzite, străbătute de râuleţe care uşurează alimentarea cu apă. La obârşiile lor, în circurile glac</span><span style="font-size: 100%;"><b></b></span><span style="font-size: 100%;"><b><a href="http://farm3.static.flickr.com/2284/2461460526_81f65b5775.jpg" onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}"><b></b></a><b></b></b>iare, rezidă câteva lacuri glaciare spectaculoase: Deniz Gölü (3412 m altitudine), Karagöl, Davar Gölü, etc.</span><span style="font-size: 100%;"><b></b></span><span style="font-size: 100%;"><b><a href="http://farm3.static.flickr.com/2284/2461460526_81f65b5775.jpg" onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}"><b><b></b></b></a><b><b></b></b></b><br />Ascensiunea finală pe Vf. Kackar este tehnică deşi există câteva rute alternative, însă toate necesită noţiuni elementare de căţărare pe gheaţă (plus colţari şi piolet) </span><span style="font-size: 100%;"><b></b>sau pe stâncă. Nimic însă nu-l obligă pe turist să abordeze această ultimă etapă, simpla dru</span><span style="font-size: 100%;"><b></b></span><span style="font-size: 100%;"><b></b>meţie până la Deniz Gölü fiind suficientă pentru a admira peisajele sălbatice ale acestor munţi. Camparea este liberă şi facilă. Ghizi disponibili în Ayder şi chiar în satele de mai sus.</span><span style="font-size: 100%;"><b><b><b></b></b></b></span><span style="font-size: 100%;"><b><b></b></b><br /></span><span style="font-size: 100%;"><b><b></b></b><br /></span><br />
<div style="text-align: center;">
<span style="font-size: 85%;">Deniz Gölü</span><span style="font-size: 85%;">foto: <a href="http://www.flickr.com/photos/37941948@N05/">Efkan Sinan </a></span><span style="font-size: 85%;"><b></b></span><span style="font-size: 100%;"><span style="font-size: 85%;"><b></b></span><br /></span></div>
<span style="font-size: 100%;"><b><a href="http://farm6.static.flickr.com/5053/5388337149_c5894fde64_z.jpg" onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}"><img alt="" border="0" src="https://farm6.static.flickr.com/5053/5388337149_c5894fde64_z.jpg" style="cursor: pointer; display: block; height: 416px; margin: 0px auto 10px; text-align: center; width: 623px;" /><b><b></b></b><b><b></b></b></a></b><a href="http://farm6.static.flickr.com/5053/5388337149_c5894fde64_z.jpg" onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}"><b></b></a><a href="http://farm6.static.flickr.com/5053/5388337149_c5894fde64_z.jpg" onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}"><b></b></a></span><span style="font-size: 100%;"><b><a href="http://farm6.static.flickr.com/5053/5388337149_c5894fde64_z.jpg" onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}"><b><b><b></b></b></b></a><br /></b></span><span style="font-size: 100%; font-weight: bold;"><span style="color: #990000;">Acces</span>. </span><span style="font-size: 100%;">Luaţi trenul (din staşia Haidarpaşa, de pe malul asiatic al Bosforului) până la Erzurum şi de acolo autocarul spre Trabzon, apoi un altul spre Pazar şi apoi un microbuz (dolmuş) spre staţiunea Ayder. Puteţi urca pe jos spre satele Ayder Yayla şi Yukari Kavron (capătul drumului) sau puteţi lua un alt microbuz. Din Pazar, ultimul microbuz pleacă î</span><span style="font-size: 100%;"><b></b></span><span style="font-size: 100%;"><b></b>n jurul orei 18.00.<br />Este posibil să luaţi un autocar direct de la Istanbul la Pazar sau Rize, în apropiere, însă călătoria este foarte lungă şi obositoare.<a href="http://farm6.static.flickr.com/5053/5388337149_c5894fde64_z.jpg" onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}"><b></b></a></span><span style="font-size: 100%;"><b></b></span><span style="font-size: 100%;"><b></b></span><span style="font-size: 100%;"><b><a href="http://farm6.static.flickr.com/5053/5388337149_c5894fde64_z.jpg" onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}"><b><b></b></b></a><b><b></b></b></b></span><span style="font-size: 100%;"><b></b></span><span style="font-size: 100%;"><b><a href="http://farm6.static.flickr.com/5053/5388337149_c5894fde64_z.jpg" onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}"><b><b></b></b></a><b><b></b></b></b><br />Evitaţi ''ofertele'' şoferilor de taxi care vă vor spune că nu exi</span><span style="font-size: 100%;"><b></b>stă autobuz</span><span style="font-size: 100%;"><b></b></span><span style="font-size: 100%;"><b><a href="http://farm6.static.flickr.com/5053/5388337149_c5894fde64_z.jpg" onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}"><b><b><b></b></b></b></a><b><b><b></b></b></b></b>e sau microbuze către Ayder.</span><span style="color: #990000; font-size: 100%; font-weight: bold;">Resurse</span><span style="font-size: 100%;">.<a href="http://farm6.static.flickr.com/5053/5388337149_c5894fde64_z.jpg" onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}"><b></b></a></span><span style="font-size: 100%;"><b></b></span><span style="font-size: 100%;"><b></b></span><br />
<span style="font-size: 100%;">Harta rutieră a regiunii, via <a href="http://maps.turkeyodyssey.com/road_map/images/b10.jpg">turkeyodyssey.com</a>;</span><span style="font-size: 100%;"><b></b></span><br />
<span style="font-size: 100%;">Schiţe de acces şi trasee, via <a href="http://www.hkvysehrad.cz/mapy.html">hkvysehrad.cz/mapy</a>;</span><span style="font-size: 100%;"><b><b><b></b></b></b></span><span style="font-size: 100%;"><b><b><b></b></b></b></span><span style="font-size: 100%;"><b></b></span><br />
<span style="font-size: 100%;">Harta satelitară, via <a href="http://www.kackar.org/kackarlar.jpg">kackar.org</a>;</span><br />
<span style="font-size: 100%;">Trasee, imagini, meteo, trasee alternative in Munţii Kackar, via <a href="http://www.kackar.org/?page_id=281">kackar.org</a>; în limba turcă, utilizaţi un instrument de traducere on-line;</span><span style="font-size: 100%;"><b><b><b><b></b></b></b></b></span><br />
<span style="font-size: 100%;">Prezentare generală, via <a href="http://www.summitpost.org/mount-kackar-ka-kar-da/150243">summitpost.org</a>;</span><br />
<span style="font-size: 100%;">Album foto, via <a href="http://www.deian.eu/?dir=03%20Climbing%20and%20Mountaineering/2006-08%20Kackar%20Dagi%20Peak">deian.eu</a>;</span><span style="font-size: 100%;"><b></b></span><span style="font-size: 100%;"><b></b></span><br />
<div style="text-align: center;">
<span style="color: #990000; font-size: 100%;"><b><br /><br />2. Erciyes Dağı</b></span><span style="font-size: 100%;"><b><b><b></b></b></b></span><span style="font-size: 100%;"><b><b><b></b></b></b><br /></span><span style="font-size: 100%;"><b></b><br /></span><span style="font-size: 100%;"><b></b></span></div>
<span style="color: #660000; font-size: 100%; font-weight: bold;">Situare.</span><span style="font-size: 100%;"> Munţii Taurus, Anatolia Centrală.</span><span style="font-size: 100%;"><b></b></span><span style="font-size: 100%;"><b></b><br /></span><span style="color: #660000; font-size: 100%; font-weight: bold;">Altitudine.</span><span style="font-size: 100%;"> 3916 m.</span><span style="color: #660000; font-size: 100%; font-weight: bold;">Origine.</span><span style="font-size: 100%;"> Stratovulcan, considerat adormit (ultima erupţie: 6880 Î.Hr). În ultimii 2 000 de ani nu s-au manifestat fenomene vulcanice, iar muntele este semnificativ erodat.</span><span style="font-size: 100%;"><b><b><b><b></b></b></b></b></span><span style="font-size: 100%;"><b></b></span><span style="font-size: 100%;"><b><b><b></b></b></b></span><span style="font-size: 100%;"><b><b><b></b></b></b><br /></span><span style="color: #660000; font-size: 100%; font-weight: bold;">Pe scurt.</span><span style="font-size: 100%;"> Ercies Dagi este cel mai important munte din Anatolia Centrală. Este posibil să fi erupt în anul 253 Î.Hr., după cum atestă unele monede romane ale vremii. Formare</span><span style="font-size: 100%;"><b></b>a sa a început în urmă cu 900 000 ani, mai multe fenomene vulcanice violente fiind atestate geologic. Numeroase conuri secundare apar în apropierea conului principal erodat. Un mic gheţar se află pe flancul nordic al său.</span><span style="font-size: 100%;"><b></b><br /></span><span style="font-size: 100%;"><b><b><b></b></b></b><br /></span><br />
<div style="text-align: center;">
<span style="font-size: 85%;">Ercyes, văzut din Kayseri</span><span style="font-size: 85%;"><b></b></span><span style="font-size: 85%;"><b><b><b></b></b></b><br /></span><span style="font-size: 100%;"><span style="font-size: 85%;">sursa: <a href="http://www.sehirler.net/resim-kayseri-resimleri-31-kayseri-erciyes-dagi-199.htm">www.sehirler.net</a></span></span></div>
<span style="font-size: 100%;"><b><b><b><b></b></b></b></b></span><span style="font-size: 100%;"><b></b></span><span style="font-size: 100%;"><b><a href="http://www.sehirler.net/data/media/31/kayseri_erciyes_da2.jpg" onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}"><img alt="" border="0" src="https://www.sehirler.net/data/media/31/kayseri_erciyes_da2.jpg" style="cursor: pointer; display: block; height: 441px; margin: 0px auto 10px; text-align: center; width: 602px;" /></a></b><a href="http://www.sehirler.net/data/media/31/kayseri_erciyes_da2.jpg" onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}"><b><b><b></b></b></b></a><a href="http://www.sehirler.net/data/media/31/kayseri_erciyes_da2.jpg" onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}"><b></b></a></span><span style="font-size: 100%;"><b><a href="http://www.sehirler.net/data/media/31/kayseri_erciyes_da2.jpg" onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}"><b></b></a><br /></b></span><span style="color: #990000; font-size: 100%; font-weight: bold;">Perioada favorabilă şi clima</span><span style="font-size: 100%;">. Vara, deşi ascensiunile sunt posibile şi iarna. O importantă staţiune de ski (Kayak Evi) este situată pe acest munte, al cărui creştet este acoperit cu zăpadă tot timpul anului. În timpul verii, vremea este în general frumoasă, dar nopţile la altitudine mare sunt reci.</span><span style="font-size: 100%;"><b><b><b><b></b></b></b></b><a href="http://www.sehirler.net/data/media/31/kayseri_erciyes_da2.jpg" onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}"><b></b></a></span><span style="font-size: 100%;"><b></b><a href="http://www.sehirler.net/data/media/31/kayseri_erciyes_da2.jpg" onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}"><b><b><b></b></b></b></a></span><span style="font-size: 100%;"><b><b><b></b></b></b><br /></span><span style="color: #990000; font-size: 100%; font-weight: bold;">Trekking</span><span style="font-size: 100%;">. Ascensiunea vulcanului Ercyes este relativ facilă şi nu necesită </span><span style="font-size: 100%;"><b></b></span><span style="font-size: 100%;"><b><a href="http://www.sehirler.net/data/media/31/kayseri_erciyes_da2.jpg" onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}"><b><b><b></b></b></b></a><b><b><b></b></b></b></b>un echipament special, cu excepţia încălţărilor solide. Urcuşul este susţinut şi necesită o tabără intermediară în caldera vulcanică. Este necesară aprovizionarea cu apă la staţiunea de ski. Priveliştile sunt senzaţionale.</span><br />
<span style="font-size: 100%;"><br /></span><span style="font-size: 100%;"><b></b></span><span style="font-size: 100%;"><b></b></span><span style="font-size: 100%;"><b><a href="http://www.sehirler.net/data/media/31/kayseri_erciyes_da2.jpg" onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}"><b></b></a><b></b></b></span>
<span style="font-size: 100%;"><br /></span><span style="font-size: 100%;"><b></b></span><span style="font-size: 100%;"><b></b></span><span style="font-size: 100%;"><b><a href="http://www.sehirler.net/data/media/31/kayseri_erciyes_da2.jpg" onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}"><b></b></a><b></b></b></span>
<br />
<div style="text-align: center;">
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<span style="font-size: 85%;"><br /></span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="http://bindalli.files.wordpress.com/2008/08/panorama14hacc4b1lardakidac49fevi.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="312" src="https://bindalli.files.wordpress.com/2008/08/panorama14hacc4b1lardakidac49fevi.jpg" width="640" /></a></div>
<span style="font-size: 100%;"><br /></span><span style="font-size: 100%;"><b><b><b><b><a href="http://lh6.ggpht.com/_LW8-K5B7R7o/SOJbVhcJvKI/AAAAAAAAADM/eQB1U3XpRgc/P9080050.JPG" onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}"><b></b></a><b></b></b></b></b></b><a href="https://lh5.googleusercontent.com/_LW8-K5B7R7o/SOJbJfdlwmI/AAAAAAAAACs/SuVGeDU6OC8/s640/P9080034.JPG" onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}"><b><b><b></b></b></b></a><a href="https://lh5.googleusercontent.com/_LW8-K5B7R7o/SOJbJfdlwmI/AAAAAAAAACs/SuVGeDU6OC8/s640/P9080034.JPG" onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}"><b></b></a></span><span style="font-size: 100%;"><b><b><b><b><b><a href="https://lh5.googleusercontent.com/_LW8-K5B7R7o/SOJbJfdlwmI/AAAAAAAAACs/SuVGeDU6OC8/s640/P9080034.JPG" onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}"><b><b></b></b><b><b><b><b></b></b></b></b><b><b><b><b></b></b></b></b></a><b><b><b><b><a href="https://lh5.googleusercontent.com/_LW8-K5B7R7o/SOJbJfdlwmI/AAAAAAAAACs/SuVGeDU6OC8/s640/P9080034.JPG" onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}"><b><b><b></b></b></b></a><b><b><b></b></b></b><a href="http://lh6.ggpht.com/_LW8-K5B7R7o/SOJbVhcJvKI/AAAAAAAAADM/eQB1U3XpRgc/P9080050.JPG" onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}"><b><b><b><b><b></b></b></b></b></b><b><b><b><b><b></b></b></b></b></b></a><b><b><b><b><b><a href="https://lh5.googleusercontent.com/_LW8-K5B7R7o/SOJbJfdlwmI/AAAAAAAAACs/SuVGeDU6OC8/s640/P9080034.JPG" onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}"><b><b><b><b></b></b></b></b></a><b><b><b><b></b></b></b></b></b></b></b></b></b><b><b><b><b><b></b></b></b></b></b><a href="https://lh5.googleusercontent.com/_LW8-K5B7R7o/SOJbJfdlwmI/AAAAAAAAACs/SuVGeDU6OC8/s640/P9080034.JPG" onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}"><b></b></a><b></b><a href="http://lh6.ggpht.com/_LW8-K5B7R7o/SOJbVhcJvKI/AAAAAAAAADM/eQB1U3XpRgc/P9080050.JPG" onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}"><b><b><b><b><b></b></b></b></b></b><b><b><b><b><b></b></b></b></b></b></a><b><b><b><b><b><a href="https://lh5.googleusercontent.com/_LW8-K5B7R7o/SOJbJfdlwmI/AAAAAAAAACs/SuVGeDU6OC8/s640/P9080034.JPG" onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}"><b><b></b></b></a><b><b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b><br /></span><span style="font-size: 100%; font-weight: bold;"><span style="color: #990000;">Acces</span></span><span style="font-size: 100%;">. Foarte usor. De la Istanbul la Kayseri luaţi trenul sau un autocar. Recomandabil este un tren de noapte din gara asiatică Haydarpaşa. Din Kayseri, luaţi un microbuz (staţia este pe Bulevardul Talas) spre staţiunea Kayak Evi (26 km). Ghizi disponibili aici.</span><span style="font-size: 100%;"><b><b><b><b><b><b><b><b><b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></span><span style="font-size: 100%;"><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><a href="http://lh6.ggpht.com/_LW8-K5B7R7o/SOJbVhcJvKI/AAAAAAAAADM/eQB1U3XpRgc/P9080050.JPG" onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}"><b><b><b><b><b><b><b></b></b></b></b></b></b></b></a><b><b><b><b><b><b><b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></span><span style="font-size: 100%;"><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></span><span style="font-size: 100%;"><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b><br /></span><span style="color: #990000; font-size: 100%; font-weight: bold;">Resurse.</span><span style="font-size: 100%;"><br />Harta, via <a href="http://www.skimountaineer.com/ROF/Beyond/Erciyes/ErciyesMap.jpg">skimountaineer.com;<b><b><b><b><b><b><b><b><b></b></b></b></b></b></b></b></b></b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></a></span><span style="font-size: 100%;"><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><a href="http://lh6.ggpht.com/_LW8-K5B7R7o/SOJbVhcJvKI/AAAAAAAAADM/eQB1U3XpRgc/P9080050.JPG" onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}"><b><b><b><b><b><b><b><b><b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></a><b><b><b><b><b><b><b><b><b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></span><br />
Ruta de acces, via <a href="http://www.skimountaineer.com/ROF/Beyond/Erciyes/ErciyesRouteMap.gif">skimountaineer.com;<b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></a><br />
Jurnal de călătorie, via <a href="http://www.carpati.org/jurnal/erciyes_dagi_3917_m_-_turcia/22/">carpati.org</a>;<br />
<div style="text-align: center;">
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgiUVPR2mqEkx35KBWy_qmpjIQHdS2fVqq1f_T2tJ8NvyNGtQae2HsJ1dyFYTGi9X3hk78F3Kth9Y2PgkqAjESnMMqoxA3Xr8TB_pl4u4_-pUe9K-iZIvZxakIwlCJUca6EBC5WRoSFMHAI/s1600/hasan_dagi_leve.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="425" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgiUVPR2mqEkx35KBWy_qmpjIQHdS2fVqq1f_T2tJ8NvyNGtQae2HsJ1dyFYTGi9X3hk78F3Kth9Y2PgkqAjESnMMqoxA3Xr8TB_pl4u4_-pUe9K-iZIvZxakIwlCJUca6EBC5WRoSFMHAI/s640/hasan_dagi_leve.jpg" width="640" /></a></div>
<span style="color: #990000; font-size: 100%;"><b><br /><br />3. Hassan Dağı<b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></span></div>
<span style="font-size: 100%;"><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></span><span style="font-size: 100%;"><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><a href="http://farm3.static.flickr.com/2462/4020020664_79ceecfb85.jpg" onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}"><span style="color: #990000;"><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></span></a><span style="color: #990000;"><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></span></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b><br /></span><span style="font-size: 100%;"><b></b></span> <span style="color: #990000; font-size: 100%; font-weight: bold;">Situare.</span><span style="font-size: 100%;"> Munţii Taurus, Anatolia Centrală, în apropiere de vulcanul Erciyes.</span><span style="font-size: 100%;"><b></b><a href="http://www.skimountaineer.com/ROF/Beyond/Erciyes/ErciyesRouteMap.gif"><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></a></span><span style="font-size: 100%;"><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></span><span style="font-size: 100%;"><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b><br /></span><span style="color: #990000; font-size: 100%; font-weight: bold;">Altitudine.</span><span style="font-size: 100%;"> 3253 m.</span><span style="font-size: 100%;"><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><a href="http://farm3.static.flickr.com/2462/4020020664_79ceecfb85.jpg" onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}"><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></a></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></span><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b><br />
<span style="color: #990000; font-size: 100%; font-weight: bold;">Origine.</span><span style="font-size: 100%;"> Stratovulcan, considerat adormit (ultima erupţie: circa 7500 Î.Hr).</span><span style="font-size: 100%;"><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><br /></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></span><span style="color: #990000; font-size: 100%; font-weight: bold;">Pe scurt</span><span style="color: #990000; font-size: 100%;">.</span><span style="font-size: 100%;"> Hassan este un edificiu vulcanic uriaş, format din două domuri masive şi mai mult de 25 de conuri de cenuşă recente (în termeni geologici). În neolitic a fost o sursă importantă de obsidian. Erupţiile muntelui Hassan au contribuit la depunerile de cenuşă din regiunea Capadoccia. Deşi vechimea ultimelor erupţii este controversată, picturi rupestre atestă cel puţin o ultimă erupţie semnificativă în ultimii 10 000 ani. Se pare că ultima activitate vulcanică semnificativă a avut loc în 620 Î.Hr. Fumarole sunt prezente în zona somitală.</span><br />
<span style="color: #990000; font-size: 100%; font-weight: bold;">Perioada favorabilă şi clima</span><span style="font-size: 100%;">. Vara, deşi ascensiunile sunt posibile şi iarna. În ti</span>mpul verii, vremea este în general frumoasă şi foarte uscată, dar nopţile la altitudine mare sunt reci.<span style="font-size: 100%;"><br /></span><span style="color: #990000; font-size: 100%; font-weight: bold;">Trekking</span><span style="font-size: 100%;">. Ascensiunea vulcanului Hassan este uşoară şi nu necesită un echipament special, cu excepţia încălţărilor solide. Conul vestic este cel mai înalt. Ascensiunea începe chiar de la ultima staţie din Helvadere şi durează cam 6 ore. Aprovizionarea cu apă recomandată, întrucât zona este foarte aridă.</span><br />
<span style="color: #990000; font-size: 100%; font-weight: bold;">Acces.</span><span style="font-size: 100%;"> Cu trenul până la Kayseri sau Nigde apoi autobuz până la Aksaray, apoi dolmuş până în satul Helvadere (1720 m), de unde începe urcuşul. Hassan se află în regiunea Capadoccia, deci nu este nicio problemă în a ajunge acolo. Autocarele din Istanbul fac 11 ore până în Aksaray. Alte variante sunt posibile.</span><span style="color: #990000; font-size: 100%; font-weight: bold;">Resurse.</span><span style="font-size: 100%;"><br /></span><span style="font-size: 100%;">Harta, via <a href="http://www.skimountaineer.com/ROF/Beyond/Hasan/HasanMap.jpg">skimountaineer.com</a>;</span><br />
<span style="font-size: 100%;">Ruta de acces, via <a href="http://www.skimountaineer.com/ROF/Beyond/Hasan/HasanRouteMap.gif">skimountaineer.com</a></span><br />
<div style="text-align: center;">
<span style="color: #990000; font-size: 100%;"><b><br /><br />4. S</b></span><span style="color: #990000; font-size: 100%;"><span style="font-weight: bold;">ü</span></span><span style="color: #990000; font-size: 100%;"><b>phan Dağı</b></span><span style="font-size: 100%;"><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></span><br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhhC1JY5-1Dyo2GKTv48YDSLMgqz1qBIvxiFdYkEK9hZJvtcUGKcEYCOXsVS_GFu_LP9uui4z057XEkhFU7tg6Ndcqynb-zmefS4gL_cprqKgORZkLLxUSxOTaBhGwzhVHri4AxfRFGUiZN/s1600/1731202341_f5b69678da.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="434" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhhC1JY5-1Dyo2GKTv48YDSLMgqz1qBIvxiFdYkEK9hZJvtcUGKcEYCOXsVS_GFu_LP9uui4z057XEkhFU7tg6Ndcqynb-zmefS4gL_cprqKgORZkLLxUSxOTaBhGwzhVHri4AxfRFGUiZN/s640/1731202341_f5b69678da.jpg" width="640" /></a></div>
<span style="color: #990000; font-size: 100%; font-weight: bold;"><br /></span>
<br />
<div style="text-align: justify;">
<span style="color: #990000; font-size: 100%; font-weight: bold;">Situare.</span><span style="font-size: 100%;"> Süphan Dagi este un edificiu vulcanic masiv, situat în estul Turciei, în Podişul Armeniei, la nord de Lacul Van.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="color: #990000; font-size: 100%; font-weight: bold;">Altitudine.</span><span style="font-size: 100%;"> 4158 m.</span><span style="color: #990000; font-size: 100%; font-weight: bold;">Origine.</span><span style="font-size: 100%;"> Stratovulcan, considerat adormit (ultima erupţie: circa 8050 Î.Hr).</span><span style="color: #990000; font-size: 100%; font-weight: bold;">Pe scurt</span><span style="color: #990000; font-size: 100%;">.</span><span style="font-size: 100%;"> Süphan Dag este al doilea munte din Turcia, ca înălţime, după Ararat. Constă dintr-un con presărat cu numeroase conuri şi cratere secundare. Lava s-a scurs pe flancurile vulcanului până la zeci de kilometri depărtare în decursul diferitelor etape eruptive. Câţiva gheţari mici se întâlnesc în partea somitală.<a href="http://www.akademidoga.com/wp-content/uploads/2009/11/suphan.jpg" onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}"><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></a></span><span style="font-size: 100%;"><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></span><br />
<span style="color: #990000; font-size: 100%; font-weight: bold;">Perioada favorabilă şi clima</span><span style="font-size: 100%;">. Vara este sezonul ascensiunilor către Süphan Dagi. Iulie şi august sunt lunile cele mai potrivite trekkingului. În timpul iernii, zăpezile depăşesc 2-4 m înălţime, făcând aproape imposibilă ascensiunea.</span><span style="color: #990000; font-size: 100%; font-weight: bold;">Trekking</span><span style="font-size: 100%;">. Ascensiunea vulcanului este relativ uşoară, deşi trebuie ţinut cont de altitudinea sa mare. Sursele de apă sunt puţine, cu excepţia părţii somitale, unde există suficientă apă în apropierea micilor gheţari. Priveliştile către Lacul Van sunt magnifice!</span><span style="color: #990000; font-size: 100%;"> Este necesară înregistrarea la jandarmeria locală din Adilcevaz înainte de a începe ascensiunea.</span><span style="color: #990000; font-size: 100%; font-weight: bold;"><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></span><br />
Acces<span style="font-size: 100%; font-weight: bold;">.</span><span style="font-size: 100%;"> Din Istanbul Haydarpaşa, cu trenul până la Tatvan (2 zile, lunea şi vinerea). De aici, un autobuz local până la Adilcevaz, apoi un dolmuş (microbuz) către Harmantepe.</span><span style="color: #990000; font-size: 100%; font-weight: bold;">Resurse.</span><span style="font-size: 100%;">Prezentare generală, via <a href="http://www.summitpost.org/s-phan-da-287-305-mount-suphan/154804">summitpost.org</a>;<br />Harta, via <a href="http://www.skimountaineer.com/ROF/Beyond/Suphan/SuphanMap.jpg">skimountaineer.com</a>;<br />Harta topografică (în limba rusă), via <a href="http://turcja.suder.cc/MAPY/suphan.php">turcja.suder.cc<span style="color: #990000; font-weight: bold;"><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></span></a></span><br />
Album foto, via <a href="http://www.deian.eu/?dir=03%20Climbing%20and%20Mountaineering/2007-07%20Suphan%20and%20Nemrut">deian.eu</a><br />
<div style="text-align: center;">
<span style="color: #990000; font-size: 100%;"><b><br /><br />5. Nemrut</b></span><span style="color: #990000; font-size: 100%;"><b> Dağı</b></span><br />
<div style="text-align: justify;">
<span style="color: #990000; font-size: 100%; font-weight: bold;">Situare.</span><span style="font-size: 100%;"> La vest de Lacul Van. A nu se confunda cu Muntele Nemrut, din SE-ul Turciei, Provincia Adyaman, remarcabil pentru statuile uriaşe răspândite pe locul unui fost mormânt antic.</span><span style="color: #990000; font-size: 100%; font-weight: bold;">Altitudine.</span><span style="font-size: 100%;"> 3050 m.</span><span style="color: #990000; font-size: 100%; font-weight: bold;">Origine.</span><span style="font-size: 100%;"> Stratovulcan, activ (ultima erupţie în anul 1692).<a href="http://turcja.suder.cc/MAPY/suphan.php"><span style="color: #990000; font-weight: bold;"><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></span></a></span><span style="color: #990000; font-size: 100%; font-weight: bold;"><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></span><span style="font-size: 100%;"><br /></span><span style="color: #990000; font-size: 100%; font-weight: bold;">Pe scurt</span><span style="color: #990000; font-size: 100%;">.</span><span style="font-size: 100%;"> Nemrut Dagi este un vulcan spectaculos, chiar dacă nu foarte înalt. Conuri de cenuşă şi scurgeri de obsidian, împreună cu fumarolele din nord-vest, bazinele termale şi marele lac de crater, oferă peisaje extrem de spectaculoase.</span><span style="color: #990000; font-size: 100%; font-weight: bold;">Perioada favorabilă şi clima</span><span style="font-size: 100%;">. Vara, deşi ascensiunile sunt posibile şi iarna.</span><span style="color: #990000; font-size: 100%; font-weight: bold;">Trekking</span><span style="font-size: 100%;">. Ascensiunile sunt uşoare, căile de acces fiind foarte apropiate.</span><br />
<div style="text-align: center;">
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="http://farm5.staticflickr.com/4125/4963333500_c7f51ae2f2_z.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="480" src="https://farm5.staticflickr.com/4125/4963333500_c7f51ae2f2_z.jpg" width="640" /></a></div>
<span style="font-size: 100%;"><br /></span></div>
<span style="color: #990000; font-size: 100%; font-weight: bold;"><span style="color: #990000; font-weight: bold;"><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><b><br /></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></b></span></span><span style="color: #990000; font-size: 100%; font-weight: bold;">Acces</span><span style="font-size: 100%; font-weight: bold;">.</span><span style="font-size: 100%;"> Din Istanbul Haydarpaşa, cu trenul până la Tatvan. Din Tatvan, se poate porni pe jos, sau se poate lua un dolmuş către Yumurtatepe sau Sentepe.</span><span style="color: #990000; font-size: 100%; font-weight: bold;">Resurse.</span><span style="font-size: 100%;"><br />Prezentare generală, via <a href="http://www.summitpost.org/nemrut/154917">summitpost.org</a>;<br />Harta, via <a href="http://www.skimountaineer.com/ROF/Beyond/Nemrut/NemrutMap.jpg">skimountaineer.com;</a><br /><br />Am omis a include în această selecţie Muntele </span><span style="font-size: 100%; font-weight: bold;">Ararat</span><span style="font-size: 100%;"> dar şi regiunea alpină </span><span style="font-size: 100%; font-weight: bold;">Cilo Dagi</span><span style="font-size: 100%;">. Consider însă că primul nu este un obiectiv pentru drumeţul de zi cu zi, necesitând echipament specializat şi o condiţie fizică foarte bună, întrucât se urcă la altitudini de peste 5 000 m. De asemenea, pentru ascensiunea pe Ararat, este nevoie de un permis special şi de un ghid. Dacă intenţionaţi să întreprindeţi această ascensiune pe cont propriu, solicitaţi Ambasadei Turciei la Bucureşti, o viză sportivă specială (50 EU). De acelaşi permis aveţi nevoie şi pentru ascensiuni în Munţii Cilo Sat, de la graniţa cu Iran şi Irak. Regiunea are cel mai frământat relief glaciar din Turcia şi abundă în superbe lacuri glaciare, însă poziţia delicată împiedică turiştii să zburde după voie pe păşunile alpine smălţuite cu flori delicate.<br /><br />Cei 5 munţi prezentaţi în acest articol reprezintă doar o mică parte din adevărata zestre montană a Turciei, ei fiind doar cei mai vizaţi de ascensiuni relativ uşoare ce recompensează turistul prin privelişti splendide. În concluzie, munţii Turciei sunt o alternativă mult mai ieftină şi mai variată, din toate punctele de vedere, la ascensiunile din Munţii Alpi, ''banalizate'' de masele de turişti şi de infrastructura impecabilă.</span><br />
<span style="font-size: 100%;"><br /></span>
<span style="font-size: 100%;">Hărți și ghiduri recomandate <a href="http://www.mapsofbalkan.com/shop/index.php/cPath/34?osCsid=70paq5ive7h6qvkrkje1k6oo76">aici</a>. </span><br />
<br />
<span style="font-size: 100%;"><span style="font-weight: bold;">De citit pe drum:</span> Ionel Coman, Spre înălţimile înzăpezite ale Orientului, 1975.</span></div>
</div>
</div>
</div>
<span style="font-size: 100%;"><b></b></span> </div>
Mircea Trifhttp://www.blogger.com/profile/16702530569820979425noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-7173290405628206543.post-17698587264381188012011-03-12T13:05:00.021+02:002017-01-17T11:25:33.902+02:00Cernobâl - stalkeri şi oraşe fantomă<span style="font-weight: bold;">Luni, 28 aprilie, 1986.</span> Cei şapte elevi ai clasei a doua, printre care şi subsemnatul, îşi ascultă în linişte învăţătoarea, în timp ce stau încolonaţi lângă peretele alb al casei. O asistentă tăcută distribuie tuturor câte o pastilă rotundă. Fiecare elev din România a primit în acea zi sau în următoarele, câte o pastilă fără marcaje. Niciunul nu ştia că acea pastilă de iod era o măsură de protecţie împotriva căderilor radioactive din toată Europa Centrală şi de Est, ca urmare a dezastrului nuclear survenit în urmă cu două zile la centrala nucleară Cernobâl, din URSS.<br />
<div style="text-align: justify;">
<br />
Părinţii noştri care sfidau regimul comunist ascultând postul de radio Europa Liberă, au aflat şi ei curând de accidentul centralei sovietice, însă scara completă a dezastrului de la Cernobâl s-a întrezărit abia în anii '90, după destrămarea Uniunii Sovietice. Este posibil, în zilele noastre, să arunci o privire asupra acestuia, făcând o excursie în apropierea centralei nucleare, în prezent închisă, şi în oraşul fantomă Pripiat, unde locuiau cei care munceau la Cernobâl.<br />
<br />
<span style="font-weight: bold;">De ce ar vrea cineva să viziteze Cernobâl?</span> Oraşul părăsit Pripiat şi întreaga <span style="font-style: italic;">Zonă de Excludere</span> este o capsulă a timpului. Totul este încremenit, exact aşa cum arăta în aprilie 1986, când a fost evacuat în grabă. O vizită aici este un salt îndărăt în timpurile Uniunii Sovietice şi poate reprezenta un şoc emoţional pentru mulţi. Chiar dacă paşii turiştilor pot fi nesiguri, toţi cei care ajung aici trebuie să înveţe avertismentul pe care Cernobâl l-a oferit umanităţii. Este un averisment pentru liniştea planetei, întrucât că omul trebuie să renunţe la aroganţa cu care tratează forţe mai mari decât poate stăpâni, forţe care mai devreme sau mai târziu se vor întoarce împotriva sa.<br />
<br />
<span style="font-weight: bold;">Cât de periculos este?</span> Accesul în <span style="font-style: italic;">Zona de Excludere a Centralei Nucleare Cernobâl</span> este posibil numai în compania unui ghid autorizat, care îi ţine pe vizitatori departe de zonele cu radiaţii puternice. Inutil de menţionat că nivelul radiaţiilor este ridicat, iar în unele zone nu te poţi aventura fără a primi o doză masivă de radiaţii. În interiorul sarcofagului de beton al reactorului 4 există suficient plutoniu pentru a ucide 100 000 000 de oameni, iar ţinând cont de timpul de înjumătăţire al acestuia (245 000 ani), este cert că zona va rămâne nepopulată pe vecie.<br />
<br />
Este de asemenea interzis vizitatorilor să scoată din zona moartă ''suveniruri'', întrucât totul este contaminat. Zonele acoperite cu vegetaţie sunt cele mai periculoase, exceptând desigur proximitatea sarcofagului reactorului 4. În esenţă însă, o vizită de o zi sau două la Cernobâl şi Pripiet nu este periculoasă. Ca şi comparaţie, dacă respectaţi indicaţiile ghidului, veţi acumula aceeaşi doză de radiaţii ca la un zbor obişnuit cu avionul. Nu uitaţi şi faptul că centrala nucleară a funcţionat până în anul 2000!<br />
<br />
<span style="font-weight: bold;">Contor Geiger.</span> Nu este necesar să achiziţionaţi un contor Geiger sau un dozimetru, întrucât toţi ghizii au aşa ceva. Dacă aveţi dubii în privinţa viitorului omenirii, puteţi cumpăra contoare Geiger, dozimetre, pastile antiradiaţii şi multe altele de la <span class="style89"><a href="http://www.ki4u.com/products1.php"><span style="color: black; font-family: "verdana" , "arial" , "helvetica"; font-size: 100%;">ki4u.com</span></a><b><span style="color: black; font-family: "verdana" , "arial" , "helvetica";">.</span></b></span><br />
<br />
<div style="text-align: center;">
<span style="font-size: 85%;"></span><span style="font-size: 85%;"><br /></span></div>
<span style="font-weight: bold;">Centrala Nucleară Cernobâl</span> <span style="font-weight: bold;">Vladimir Ilici Lenin</span> (<span lang="ru">Чернобыльская АЭС </span><span lang="ru">им. В.И.Ленина</span><span lang="ru">). </span>Este amplasată în nordul Ukrainei, în apropierea oraşului Pripiat (în prezent abandonat), la doar 18 kilometri de frontiera cu Belarus.<br />
<br />
Construcţia centralei a început în 1970 şi la data catastrofei (1986), patru reactoare erau funcţionale, producând circa 4 000 Mw. Al cincilea reactor era aproape terminat, iar al şaselea în lucru, macaralele fiind încremenite din jurul acestora. Cernobâl era a treia centrală nucleară din URSS, după cele de la Leningrad (Sankt Petersbursg) şi Kursk.<br />
<br />
În anul 1982 a avut loc un accident la Reactorul 1, ce a fost ţinut secret. Pe 26 aprilie 1986, în timpul unui test, Reactorul 4 a fost distrus, în atmosferă fiind expulzată o cantitate uriaşă de materiale radioactive. Căderile radioactive au afectat mai ales Belarus, Ucraina, Rusia, Polonia şi Europa Nordică.<br />
<br />
Iniţial, URSS a dezminţit ştirea că la Cernobâl ar fi avut loc un dezastru nuclear, însă a fost nevoită să confirme acest lucru după ce la o centrală nucleară suedeză aflată la aproape 2 000 km s-a dat alarma de radiaţii.<br />
<br />
Pentru a opri radiaţiile, reactorul a fost îngropat într-un ''sarcofag'' din beton, un număr masiv de militari în termen şi pompieri fiind trimişi într-o misiune disperată, dar sinucigaşă, de a stopa emisiile ucigătoare. La sfârşitul operaţiunii, toată tehnica militară şi civilă utilizată a fost abandonată, fiind contaminată. Mulţi dintre cei care au participat la operaţiune au murit datorită dozelor letale de radiaţii primite.<br />
<br />
Căderile radioactive din Europa au determinat creşterea masivă a numărului de decese, malformaţii congenitale şi afecţiuni degenerative. Peste 4 000 victime au fost atribuite dezastrului de la Cernobâl, dar numărul celor afectaţi direct este de ordinul milioanelor. Peste 300 000 de locuitori au fost evacuaţi. În urma presiunilor atât externe, cât şi interne, centrala nucleară a fost complet închisă în anul 2000. Citiţi mai multe despre acest subiect pe <a href="http://en.wikipedia.org/wiki/Chernobyl_disaster">wikipedia.org</a>.<br />
<br />
<div style="text-align: center;">
<span style="font-size: 85%;">Foto: </span><span style="font-size: 85%;"><a href="http://www.elenafilatova.com/">Elena Filatova Vladimirovna</a></span><br />
<br /></div>
<a href="http://www.nuclearflower.com/21_21.jpg" onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}"><img alt="" border="0" src="https://www.nuclearflower.com/21_21.jpg" style="cursor: pointer; display: block; height: 421px; margin: 0px auto 10px; text-align: center; width: 600px;" /></a><br />
<span style="font-weight: bold;">Zona de Excludere</span> (<b>Зона відчуження Чорнобильської АЕС)</b>. În jurul Centralei Nucleare Cernobâl a fost desemnată o zonă de excludere de 30 km, în care accesul este interzis datorită nivelului ridicat al radiaţiilor. În total, peste 2 000 de localităţi au fost abandonate, atât în interiorul Zonei cât şi în afara acesteia.<br />
<br />
Datorită absenţei omului, natura a revendicat înapoi teritoriul abandonat, în prezent Zona având cele mai mari populaţii de animale sălbatice (căprioare, mistreţi, lupi, râşi, ş.a.). Acest lucru atrage un număr mare de braconieri, alături de intruşi (stalkeri) în căutare de fier vechi şi alte lucruri de valoare abandonate în 1986, care ignoră pericolele radiaţiilor.<br />
<br />
<a href="http://en.wikipedia.org/wiki/Pripyat_%28city%29"><span style="font-style: italic; font-weight: bold;">Oraşul Pripiat</span></a>, avea în 1986 circa 50 000 locuitori. Aceştia au fost evacuaţi în grabă, lăsând în urmă majoritatea posesiunilor.<br />
<a href="http://en.wikipedia.org/wiki/Red_forest"><span style="font-style: italic; font-weight: bold;">Pădurea Roşie</span></a>, este o pădure de pini din apropierea centralei Cernobâl, ale căror frunze şi-au schimbat culoarea datorită radiaţiilor din orele ce au urmat accidentului nuclear.<br />
<a href="http://en.wikipedia.org/wiki/Russian_Woodpecker"><span style="font-style: italic; font-weight: bold;">Duga-3</span></a>, este o antenă radar colosală ce avea scopul de a detecta lansarea unui eventual atac împotriva URSS, provenit dinspre spaţiul NATO. Datorită amplasării în proximitatea centralei de la Cernobâl, există o adevărată teorie a consipraţiei între prezenţa acesteia şi explozia reactorului 4.<br />
<br />
<div style="text-align: center;">
Foto: <span style="font-size: 85%;"><a href="http://www.elenafilatova.com/">Elena Filatova Vladimirovna</a></span></div>
<br />
<a href="http://www.angelfire.com/extreme4/kiddofspeed/spring1.jpg" onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}"><img alt="" border="0" src="https://www.angelfire.com/extreme4/kiddofspeed/spring1.jpg" style="cursor: pointer; display: block; height: 445px; margin: 0px auto 10px; text-align: center; width: 596px;" /></a><br />
<span style="font-weight: bold;">Intermediere.</span> Pentru a vizita Pripiat şi Cernobâl, aveţi nevoie de un ghid. Există mai multe agenţii de turism acreditate de Ministerul Ukrainian pentru Situaţii de Urgenţă, care oferă tururi de una-două zile în Zona de Excludere. Preţurile încep de la circa 100 USD, în funcţie de numărul vizitatorilor şi includ transportul din Kiev, ghidul şi masa.<br />
<ul>
<li><a href="http://tour2chernobyl.com/">http://tour2chernobyl.com/</a></li>
<li><a href="http://kiev-hostels.com/en/tours/chernobyl-tour235.html">http://kiev-hostels.com/en/tours/chernobyl-tour235.html</a></li>
<li><a href="http://www.hamalia.ua/Incomming/">http://www.hamalia.ua/Incomming/</a></li>
</ul>
Mai multe informaţii:<a href="http://wikitravel.org/en/Chernobyl"> http://wikitravel.org/en/Chernobyl</a> sau <a href="http://pripyat.com/en/">http://pripyat.com/en/</a><br />
<br />
Pentru cazare în Kiev, se găsesc oferte foarte bune pe Internet sau apelaţi la aceeaşi agenţie la care aţi rezervat vizita la Cernobâl.<br />
<br />
<span style="font-weight: bold;">Vize.</span> Nu sunt necesare. Pentru a intra în Ukraina, aveţi nevoie doar de paşaport.<br />
<br />
<div style="text-align: center;">
<span style="font-weight: bold;">Traseu Bucureşti - Kiev - Bucureşti</span></div>
<span style="font-weight: bold;"><br /></span>Tren <span style="font-weight: bold;">Bucureşti N - Kiev Pass</span>. Plecare 06.53, sosire 09. 29, a doua zi. Pentru întoarcere, Kiev Pass 15.55, Bucureşti N 19.21. Cost estimativ: 67 EU d.î., la care se adaugă suplimentul de vagon de dormit.<br />
Autobuz. Din Suceava (Autogara Mare) sunt autobuze până la Cernăuţi, de unde se poate lua un tren până la Kiev.<br />
<br />
<span style="font-weight: bold;">De citit:</span><br />
<ul>
<li><span style="font-style: italic;">Picnic la marginea drumului</span>, de Arkadi şi Boris Strugaţki.</li>
<li><a href="http://www.angelfire.com/extreme4/kiddofspeed/index.html">elenafilatova.com</a></li>
<li><a href="http://www.skywalker.ro/articole/turism-nuclear-excursie-moto-la-cernobil-21-27-iunie-2007-2.htm">Turism Nuclear - cu motocicletele la Cernobâl</a></li>
<li><a href="http://www.boredpanda.com/chernobyl-20-years-after-the-accident/">20 years after, boredpanda.com</a></li>
</ul>
<span style="font-weight: bold;">De vizionat:</span><br />
<br />
<div style="text-align: center;">
<div style="text-align: justify;">
<ul>
<li>Stalker (Călăuza), 1979, un film de Andrei Tarkovski;</li>
<li>Radiofobia, 2006. <a href="http://pripyat.com/en/media/video_news/2006/12/22/1434.html">Download</a></li>
<li>NGC: Seconds From Disaster - Tchernobyl.</li>
</ul>
<span style="font-weight: bold;">De jucat:</span><br />
<ul>
<li>Seria de jocuri STALKER.</li>
</ul>
<span style="color: rgb(204 , 0 , 0); font-weight: bold;">Important (iulie, 2011): Vizitele la centrala nucleară Cernobâl sunt momentan oprite, din motive de politică internă a Ucrainei.</span><br />
<span style="color: rgb(204 , 0 , 0); font-weight: bold;">Notă: informații neactualizate, însă vizitarea Cernobâlului este posibilă (2017).</span></div>
</div>
</div>
Mircea Trifhttp://www.blogger.com/profile/16702530569820979425noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7173290405628206543.post-58742483102283109862011-03-08T20:53:00.011+02:002011-03-09T21:57:32.516+02:00Munţii Metaliferi - la pas printre vulcani<div style="text-align: justify;"><div style="text-align: center;"><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhlt4pIV6PhB7Oh-PHGcZhg82yNGdXd8RD4gFl_D4IJrMTcH9uw9UtAByAONu6ciquB4Y2yHX8yvtyXiBii5capoCJfnA88E9oa2pYfyV1cFbNDiFgnFOxXZ3Z_UqpUgamp354ugCftYCEK/s640/La%20platou.jpg"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 640px; height: 371px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhlt4pIV6PhB7Oh-PHGcZhg82yNGdXd8RD4gFl_D4IJrMTcH9uw9UtAByAONu6ciquB4Y2yHX8yvtyXiBii5capoCJfnA88E9oa2pYfyV1cFbNDiFgnFOxXZ3Z_UqpUgamp354ugCftYCEK/s640/La%20platou.jpg" alt="" border="0" /></a><br /></div><div style="text-align: justify;">Toate imaginile care apar în acest articol îmi aparţin. Ele sunt proprietatea mea, însă nu una intelectuală, dictată de reglementările Google. Oricine le poate folosi fără probleme, însă ele vor rămâne mereu ale mele. Fotografiile din articol sunt mai mult decât o sumă de kiloocteţi, sunt parte a memoriei mele, a începutului călătoriilor mele. A începutului Marii Călătorii. Ele sunt proprietatea mea spirituală.</div><br />Am copilărit în Munţii Metaliferi şi asta mi-a ''programat'' o serie de valori fundamentale, cum ar fi respectul pentru natură şi pentru ceea ce ar trebui să fie o civilizaţie care stăpâneşte o planetă întreagă: simplitate, adevăr, toleranţă şi progres bazat pe munca tuturor. Faptul că în realitate lucrurile stau niţel altlfel, este o altă poveste.<br /><br />În urmă cu milioane de ani, din adâncurile unei mări puţin adânci se ridicau zeci de vulcani, ale căror resturi sunt perfect vizibile şi astăzi. Geologia este extrem de spectaculoasă, însă rareori turiştii se îndepărtează de drumurile europene, pentru incursiuni în această lume aparte. Timpul însă nu a stat, iar din venerabilii vulcani nu au mai rămas decât resturi, însă uneori paşii se împleticesc peste pietre, care în realitate sunt bucăţi de lavă ce s-au consolidat în ape marine, amestecate cu gresii provenite din nisipurile aceleiaşi perioade şi cu calcare, mărturii ale unor corali care au murit acum douăzeci de milioane de ani.<br /><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj2RO4_XTOPhlVOvdrEZbPwzmZIQzcnZ8C1iz64kmQCjIlbN0q46l1DpjkSihoVPBzyt7NJ07exYtRPGUMh2sN8c1Mxz-Wi5l7amfy4Lai_uDS59xM88n7R748Ei31FRvxXIncQYzGbi_fT/s640/P1040091.jpg"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 640px; height: 352px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj2RO4_XTOPhlVOvdrEZbPwzmZIQzcnZ8C1iz64kmQCjIlbN0q46l1DpjkSihoVPBzyt7NJ07exYtRPGUMh2sN8c1Mxz-Wi5l7amfy4Lai_uDS59xM88n7R748Ei31FRvxXIncQYzGbi_fT/s640/P1040091.jpg" alt="" border="0" /></a><br /><div style="text-align: justify;">Silueta aparte a Bulzului atrage privirile celor care se abat de la şoseaua intens circulată dintre Deva şi Brad, sfârşind în ''fundătura'' de la Hărţăgani. Mereu am fost fascinat de această protuberanţă ce reprezintă un spin dacitic, adică restul unui vulcan ce a explodat în urmă cu circa douăzeci de milioane de ani. Chiar dacă sunt puţini localnici care îi cunosc originea, locul a fost dintotdeauna un catalizator al miturilor şi credinţelor cu sâmbure păgân. Într-un alt articol, vă voi prezenta câteva dintre acestea, legende cu apariţii şi dispariţii, locuri rele şi vâlve. Din păcate, majoritatea acestora s-au pierdut în ultimii ani, cei care le cunoşteau au început o altă Călătorie, iar noua generaţie nu mai este interesată de ele.<br /><br /></div><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjeZR7imsSBOP0-Too5iMaalvYhiQ15U5ttJQNwQPnyutyiBJuqHsRgPpGZquIAA3IIskRamQ7ELy6Dt_-tZG3uvVDZC73CpMeSMHFC3sK-TaP8l42N8Ossyynxym8dgwDBJqZyGzUuvfPk/s640/P1040126.jpg"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 640px; height: 290px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjeZR7imsSBOP0-Too5iMaalvYhiQ15U5ttJQNwQPnyutyiBJuqHsRgPpGZquIAA3IIskRamQ7ELy6Dt_-tZG3uvVDZC73CpMeSMHFC3sK-TaP8l42N8Ossyynxym8dgwDBJqZyGzUuvfPk/s640/P1040126.jpg" alt="" border="0" /></a>Poate cea mai bună modalitea de a înţelege sursa bătrânelor legende, a superstiţiilor şi credinţelor unui loc, este să te opreşti şi să te întinzi în iarbă, la umbra unui tei solitar şi să asculţi. Să asculţi miile de insecte care mişună în jurul tău, foşnetul frunzelor de deasupra ta, larma păsăretului ce populează crângurile din apropiere, bătăile inimii proprii. Este posibil să auzi sunete care nu credeai că există până atunci, precum trosnetul gramineelor în pârg sau ţambalul vreunei ciocănitoare încăpăţânate.<br /><br />Fii însă precaut, e periculos! Dacă eşti un exemplar perfect lucid al speciei umane, există riscul real de a auzi şoapta unui gând care recunoaşte că aceasta este Viaţa şi nu existenţa circadiană fetidă dintr-un cubicul de beton tapiţat cu ecrane mincinoase.<br /><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjOOZRw0_2TJscd5KTIPXj_D3vvjj7yTIHSW8GxQ0YifNbysIT89JKeWGCYdX_Yf7mWFszgC2cI5s-N-yBk9vHL2Qo5MBdt7kEet4DyAi1MW0Flw6y_u3sVAVp2ZSX_8fOt_B7eNFSZbc0s/"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 639px; height: 317px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjOOZRw0_2TJscd5KTIPXj_D3vvjj7yTIHSW8GxQ0YifNbysIT89JKeWGCYdX_Yf7mWFszgC2cI5s-N-yBk9vHL2Qo5MBdt7kEet4DyAi1MW0Flw6y_u3sVAVp2ZSX_8fOt_B7eNFSZbc0s/" alt="" border="0" /></a><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi3n18AK15ETkv5gVCDGPhqjkpakCBd6Ex5zB3lMcxcxOQGZxo4Ii2OipnVc0TTHnWJpcHV0OpjJF80BKZwPsqPzc91WC_-Ty2WzW1yKxlHrCKHj2fVWyvWkNJjpkGbYViaVrKsbAr7YKzD/"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 638px; height: 375px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi3n18AK15ETkv5gVCDGPhqjkpakCBd6Ex5zB3lMcxcxOQGZxo4Ii2OipnVc0TTHnWJpcHV0OpjJF80BKZwPsqPzc91WC_-Ty2WzW1yKxlHrCKHj2fVWyvWkNJjpkGbYViaVrKsbAr7YKzD/" alt="" border="0" /></a>Munţii Metaliferi sunt împânziţi de mii de kilometri de drumuri şi poteci, majoritatea vechi de sute sau mii de ani. Cu secole înainte de sosirea în această regiune a legiunilor romane, triburile misterioase ale agatârşilor, dezvoltaseră o reţea semnificativă de rute de transport a aurului exploatat atât din nisipurile aurifere ale râurilor cât şi din mine. Răscrucile îndeosebi, sunt privite şi acum ca locuri în care se canalizează energii neştiute şi nu întotdeauna benigne, ce sunt disipate de numerosele cruci ce le marchează, unele vechi de câteva sute de ani, pe care cu greu mai pot fi citite inscripţii în alfabetul chirilic. În esenţă însă, exact ca în viaţă, majoritatea drumurilor conduc către alte drumuri.<br /><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhFZTlnpyXNVtyenkSO83MGR9nfc72CK4OD4nAIheXbQQ337_CPDiFs1qHBJ7cKcJWvzTZ4k9KOZIKfTyrhRx1yqs0o6EhBeHE7LTV-t9D-RRxpcGfjNWqnDOwnCJjFhpKR42t-S2JgFVzo/"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 638px; height: 404px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhFZTlnpyXNVtyenkSO83MGR9nfc72CK4OD4nAIheXbQQ337_CPDiFs1qHBJ7cKcJWvzTZ4k9KOZIKfTyrhRx1yqs0o6EhBeHE7LTV-t9D-RRxpcGfjNWqnDOwnCJjFhpKR42t-S2JgFVzo/" alt="" border="0" /></a><br /></div><div style="text-align: center;"><div style="text-align: justify;"><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgBod7oEnARbEy6lFqwUBTuZ1XdQ8AEykN3ZKB4kG3WBsBJN3YmpzjYvvd8BXy1VBBvhytrzS5I24Ee9tGNmR_5zC5sbDw2DJKuWT4cxl4_qQ9D_wUsmHoVQrHEzGhebulgoRPo3q5dmVzW/s640/copac%20soare.jpg"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 640px; height: 338px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgBod7oEnARbEy6lFqwUBTuZ1XdQ8AEykN3ZKB4kG3WBsBJN3YmpzjYvvd8BXy1VBBvhytrzS5I24Ee9tGNmR_5zC5sbDw2DJKuWT4cxl4_qQ9D_wUsmHoVQrHEzGhebulgoRPo3q5dmVzW/s640/copac%20soare.jpg" alt="" border="0" /></a>Mai mult de două milenii, oamenii au cotrobăit prin măruntaiele Munţilor Metaliferi în căutare de aur. Numai sub culmea din această imagine sunt kilometri întregi de galerii, abandonate de sute de ani. Din motive diverse, minele din zona Brad au fost cu toate închise. Nu este însă miner care a lucrat în bezna din adâncurile stratovulcanului Barza, care să nu îţi repete următorul lucru: aur încă există, şi nu puţin... Să nu uităm că aurul din Munţii Metaliferi a permis Imperiului Roman să atingă apogeul extinderii şi măreţie sale.<br /></div><br /><div style="text-align: justify;"><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjXyepofuN7oM-colbiQIG_jPwvGzsv7TFG-ehrFG5q4PGzGyfSpiziBP8p75oJif28d6iB8Q14hGG3MvBLn37uuXNCRxA5ET_9OIVVnq2cbhyigjkJDz-bHJEzSpt4OX5INVeRPWqklJxi/s640/cordurea.jpg"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 640px; height: 334px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjXyepofuN7oM-colbiQIG_jPwvGzsv7TFG-ehrFG5q4PGzGyfSpiziBP8p75oJif28d6iB8Q14hGG3MvBLn37uuXNCRxA5ET_9OIVVnq2cbhyigjkJDz-bHJEzSpt4OX5INVeRPWqklJxi/s640/cordurea.jpg" alt="" border="0" /></a></div>Lavă solidificată pe fundul mării (Pillow lava)<br /><br /><div style="text-align: justify;"><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjYjRFLY5vEIrgCAPS5RggCSCBNasLnhsqx_0YBNEt90q8BIST21wPguCYPrMymIodHd9yKDG0_E1eLu21CvjPTi80S4g-iza8sI8V4cgitYysrARE0KtveoPpui0CL14LAAUUk-LVsF7hg/s640/Pillow%20lave.jpg"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 640px; height: 367px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjYjRFLY5vEIrgCAPS5RggCSCBNasLnhsqx_0YBNEt90q8BIST21wPguCYPrMymIodHd9yKDG0_E1eLu21CvjPTi80S4g-iza8sI8V4cgitYysrARE0KtveoPpui0CL14LAAUUk-LVsF7hg/s640/Pillow%20lave.jpg" alt="" border="0" /></a>În adâncurile clocotinde ale mării de acum douăzeci de milioane de ani, au fost plămădite tipuri variate de vulcani. Dacă am putea călători înapoi în timp către acea perioadă geologică, priveliştile ar fi copleşitoare. Zeci insule fumegând alene timp de mii de ani, cratere năruite, inele de bazalt înconjurate de recifuri protectoare, devastarea geologică brută a unui tsunami născut în minutele de zbuciumare tectonică ale unui con ce exploda. Viaţa care mişuna imperturbabilă de la o insulă la alta.<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh2ZprwTvQNLMYy7HF2jS0WNKjJwzxpvqbJOKMo3GPPXRqgNlmCA1SMatolYDTOm2BOnzao9mOVfTos-OcL_NFfQS_UAEWpX-jNaaUPnzXalNydcsWXKpL5ZJMSmTfzcyPfKTAEHTxcEEJ1/s640/Bulz.jpg"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 640px; height: 289px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh2ZprwTvQNLMYy7HF2jS0WNKjJwzxpvqbJOKMo3GPPXRqgNlmCA1SMatolYDTOm2BOnzao9mOVfTos-OcL_NFfQS_UAEWpX-jNaaUPnzXalNydcsWXKpL5ZJMSmTfzcyPfKTAEHTxcEEJ1/s640/Bulz.jpg" alt="" border="0" /></a><br />Conurile Cetraşului<br /><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjYYI-Pj1dfPt0Lm7_rZZ9NTqZAeUCesZuI1vyF-XadgnJtrNFgoGkoQppDbCIwMtn06-oYhXYTwqkPTkigNb05JHnmfDC-JP0DOwAYQ6ONhG9clLn3luBt3bjDw7gZwFv0EEn8IQYgC96H/s640/P1040127.jpg"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 640px; height: 337px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjYYI-Pj1dfPt0Lm7_rZZ9NTqZAeUCesZuI1vyF-XadgnJtrNFgoGkoQppDbCIwMtn06-oYhXYTwqkPTkigNb05JHnmfDC-JP0DOwAYQ6ONhG9clLn3luBt3bjDw7gZwFv0EEn8IQYgC96H/s640/P1040127.jpg" alt="" border="0" /></a>Platouri vulcanice<br /><br /><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhK1gaogWsr7wteElyFXTaZb1SyVhyqrBk68HXfQ2jRpEkZY_ru0k3yCrAPogzuHDyPQKx8KxDeWVuFTBpMMhlnv9F4uDl4pjKcN-bz8i1Vcyql785ZxhKp8vShuE2gyYf3jmBIAWQUKecu/s640/La%20Paltin.jpg"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 640px; height: 333px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhK1gaogWsr7wteElyFXTaZb1SyVhyqrBk68HXfQ2jRpEkZY_ru0k3yCrAPogzuHDyPQKx8KxDeWVuFTBpMMhlnv9F4uDl4pjKcN-bz8i1Vcyql785ZxhKp8vShuE2gyYf3jmBIAWQUKecu/s640/La%20Paltin.jpg" alt="" border="0" /></a><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiEwc53_8HkYvse-EBN87OugUNnsJqan0adkWR_wtwjrdmj0BrS61N5IL0GVI-8T4tEdXJBCtY1inCL9OMpBL6l6RZutOkYaPXywQEUpV1bO-M_Fodg0aaolDkl1BtErT9yCGHU6t1uaMYC/s640/P1040206.jpg"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 640px; height: 362px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiEwc53_8HkYvse-EBN87OugUNnsJqan0adkWR_wtwjrdmj0BrS61N5IL0GVI-8T4tEdXJBCtY1inCL9OMpBL6l6RZutOkYaPXywQEUpV1bO-M_Fodg0aaolDkl1BtErT9yCGHU6t1uaMYC/s640/P1040206.jpg" alt="" border="0" /></a><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgUXy5EdtgK-JLeKRcxQwGHMVp9abnDJUYyoDxMZ5MQAGCRRQos6ZxsOdkgjrVA9SIwvYy3WGN_5TWJxEggr_aooI0f7GoT0HyIHgmlAonPVEvyX65mok83inHjqiZzulk-izMdpv6cZ7da/s640/P1040191.jpg"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 640px; height: 338px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgUXy5EdtgK-JLeKRcxQwGHMVp9abnDJUYyoDxMZ5MQAGCRRQos6ZxsOdkgjrVA9SIwvYy3WGN_5TWJxEggr_aooI0f7GoT0HyIHgmlAonPVEvyX65mok83inHjqiZzulk-izMdpv6cZ7da/s640/P1040191.jpg" alt="" border="0" /></a><br />De oriunde te-ai afla, cupola impunătoare a Muntelui Vulcan domină orizontul<br /><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhM13lZLwOdQoC_A_4i8q5iJt4DJFB6TGiVB0ywfi97DMsYqNvTyYgywdPMWuyhI06IIC84aP3QseXemDpCImq8FxFzt0764OqSQukMtl14RFprIHFKEBdKOSKO_0w92IMSX5A1Z-CNQC36/s640/P1040092.jpg"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 640px; height: 342px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhM13lZLwOdQoC_A_4i8q5iJt4DJFB6TGiVB0ywfi97DMsYqNvTyYgywdPMWuyhI06IIC84aP3QseXemDpCImq8FxFzt0764OqSQukMtl14RFprIHFKEBdKOSKO_0w92IMSX5A1Z-CNQC36/s640/P1040092.jpg" alt="" border="0" /></a><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgEVYaVCVrHFOVsVcVM7qKQT8ME_k2KrTene4PuA6xh3YoPhHYpNAJPd3Vwqf6784r5NpmvccRg59muLOFqTvjk43cuMppFMDy_u5uH40K091oZ6uVUvmroy2usn9WBCooO5lCCRRldc3g6/s640/Asfintit.jpg"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 640px; height: 315px;" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgEVYaVCVrHFOVsVcVM7qKQT8ME_k2KrTene4PuA6xh3YoPhHYpNAJPd3Vwqf6784r5NpmvccRg59muLOFqTvjk43cuMppFMDy_u5uH40K091oZ6uVUvmroy2usn9WBCooO5lCCRRldc3g6/s640/Asfintit.jpg" alt="" border="0" /></a><br /></div>Mircea Trifhttp://www.blogger.com/profile/16702530569820979425noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-7173290405628206543.post-70240369130383066042011-03-06T22:10:00.010+02:002017-01-17T11:29:08.353+02:00Din România în Spania<div style="text-align: center;">
<div style="text-align: left;">
<b><span style="color: #e06666;">Notă: informațiile nu sunt actualizate. Cu toate că este posibil să ajungi în Spania cu trenul, acest lucru nu este deloc ieftin. Pentru informații la zi, consultați bahn.de și siteurile companiilor feroviare naționale.</span></b></div>
</div>
<br />
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-style: italic;">Da, se poate ajunge cu trenul în Spania si nu este deloc complicat, cum s-ar putea crede! Majoritatea celor care vor să călătorească în acest mod sunt descurajaţi de suma finală a costurilor trenurilor care trebuie schimbate până în Spania şi</span><span style="font-style: italic;"> de numă</span><span style="font-style: italic;">rul acestora, aparent foarte mare. În final, toată lumea sfârşeşte prin a se prezenta la casele de bilete ale companiilor de autocare sau la agentul Blue Air sau WizzAir.</span></div>
<br />
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-weight: bold;">Ecartament.</span> Spania şi Portugalia sunt singurele ţări europene care au căi ferate cu ecartament lat (1676 mm), fapt care îngreunează legăturile directe cu Franţa şi restul ţărilor europene, unde este folosit ecartamentul normal (1435 mm).<br />
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-weight: bold;">Pe scurt</span>, pentru a călători din <span style="font-weight: bold;">România</span> (Bucureşti) în <span style="font-weight: bold;">Spania</span> (Barcelona):<br />
<ul>
<li><span style="font-weight: bold;">schimbaţi trenul</span> la: Budapesta, Venezia şi Milano sau la Viena si Zurich; </li>
</ul>
<ul>
<li><span style="font-weight: bold;">durata</span> călătoriei pe calea ferată este apropiată de cea cu autocarul (confortul face însă diferenţa!);</li>
</ul>
<ul>
<li><span style="font-weight: bold;">preţul</span> călătoriei poate fi într-adevăr mai ridicat, însă există opţiunea de a cumpăra un bilet Interail Flexible valabil 5 zile din 10, care vă va costa 259 EU(169 EU dacă aveţi sub 26 ani). Opţiunea de a călători 10 zile din 22 (o alegere optimă în cazul în care vreţi să vă petreceţi vacanţa în Spania sau ţările vecine) costă 369 EU (249 EU dacă aveţi sub 26 ani). Nu uitaţi că Interail nu este valabilă pe teritoriul României pentru cetăţenii aparţinând acestei ţări; dacă doriţi să călătoriţi la vagonul de dormit sau cuşetă, va trebui să plătiţi diferenţa.</li>
</ul>
<ul>
<li>în <span style="font-weight: bold;">concluzie</span>, dacă sunteţi ''navetist'' pe ruta România-Spania sau invers, s-ar putea ca preţul să fie mai mare decât la clasicul autocar. Dacă mergeţi în Spania în vacanţă şi nu vă grăbiţi prea mult, trenul este cea mai bună soluţie, atât din punct de vedere al costurilor totale de transport cât şi pentru că biletul flexibil vă permite să vă opriţi pe traseu în locuri precum Veneţia, Coasta de Azur, Munţii Alpi, ş.a.</li>
</ul>
</div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-weight: bold;">De ce ar vrea cineva să meargă cu trenul în Spania? </span>Trenul pare o alternativă relativ complicată la clasicele autocare sau la cursele aeriene low-cost. Prin urmare, cei interesaţi de această opţiune erau:</div>
<ul>
<li><span style="font-style: italic;">Cei cărora le displac cursele de autocare</span>.</li>
<li><span style="font-style: italic;">Cei care se tem să zboare.</span></li>
<li><span style="font-style: italic;">Cei care vor să călătorească în confort, dar nu cu avionul</span>.</li>
<li style="text-align: justify;"><span style="font-style: italic;">Cei care nu se grăbesc, nu au bagaje uriaşe şi care vor să vadă locurile prin care trec. </span></li>
<li><span style="font-style: italic;">Călătorii de sex feminin. Din motive evidente</span>...</li>
</ul>
<div style="text-align: justify;">
Mai multe despre Interail şi cum se poate achiziţiona un astfel de bilet minune, în articolul <a href="http://mirceatrif.blogspot.com/2011/01/cu-trenul-de-la-marea-neagra-la-oceanul.html">Cu trenul de la Marea Neagră la Oceanul Atlantic</a>.<br />
<br />
<br />
<span style="font-weight: bold;"><b><span style="color: red;">ACTUALIZARE VARA 2013:</span></b> Circulaţia trenurilor dinspre Ungaria, ţările fost-yugoslave, ş.a. către Italia este oprită. <u>Ruta descrisă mai jos nu mai este accesibilă</u>. Ruta via Zurich este în continuare posibilă, dar via Budapesta, nu Beograd. </span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-weight: bold;"><br /></span>
<br />
<div style="font-weight: bold; text-align: center;">
<span style="font-size: 130%;">Traseu</span></div>
<br />
<div style="text-align: center;">
<span style="font-size: 130%;"> <span style="color: #990000;">Bucureşti - Budapesta - Venezia - Milano - Barcelona</span></span><span style="color: #990000;"> </span><span style="color: #990000; font-weight: bold;">(I)</span><br />
<br />
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-weight: bold;">1. </span> Luaţi trenul <span style="font-weight: bold;">Bucureşti-Budapesta</span> din Gara de Nord la ora 14.05 cu sosire la Budapest Keleti la 05.25. Puteţi opta pentru o legătură către trenul Târgu Mureş - Budapesta (plecare 05.30, în Simeria la 08.44, Arad 11.14, sosire 14.50). Cost: în funcţie de oraşul din care porniţi. Cuşeta: circa 10 EU. Recomandare: călătoriţi ziua, e mai ieftin cu trenurile de la Tg. Mureş şi Cluj Napoca datorită distanţei şi lipsei suplimentului cuşetă/vagon dormit.<br />
Din Cluj Napoca şi Oradea este şi mai uşor. Puteţi opta pentru trenurile cu plecare la 02.18 sau 06.15, sosiri la 08.20 şi 12.20 în gara Keleti.<br />
<br />
<div style="text-align: center;">
<span style="font-size: 85%;">Budapest Keleti<br />foto: Mircea Trif</span></div>
<br />
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiu8EDSpyYvIHeGgCh8Vy9GRTBDrYg_ykDpz7uBvfcWErs72p2wZ-d3hyKEtXjKjaLUBXnXDABwitj8R_sgJx3odlrFpZVFUEqHLcvSJHKcQ4lO0z2wyH43wn1Y8_d5E4V8ivjETZTdd53m/s1600/Keleti.jpg" onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}"><img alt="" border="0" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5581421283125628018" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiu8EDSpyYvIHeGgCh8Vy9GRTBDrYg_ykDpz7uBvfcWErs72p2wZ-d3hyKEtXjKjaLUBXnXDABwitj8R_sgJx3odlrFpZVFUEqHLcvSJHKcQ4lO0z2wyH43wn1Y8_d5E4V8ivjETZTdd53m/s400/Keleti.jpg" style="cursor: pointer; display: block; height: 353px; margin: 0px auto 10px; text-align: center; width: 472px;" /></a><br />
<span style="font-weight: bold;">2.</span> Luaţi trenul <span style="font-weight: bold;">Budapest Keleti- Venezia</span> <span style="font-weight: bold;">Santa Lucia</span>, cu plecare la ora 17.05. Coborâţi la 07.04 la Mestre sau la 07.16 la Santa Lucia, capătul liniei. Supliment: 5 EU scaun, 25 EU cuşeta, dacă sunteţi amator de confort sporit.</div>
<div style="text-align: justify;">
Din Veneţia aveţi legături directe către toate oraşele importante ale Italiei. Verificaţi din timp legătura dorită pe site-ul <a href="http://www.trenitalia.com/cms/v/index.jsp?vgnextoid=ad1ce14114bc9110VgnVCM10000080a3e90aRCRD">Trenitalia</a>.<br />
<br />
<span style="font-weight: bold;">3</span>. Luaţi unul dintre trenurile zilnice <span style="font-weight: bold;">Venezia Santa Lucia - Milano Centrale</span>. Între aceste oraşe circulă trenuri la 1-2 ore, distanţa fiind acoperită în 2.5-3 ore. Dacă sunteţi în vacanţă, profitaţi de ocazie ca să vizitaţi Venezia.<br />
<br />
<span style="font-weight: bold;">4</span>. Luaţi trenul-hotel Salvador Dali <span style="font-weight: bold;">Milano Centrale - Barcelona Estacion de Franca</span>, plecare la 19.40, sosire a doua zi la 09.43. Circulă o dată la două zile, verificaţi frecvenţa pe site-ul <a href="http://www.trenitalia.com/cms/v/index.jsp?vgnextoid=ad1ce14114bc9110VgnVCM10000080a3e90aRCRD">Trenitalia</a>. Din Barcelona, există legături rapide către tot restul Spaniei. Verificaţi-le sau căutaţi alternative pe site-ul <a href="http://www.bahn.com/i/view/GBR/en/index.shtml">bahn.de</a>.<br />
<br />
<div style="text-align: center;">
<br /></div>
<div style="text-align: center;">
<span style="font-size: 85%;">Elipsos, Grand Classe<br />Sursa: www.raileurope.com</span></div>
<a href="http://www.raileurope.com/cms-images/244/591/elipsos-grand-clase-cabin.jpg" onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}"><img alt="" border="0" src="https://www.raileurope.com/cms-images/244/591/elipsos-grand-clase-cabin.jpg" style="cursor: pointer; display: block; height: 248px; margin: 0px auto 10px; text-align: center; width: 554px;" /></a> <br />
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-weight: bold;"><br /></span></div>
</div>
</div>
<span style="font-weight: bold;">Elipsos</span>. Trenurile-hotel <span style="font-weight: bold;">Elipsos</span> sunt administrate de o companie comună a Căilor Ferate Franceze şi a Căilor Ferate Spaniole. Ele sunt disponibile către Spania (Madrid şi Barcelona) atât din Milano, cât şi din Zurich sau Paris. La bază sunt trenuri spaniole Talgo articulate, fiind extrem de căutate, mai ales în timpul verii. Pentru luxul de la bord, se vor plăti în plus faţă de biletul Interail între 46 şi 204 EU, în funcţie de clasă. Pentru un fotoliu se plăteşte 46, iar pentru un pat la clasa Turist (cabină cu 4 paturi), 70 EU. Info: <a href="http://www.elipsos.com/">Elipsos</a>.<br />
<br />
<br />
<div style="text-align: center;">
<iframe allowfullscreen="" frameborder="0" height="390" src="https://www.youtube.com/embed/d65ZAGwWH9E" title="YouTube video player" width="480"></iframe><br /></div>
<br />
<div style="text-align: center;">
<span style="font-size: 85%;">Elipsos în sudul Franţei<br />Sursa: www.RailPictures.com</span></div>
<a href="http://www.railpictures.net/images/d1/7/9/0/7790.1279897575.jpg" onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}"><img alt="" border="0" src="https://www.railpictures.net/images/d1/7/9/0/7790.1279897575.jpg" style="cursor: pointer; display: block; height: 411px; margin: 0px auto 10px; text-align: center; width: 603px;" /></a><br />
<br />
<div style="font-weight: bold; text-align: center;">
<span style="font-size: 130%;"><span style="font-weight: normal;">Barcelona - Milano - Venezia - Budapesta - Bucureşti<br /><span style="font-size: 100%;"><br /></span></span></span><br />
<div style="font-weight: normal; text-align: justify;">
<span style="font-size: 100%;"><span style="font-weight: bold;">1.</span> </span><span style="font-size: 100%;"> Luaţi trenul-hotel Salvador Dali <span style="font-weight: bold;">Barcelona Estacion de Franca - Milano Centrale</span>, cu plecare la ora 19.38, sosire 09.59.<br /><br /><span style="font-weight: bold;">2</span>. </span>Luaţi unul dintre trenurile zilnice <span style="font-weight: bold;">Milano Centrale - Venezia Santa Lucia</span>. Între aceste oraşe circulă trenuri la 1-2 ore, distanţa fiind acoperită în 2.5-3 ore<br />
<span style="font-size: 100%;"><br /><span style="font-weight: bold;">3.</span> </span>Luaţi trenul <span style="font-weight: bold;">Venezia Santa Lucia - Budapest Keleti</span>, cu plecare la ora 21.20, sosire în Budapest Keleti la 10.54.<br />
<br />
<span style="font-weight: bold;">4. </span>Luaţi trenul Budapesta - Bucureşti la 19.10 şi sosire la 11.47 sau 23.30, sosire la 16.00. Dacă locuiţi în Transilvania: 11.10 (Budapest-Sibiu, 16.33 în Arad, 19.00 în Deva, 22.02 în Sibiu), 13.30 (Budapest-Târgu Mureş, 18.32 în Arad, 20.51 în Deva, 0.16 în Tg. Mureş).<br />
<br />
<div style="text-align: center;">
<span style="color: #990000; font-size: 130%;">Bucureşti - Viena - Zurich - Barcelona</span><span style="color: #990000;"> </span><span style="color: #990000; font-weight: bold;">(II)</span></div>
<br />
1. Călătoriţi de la <a href="http://mirceatrif.blogspot.com/2011/02/din-romania-in-elvetia.html">Bucureşti la Zurich</a>.<br />
<br />
<span style="font-size: 100%;">2. Luaţi trenul-hotel Pau Casals <span style="font-weight: bold;">Zurich - Barcelona</span>, cu plecare la 19.27, sosire 09.23.</span><br />
<div style="text-align: center;">
<span style="font-size: 130%;">Barcelona - Zurich - Viena - Bucureşti</span><br />
<br /></div>
<span style="font-size: 100%;">1. Luaţi trenul-hotel Pau Casals <span style="font-weight: bold;">Barcelona Estacion de Franca - Zurich HB</span>, cu plecare la 19.38, sosire 10.07.<br /><br />2. Călătoriţi de la <a href="http://mirceatrif.blogspot.com/2011/02/din-romania-in-elvetia.html">Zurich la Bucureşti</a>.<br /><br /><span style="font-weight: bold;">2010 Elipsos Incident</span>. În august 2010, dintr-o eroare a angajaţilor SNCF, călătorii trenului Pau Casals au avut surpriza de a se trezi la ... Milano, iar cei ai trenului Salvador Dali, de partea greşită a Alpilor, la Zurich. <a href="http://www.dailymail.co.uk/news/worldnews/article-1304065/Tourists-sleeper-train-Spain-Milan-wake-ZURICH.html">Citiţi mai multe</a> despre acest incident neobişnuit.</span><span style="font-weight: bold;">Via Paris.</span> Există posibilitatea de a ajunge direct la Madrid, cu un ocol pe la Paris. Lungimea acestui ocol este însă anulată de trenurile TGV cu care este parcurs o bună parte din acesta.<br />
<br />
Pentru a afla cum puteţi călători de la Bucureşti la Madrid, via Paris, fără a folosi neaparat trenurile Elipsos, consultaţi articolele:<br />
<ul>
<li><span style="font-weight: bold;">Din</span> <span style="font-weight: bold;">România în Franţa</span>, pentru a afla cum să ajungeţi de la <a href="http://mirceatrif.blogspot.com/2011/02/din-romania-in-franta-paris.html">Bucureşti la Paris</a>;</li>
<li><span style="font-weight: bold;">Europa de Vest cu Interai</span>l, pentru a afla cum puteţi ajunge de la <a href="http://mirceatrif.blogspot.com/2011/01/cu-trenul-de-la-marea-neagra-la-oceanul.html">Paris la Madrid</a>;</li>
</ul>
<br /></div>
</div>
</div>
Mircea Trifhttp://www.blogger.com/profile/16702530569820979425noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-7173290405628206543.post-5720543749714961382011-02-27T11:28:00.016+02:002017-01-17T11:37:22.653+02:00Destinaţia Gulag<div style="text-align: center;">
<span style="font-weight: bold;">Prin cenuşa îngheţată a Imperiului Roşu: Moscova - Vorkuta - Urali - Siberia</span><br />
<span style="font-weight: bold;"><br /></span>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhqtqoK-HFw5HegNJ7wzZLauBZ66KFC-Te5CVgZGsl2D2qa7RYa3f1XHEdvDlobHV40p06s-RrFlIzRL6lX-oXSWgLObQZ1qiZRdZQ_UkPEDRx502S9hEAOlVTWptGPognL2DJdnbe0t0pz/s1600/ussr0427.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="420" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhqtqoK-HFw5HegNJ7wzZLauBZ66KFC-Te5CVgZGsl2D2qa7RYa3f1XHEdvDlobHV40p06s-RrFlIzRL6lX-oXSWgLObQZ1qiZRdZQ_UkPEDRx502S9hEAOlVTWptGPognL2DJdnbe0t0pz/s640/ussr0427.jpg" width="640" /></a></div>
<span style="font-weight: bold;"><br /></span>
<br />
<br />
<div style="text-align: justify;">
Această propunere de călătorie nu este una obişnuită. Ea îl va purta pe călătorul îndrăzneţ dincolo de Cercul Polar, în inima tundrei îngheţate, prin oraşe-fantomă, lagăre de exterminare prin muncă forţată în care au pierit milioane de oameni, apoi de-a lungul Căii Ferate a Morţii, peste Munţii Urali Polari, până în Siberia, pe malul măreţului fluviu Obi.<br />
<br />
Puţine lucruri s-au schimbat în tundra arctică, de la prăbuşirea URSS. Unele oraşe au fost părăsite, clădirile s-au umplut de crăpături şi au fost invadate de licheni, şinele au ruginit şi mestecenii au crescut peste terasamentele căilor ferate uitate, şi bufniţele polare şi-au făcut cuiburi în locomotivele cu aburi abandonate. Însă, la fel ca acum 70 de ani, fantoma lui Stalin, statuile lui Lenin şi sloganurile decolorate de viscolele iernilor cumplite, veghează paşii celor care se încumetă să calce pe urmele sutelor de mii de prizonieri în nordul extrem rus.<br />
<span style="font-weight: bold;">Care este regiunea despre care vorbim?</span> Traseul descris se întinde între oraşul Vorkuta, din extremitatea nord-estică a Republicii Komi şi oraşul siberian Salehard, situat pe malul fluviului Obi. Între aceste oraşe se desfăşoară tundra nesfârşită şi culmile sălbatice ale Munţilor Urali Polari. O cale ferată leagă Vorkuta de Labitnanghi, de unde se trece cu bacul la Salehard. Puţine aşezări omeneşti se găsesc în această regiune aspră unde natura este stăpână absolută. După cel de-al doilea război mondial, Vorkuta a fost unul dintre centrele de concentrare cele mai aspre ale GULagului, cu o mulţime de sateliţi care împânzeau întreaga regiune, ruinele sale fiind perfect vizibile şi în prezent. În ultimii ani, minele arctice de cărbune din jurul oraşului au fost închise, contibuind şi mai mult la decăderea întregii regiuni.<br />
<br />
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiLHtPp0SOsKa84h4t2Y4PwZta1XxyOz2afh-7yvofHCS9DKKu8mk_hk_UoP-UBGtXxtyszMLcs3rzdZAoRFdy1kMSFXw071BBxQMcIoRmCBm0OKfqa8g1_BSdP5PEq7IxDJWkp8DNK27r3/s1600/russia-map.gif" onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}"><img alt="" border="0" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5578298782610186082" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiLHtPp0SOsKa84h4t2Y4PwZta1XxyOz2afh-7yvofHCS9DKKu8mk_hk_UoP-UBGtXxtyszMLcs3rzdZAoRFdy1kMSFXw071BBxQMcIoRmCBm0OKfqa8g1_BSdP5PEq7IxDJWkp8DNK27r3/s400/russia-map.gif" style="cursor: pointer; display: block; height: 391px; margin: 0px auto 10px; text-align: center; width: 570px;" /></a><br />
<br />
<div style="text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgDIcS4R3QMjcUcdZuYqG9OLXPiHiXnbn_MXHdKIyEJCBIekpgnrli_qvdM2lX5OgyBDbFOZoY0Cyvi9MRXYljpPZ-zPuo_EQT6HACTSSHfEH4ay0HA97pbVFwtrswtnVfofZJaylWuwc2W/s1600/hartavorkuta.jpg" onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}"><img alt="" border="0" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5578296399405103074" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgDIcS4R3QMjcUcdZuYqG9OLXPiHiXnbn_MXHdKIyEJCBIekpgnrli_qvdM2lX5OgyBDbFOZoY0Cyvi9MRXYljpPZ-zPuo_EQT6HACTSSHfEH4ay0HA97pbVFwtrswtnVfofZJaylWuwc2W/s400/hartavorkuta.jpg" style="cursor: pointer; display: block; height: 412px; margin: 0px auto 10px; text-align: center; width: 576px;" /></a></div>
<span style="font-weight: bold;">De ce?</span> Este o întrebare bună. Turistul obişnuit nu are ce căuta în această regiune. Obiectivele turistice clasice nu există sau nu sunt susţinute de o infrastructură adecvată. Nu trebuie uitat că regiunea a fost interzisă străinilor în timpul existenţei URSS. Motivele erau: existenţa lagărelor de muncă forţată, ''destinaţia de vacanţă'' a prizonierilor de război, apoi a dizidenţilor politici, apoi datorită existenţei a numeroase baze militare de pe ale căror aeroporturi, bombardiere strategice erau gata să decoleze în orice moment pentru a-i rade de pe suprafaţa planetei pe imperialiştii corupţi, îndeosebi pe cei americani.<br />
<br />
O călătorie aici este o incursiune în istoria contemporană. O istorie întunecată şi rece, precum războiul pe care această parte a Rusiei l-a susţinut activ. Este mai mult decât o călătorie prin ruinele unui fost imperiu, cel sovietic, ci mai degrabă un salt într-un posibil şi nedorit viitor, otrăvit de neîncredere, intoleranţă, frică şi brutalitate. La aceste lecţii de istorie a URSS-ului, se adaugă cele mai sălbatice peisaje arctice de la marginea Europei şi o natură care îşi vindecă lent rănile lăsate de buldozerele sovietice.<br />
<br />
Cu siguranţă, această călătorie nu este pentru domnişoare! Nu mă refer aici la reprezentantele sexului frumos ci la cei dependenţi de confort, restaurante şi aer condiţionat. Călătoria este lungă, aprovizionarea dificilă, distanţele uriaşe, iar natura covârşitoare.<br />
<br />
<span style="font-weight: bold;">GULag</span>. Acest temut termen descrie titulatura Administraţiei Taberelor şi Coloniilor de Reabilitare prin Muncă, în limba rusă <span lang="ru"><b>Г</b>лавное <b>у</b>правление исправительно-трудовых <b>лаг</b>ерей и колоний.</span> Se cunoaşte că între 1930 şi 1960, peste 14 milioane de oameni au fost trimişi în câteva sute de lagăre şi colonii de muncă forţată situate în regiunile neospitaliere ale URSS, dintre care peste un milion au murit datorită condiţiilor inumane. Numeroase obiective industriale, oraşe, porturi şi căi ferate au fost construite cu aportul acestor deţinuţi. Citiţi mai multe, pe <a href="http://en.wikipedia.org/wiki/Gulag">wikipedia.org</a> şi <a href="http://www.gulag.memorial.de/index.html">gulag.memorial.de</a>.<br />
<br />
<span style="font-weight: bold;">Vorkuta.</span> Cu o populaţie de circa 85.000 locuitori, este cel mai mare oraş din nord-estul Republicii Komi. Oraşul a devenit faimos prin marele lagăr al GULag şi minele de cărbuni, în prezent aproape toate închise. În 1953, o revoltă a deţinuţilor a fost sângeros reprimată de NKVD. Este un oraş sovietic anost, tipic pentru această regiune. Două trenuri zilnice leagă Moscova de acest oraş, situat la nord de Cercul Polar. Un sumar <a href="http://www.hansrossel.com/travel-information/russia-siberia/vorkuta.htm">ghid</a> şi o <a href="http://cdb-vorkuta.ru/index.php?newsid=1336%7CThe">cameră web</a>.<br />
<br />
<span style="font-weight: bold;">Выходила на берег Катюша...</span> Dacă nu cunoaşteţi, chiar elementar, limba rusă, nu plecaţi de acasă! Este foarte puţin probabil ca în această călătorie, mai mult ca în oricare alta aţi putea-o întreprinde în Rusia, să întâpniţi vorbitori ai unor limbi occidentale. Există însă numeroase manuale din care puteţi descifra ABC-ul acestei limbi, pe nedrept repudiate.<br />
<br />
<span style="font-weight: bold;">Spionită! </span>Până nu demult, străinii nu puteau călători în această parte a Rusiei. Chiar şi în prezent, se pare că aveţi nevoie de o aprobare specială pentru a călători la nord de Salehard, către Peninsula Yamal, unde submarinele nucleare încă îi aşteaptă pe imperialişti. Deşertul Tătarilor....<br />
<br />
<span style="font-weight: bold;">Două Rusii.</span> Prima este cea a oamenilor obişnuiţi, curioşi, incredibili de săritori şi ospitalieri, gata oricând să vă alimenteze cu istorii de pe timpul lui Hruşciov şi cu cantităţi incredibile de vodcă. A doua Rusie este cea a oficialităţilor obtuze şi birocratice şi a funcţionarilor acri şi inutili. Vă sună cunoscut?<br />
<br />
<span style="font-weight: bold;">Când?</span> Vara. În timpul iernii, temperatura urcă rar peste minus 30. Vara, în general se menţine în jur de 5 - 20 Celsius. De asemenea, vara vă veţi putea bucura de lungimea zilelor polare.<br />
<br />
<span style="font-weight: bold;">În natură</span>. Nordul Uralilor este mai sălbatic decât oricare alt colţ al Europei. Acolo unde se întâlnesc două continente, taigaua de nepătruns lasă loc tundrei bântuite vara de roiuri teribile de ţânţari (iunie-iulie). Ţânţarii nu sunt însă singurele vieţuitoare cu care este posibil să vă întâlniţi în timpul drumeţiilor. Urşii, lupii, renii şi numeroase mamifere cu blănuri preţioase (hermelina, zibelina) sunt locatarii de drept ai acestei regiuni splendide. Dacă adăugăm şi vremea capricioasă, lipsa drumurilor şi a oricărei infrastructuri, este lesne de înţeles de ce drumeţiile nu trebuie tratate aici cu lejeritate.<br />
<br />
<a href="https://lh5.googleusercontent.com/_h_6v984_CQM/StvksCSpW6I/AAAAAAAAE88/WbYHBZn0-Ns/s640/1-Kamil%20Hubert%20Otocki%20-%20Part%201%20-%20Ural%20Polarny%2008.jpg" onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}"><img alt="" border="0" src="https://lh5.googleusercontent.com/_h_6v984_CQM/StvksCSpW6I/AAAAAAAAE88/WbYHBZn0-Ns/s640/1-Kamil%20Hubert%20Otocki%20-%20Part%201%20-%20Ural%20Polarny%2008.jpg" style="cursor: pointer; display: block; height: 404px; margin: 0px auto 10px; text-align: center; width: 609px;" /></a><br />
<span style="font-weight: bold;">Nu de pe această planetă.</span> În nordul Munţilor Urali se află şi incredibilele formaţiuni Manpupuner. Acestea sunt însă izolate, la peste 100 km de orice aşezare umană, accesul făcându-se pe cărări tainice către locul ce pare desprins din filmele science-fiction. De altfel, teoriile conspiraţiei nu ocolesc Manpupuner, fiind mulţi care susţin că în apropiere s-ar fi prăbuşit un OZN. Dacă doriţi să ajungeţi acolo, Internetul este o resursă bună pentru găsirea unui ghid costisitor.<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgCKNxb5RKSAA_lZnXuzOwSuO6_zK9mjUdaShssiD0kUn5Ev4B06Rn8qnuwi3CJegY2KI5lzi9LvLvUQbQ_zm-UElYs30tzOW9z942lyDeKgtQ-6BOAVWxf7-xm1IxoZrMJkbOcvix8SgLm/s1600/http-inlinethumb48.webshots.com-13871-2785333030104181437S600x600Q85.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="438" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgCKNxb5RKSAA_lZnXuzOwSuO6_zK9mjUdaShssiD0kUn5Ev4B06Rn8qnuwi3CJegY2KI5lzi9LvLvUQbQ_zm-UElYs30tzOW9z942lyDeKgtQ-6BOAVWxf7-xm1IxoZrMJkbOcvix8SgLm/s640/http-inlinethumb48.webshots.com-13871-2785333030104181437S600x600Q85.jpg" width="640" /></a></div>
<br />
<span style="font-weight: bold;">Vize. </span><br />
<ul>
<li>Tranzit Ukraina: fără viză.</li>
<li>Rusia: Viza se ia de la <a href="http://www.romania.mid.ru/5rom.htm">Ambasada Federaţiei Ruse</a> în România. Cost 40-80 EU (în funcţie de timpul de eliberare). Este necesară o <span style="font-weight: bold;">Scrisoare de Invitaţie</span> (LOI), biletul de tren şi Asigurare. Real Russia sau alte agenţii de turism furnizează rapid şi eficient Scrisoarea de Invitaţie, contra cost (30-50 USD). <a href="http://www.stantours.com/">Stantours</a> este una dintre acestea, fiind recomandată de călători români.</li>
</ul>
<span style="font-weight: bold;">Trenurile ruseşti.</span> Vezi articolul <a href="http://mirceatrif.blogspot.com/2011/01/cu-transsiberianul-catre-japonia-si.html">Cu Transsiberianul...</a><br />
<br />
<span style="font-weight: bold;">Durata.</span> Două - patru săptămâni.<br />
<br />
<span style="font-weight: bold;">Nu plecaţi fără...</span> Cort, sac de dormit călduros, haine călduroase rezistente la ploaie şi vânt, primus şi butelii de schimb, briceag multifuncţional, cea mai bună cremă anti-insecte, medicamente de bază, hărţi şi notiţe cuprinzând documentarea temeinică făcută înainte de plecare ce va conţine mersul trenurilor şi al vapoarelor, adrese, schiţe orientative, etc. Ghidul de conversaţie în limba rusă este obligatoriu. Luaţi GPS portabil doar pe propria răspundere, este interzis în Rusia. Respectaţi şi nu depăşiţi viza şi trataţi cu respect autorităţile statului rus, indiferent cât de absurd s-ar comporta. Citiţi <a href="http://hellosiberia.blogspot.com/2010/10/k-90-pseudo-sfarsit.html">aici</a> povestea unui român care a făcut închisoare în Rusia, dintr-un motiv extrem de stupid.<br />
<br />
<div style="text-align: center;">
<span style="font-size: 130%;"><span style="font-weight: bold;">Traseu</span></span></div>
<br />
<span style="font-weight: bold;">1. Bucureşti - Moscova</span>, 40 ore, peste 500 RON. Atenţie la rakeţi, hoţi de buzunare şi şoferi de taxi! Plecare Bucureşti N 06.53, sosire Moskva Kievskaia 22.36. Se pare că mai este un tren după-masă şi legături mai bune vara, pe trenurile dinspre litoralul bulgar. O alternativă pentru a sosi în Moscova mai devreme (recomandat) este trenul Chişinău - Moscova (plecare 11.45, sosire 16.23). Consultaţi siteul bahn.de pentru alte variante.<br />
<br />
2. <span style="font-weight: bold;">Moscova Yaroslavskaia - Vorkuta</span>. Există două trenuri, cu plecare la 12. 30 şi 21.50 şi sosire după două zile la 13.20 şi 14.30. Cost aproximativ: 100 EU (kupe). De la gara Kievskaia la Yaroslavskaia, puteţi lua metroul sau faceţi-vă de acasă o schiţă ca să puteţi ajunge rapid pe jos.<br />
<br />
Există un tren direct Moscova Yaroslavskaia - Labitnanghi, care se pare că pleacă o dată la două zile.<br />
<br />
<span style="font-weight: bold;">3. Vorkuta.</span> Petreceţi câteva zile în Vorkuta şi în împrejurile sale. Un sumar <a href="http://www.hansrossel.com/travel-information/russia-siberia/vorkuta.htm">ghid</a> şi o <a href="http://cdb-vorkuta.ru/index.php?newsid=1336%7CThe">cameră web</a>.<br />
<span style="font-weight: bold;">4. Vorkuta - Labitnanghi.</span> Există un tren direct pe această rută, cu plecare la 09.35 şi sosire circa 12 ore mai târziu. <span style="font-weight: bold;">Atenţie!</span> Se pare că nu există o legătură zilnică, ci o dată la două sau trei zile. Verificaţi la sosirea în Vorkuta. Preţ modic, trenul decrepit.<br />
<br />
Calea Ferată şerpuieşte peste Munţii Urali, peisajele fiind deosebit de pitoreşti. Dacă legăturile permit, coborâţi undeva pe traseu şi petreceţi timpul până la sosirea trenului următor, făcând drumeţii în acest loc izolat, la graniţa dintre Europa şi Asia.<br />
<br />
<span style="font-weight: bold;">5. Labitnanghi - Salehard</span>. Ajunşi aici, sunteţi în Siberia. De aici mai trebuie să luaţi doar bacul peste fluviul Obi pentru a ajunge la Salehard. <a href="http://www.hansrossel.com/travel-information/russia-siberia/salekhard.htm">Informaţii suplimentare</a>.<br />
<br />
<div style="text-align: center;">
<span style="font-size: 85%;">Salehard, Monumentul Cercului Polar</span></div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEihNB42LpRltnIvxFwApiMGOulLCI5-dbqEKwG46EB1GpeMi30hVfDV1QkU4QwvEXX7HKRw8X9WIT6Boq5xTHRDVGgckunWFr0-6XjgxShkovuvbFcpI149ECpk3VzagSOUf0GVM7Z-7QdL/s1600/837_or.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="480" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEihNB42LpRltnIvxFwApiMGOulLCI5-dbqEKwG46EB1GpeMi30hVfDV1QkU4QwvEXX7HKRw8X9WIT6Boq5xTHRDVGgckunWFr0-6XjgxShkovuvbFcpI149ECpk3VzagSOUf0GVM7Z-7QdL/s640/837_or.jpg" width="640" /></a></div>
<br />
<br />
<br />
Salehard este un oraş recent îmbogăţit datorită descoperirii în apropiere a unor zăcăminte de gaze naturale. Este singurul oraş din lume construit exact pe Cercul Polar de Nord.<br />
<br />
<div style="text-align: center;">
<span style="font-size: 85%;">Fluviul Obi, Munţii Urali în depărtare</span></div>
<div style="text-align: center;">
<a href="http://img-fotki.yandex.ru/get/34/krasniyslon.0/0_18e24_318ddf35_XL.jpg" onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}"><img alt="" border="0" src="https://img-fotki.yandex.ru/get/34/krasniyslon.0/0_18e24_318ddf35_XL.jpg" style="cursor: pointer; display: block; height: 447px; margin: 0px auto 10px; text-align: center; width: 603px;" /></a></div>
<span style="font-weight: bold;">6. Transpoliarnaia Magistrala </span>aka <a href="http://en.wikipedia.org/wiki/Salekhard-Igarka_Railway"><span style="font-weight: bold;">Calea Ferată a Morţii</span></a>. O incredibilă cale ferată a început să fie construită între 1949 - 1953, în scopuri strategice, între Latitnanghi şi Igarka. Zeci de mii de prizonieri de război şi alţi deţinuţi au muncit la ea, doar pentru a fi abandonată. Clima şi terenul imposibil au câştigat, însă mii de muncitori au murit.<br />
<br />
<br />
Cei mai aventuroşi pot întreprinde o călătorie demnă de Zona Crepusculară, de-a lungul terasamentului căii ferate, pe porţiuni mai lungi sau mai scurte, pentru a întâlni locomotive cu aburi, staţii ruinate şi utiliaje părăsite în mijlocul pustietăţii. Unele poduri s-au prăbuşit de mult, iar peste altele trecerea este destul de hazardată. Recomandat, în funcţie de apetitul fiecăruia pentru necunoscut şi aventură. <a href="http://avp.travel.ru/501_AK.htm">Citiţi</a> (rus.) despre o incursiune pedestră de-a lungul acestei căi ferate fantomă.<br />
<br />
<br />
<span style="font-weight: bold;">7. Obi.</span> Pentru întoarcere, puteţi opta pentru aceeaşi rută sau pentru o croazieră de 9 zile în amontele fluviului Obi, până la Omsk (recomandat), de unde sunt trenuri zilnice către Moscova Yaroslavskaia (inclusiv faimosul Transsiberian). Preţuri: începând cu EU. I<a href="http://www.hansrossel.com/travel-information/russia-siberia/ob-river-cruise-ferry.htm">nformaţii</a> despre legături şi <a href="http://www.irsc.ru/?GroupId=160&ParentID=137">mersul bacurilor</a> Salehard - Omsk.<br />
<br />
<span style="font-weight: bold;">8. Omsk - Moscova - Bucureşti</span>. Trenuri zilnice Omsk - Moscova Yaroslavskaya (circa 100 EU) şi Moscova - Bucureşti.<br />
<br />
<br />
<span style="font-weight: bold;">Notă:</span> Călătoria prezentată este o propunere pentru o vacanţă activă. Din acest motiv, ea nu este prezentată în cele mai mici amănunte, rămânându-i călătorului plăcerea de a stabili detaiile în funcţie de propriile criterii. Recomandarea autorului este să evite detaliile amănunţite şi planificările la secundă, întrucât în Rusia lucrurile merg... ca în Rusia. Răbdarea, umorul şi vodca sunt esenţiale!<br />
<br />
Notă (2017): Mersul trenurilor nu este actualizat.<br />
<br />
De citit pe drum:<br />
<ol>
<li>Deşertul Tătarilor, Dino Buzzati.</li>
<li>Arhipelagul Gulag, Alexandr Soljeniţîn.</li>
</ol>
<div style="text-align: right;">
Drum bun!<br />
Mircea Trif</div>
<br />
<br /></div>
</div>
Mircea Trifhttp://www.blogger.com/profile/16702530569820979425noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-7173290405628206543.post-4033180183537781982011-02-25T13:06:00.026+02:002011-02-25T17:21:20.484+02:00Şcoală, pâine şi ospitalitate orientală<div style="text-align: justify;">Nu am stat niciodată să contabilizez kilometrii pe care i-am parcurs de-a lungul călătoriilor mele. Unul dintre motive este că, indiferent de cifra finală, îi voi considera prea puţini. Celălalt este legat de faptul că această simplă operaţiune aritmetică va consfinţi un moment trist, probabil cel mai trist al vieţii, acela în care voi atârna bocancii în cui şi mă voi aşeza în fotoliu, părăsit de trup, călătorind doar cu mintea şi doar printre rafturile cu propriile amintiri.<br /><br />Este surprinzător, câtă lume nu numai că nu poartă bocanci, ba chiar îşi face în fiecare zi surcele din acele rafturi, pentru a se încălzi la o efemeră flacără cotidiană din reclame, minciuni, orgolii, ingratitudine, risipă, putere şi ignoranţă, pe care numim Societate. Acele imagini pe care le văd zilnic, cu bătrâni privind către flacăra ce i-a lepădat, mă întristează de fiecare dată. După cum mă întristează tinerii din jurul meu, felul în care Societatea le spală creierele, pentru a deveni o masă omogenă, lesne de furajat cu reclame, religie şi televiziune. Îi văd treizeci de ani mai târziu, privind în gol, întrebându-se cine le-a furat viaţa, preşedintele, jidanii, directorul, masonii sau extratereştrii. Culmea cruzimii, nici măcar evidentul răspuns nu le este la îndemână, astfel că vor fi puţini cei care îşi vor da seama în amurgul vieţii, că de fapt, nu au avut vreuna.<br /><br /><div style="text-align: justify;">Astăzi, la şcoală, unul dintre elevii mai mari privea distant prin fereastră, aruncând priviri îmbufnate către dansul marilor fulgi de zăpadă ce se roteau deasupra curţii colegiului. În acel moment, era tare departe de savanele africane şi alte subiecte ale lecţiei programate cu multe luni în urmă pe baza unei liste cu obiective şi conţinuturi elaborate de cineva care nu poate sau nu vrea să racordeze şcoala la adevărata lume contemporană. Observându-l, imagini în oglindă m-au luminat. Mă vedeam pe mine, în ultima bancă din clasă, încruntându-mă la norii gri şi fulgii de zăpadă care se încăpăţânau să nu-şi contenească cernutul la sfârşitul iernii, întârziind prea mult explozia de verde care mă alunga de la ultimele ore pe dealurile înflorite din jurul şcolii.<br /><br /><span style="font-style: italic;">- Aş vrea să vină primăvara mai devreme, a zis.</span><br /><br /><span style="font-style: italic;"> - Şi eu, însă n-o vom grăbi zgâindu-ne pe geam, am răspuns.</span><br /><br /><span style="font-style: italic;"> - Când e cald, măcar putem fugi din oraş, urca pe munte, mi-a accentuat el deja-vu-ul. Abia aştept să vină vacanţa mare...</span><br /><br /><span style="font-style: italic;"> - Acum câteva momente, te mulţumeai cu primăvara, am replicat.</span><br /><br /><span style="font-style: italic;"> - Dumneavoastră ar trebui să ştiţi mai bine, a zâmbit el, în fiecare vacanţă plecaţi în câte-o călătorie. Priveşte titlul de pe tabla murdară şi continuă: în Africa, nu intenţionaţi să mergeţi?</span><br /><br /><span style="font-style: italic;">Am privit harta murală colorată, linia albastră a Nilului, maroul Ethiopiei, galbenul saharian.</span><br /><br /><span style="font-style: italic;"> - Este pe lista mea scurtă, l-am asigurat.</span><br /><br /><span style="font-style: italic;"> - Eu unul abia aştept să vină vara, o să merg cu părinţii în Turcia, a exultat micul meu alter-ego</span>.<br /><br />Cu mulţi ani în urmă, în miezul unei zile fierbinţi de iulie, coboram din tren într-o haltă obscură de pe Valea Oltului. Rucsacul atârna greu în spate, iar Soarele pârjolea câmpul galben de orz care se întindea până în primul sat de la poalele zidului de netrecut al Munţilor Făgăraş, destinaţia mea nebună. Un singur drum, o dâră prăfuită de ţărână încinsă, perfect dreaptă şi lungă de vreo 4 km, ducea într-acolo. Umerii mă dureau, iar rucsacul greu făcea ca destinaţia să pară a se depărta dincolo de orizontul ce dansa în canicula amiezii, cu fiecare pas târât prin colbul încins.<br /><br />Din spate, un punct s-a materializat într-o căruţă trasă de un splendid cal de munte, ce s-a oprit în dreptul meu. De pe capră, o bătrână îmi zice moale:<br />- Hai în căruţă, domnule, că îi tare cald astăzi.<br /><div style="text-align: justify;">Am aruncat bucuros rucsacul sus şi am săltat şi eu în fânul din căruţă. Îndemnat blând de bătrână, calul şi-a reluat pasul plictisit spre satul în care am ajuns puţin mai târziu.<br />- Dar un magazin, aveţi pe aici, am întrebat eu, scuturându-mi fânul de pe haine, gândindu-mă la cele cinci zile de drumeţie ce mă aşteptau dincolo de sat.<br />- Apăi, e unul, dar e închis, că-i duminică. Dar, hai că ţi-o dau pe a mea, mâine vine ficiorul şi îmi aduce alta.<br />Câteva zile mai târziu, când celelalte merinde mi se terminaseră, molfăiam câte un colţ din pâinea primită de la bătrâna din Sebeşul de Sus, privind turbioanele nebune de ceaţă care învăluiau cele mai înalte piscuri ale Carpaţilor. Primisem o lecţie pe care nicio şcoală nu mi-o putea preda.<br /><br /></div>Câţiva ani mai târziu, tot într-un iulie aprig, stăteam cuminte la coada dintr-un magazin minuscul care vindea de toate, în inima prăfuită a Turciei Europene. Tot o pâine doream, însă turcul mustăcios dinaintea mea le cumpărase pe ultimele. Am privit dezamăgit raftul gol, iar mustăciosul a înţeles imediat. S-a întors din uşa magazinului şi a depus o pâine pe raft, pentru a avea eu ce cumpăra. Vânzătorul a zâmbit, ca şi cum acest lucru i se părea absolut normal în acel loc de pe planetă, însă m-a prins de mână înainte de a ieşi şi mi-a făcut semn să aştept. După minute în care a scotocit în haosul din spatele tejghelei, mi-a întins - tot zâmbind - o hartă magnifică a Turciei, şi a socotit zâmbetul meu ca fiind unicul profit de care avea nevoie în acea zi.<br /><br />La căderea nopţii, pâinea turcească moale şi conserva de fasole au susţinut un festin de invidiat, la marginea unui lan nemărginit de floarea soarelui, iluminat de milioane de licurici la întrecere cu Luna care se întrezărea prin cetina parfumată a câtorva pini piperniciţi, la marginea unui sat din Turcia în care oamenii erau Oameni.<br /><br />În Munţii Strandja, în aceeaşi fascinantă Turcie, câţiva militari mi-au găsit într-o dimineaţă cortul lângă un mare gard de sârmă ghimpată care marchează frontiera minată a ţării. Nu m-au arestat, nu m-au bruscat, nu m-au umilit precum făcuse un poliţist de frontieră român din Vama Veche, ba chiar m-au lăsat să-mi iau micul dejun în acel loc în care accesul era interzis cu desăvârşire. La sfârşitul acelei zile, am oprit bicicleta în faţa unui atelier dintr-un mic orăşel turcesc, care aparent repara şi vindea orice, cu condiţia să fie ruginit. Am presupus că turcul de acolo avea ceea ce uitasem eu acasă: uleiul gresant pentru lanţul şi angrenajele bicicletei. Ei bine, am presupus greşit. Întâi, aceea că un singur turc avea grijă de loc. În curând, din asfalt au răsărit cel puţin zece. Apoi, am greşit întrucât ceea ce căutam, era probabil unicul lucru care nu se găsea acolo.<br /><br />Am greşit şi pentru că venisem în Orient cu prejudecăţile de acasă şi cu o sumă incredibilă de tare ale Occidentului. Astfel că în minutele următoare, am urmărit cum un copil de pe stradă aleargă să cumpere respectivul lubrifiant ca şi cum soarta sa ar fi depins de asta, un scaun se materializează sub fundul meu, un covrig aburind într-o mână, iar un pahar de limonadă în cealaltă. Un oraş întreg se adună în faţa atelierului, bătrâni şi copii deopotrivă, pentru a-mi povesti despre Hagi, vreme, munţi, viaţa lor, sau orice altceva, din moment ce oricum nu contează, eu nu înţeleg o iotă. Feţele sunt luminoase, se zâmbeşte şi se strâng mâini. Bicicleta mea îşi recapătă funcţionalitatea, iar orăşelul Kirklareli îmi serveşte o nouă lecţie: reparaţia şi trataţia s-a făcut pe prietenie, zâmbetul meu a fost bacşişul.<br /><br />Aceeaşi lecţia mi-a servit-o bătrânul în dreptul cârciumii căruia m-am oprit să mă odihnesc şi care a sărit de pe scaun ca să mi-l ofere, băiatul de pe marginea drumului de la care am cumpărat câteva roşii şi care a fugit după mine ca să-mi mai dăruiască încă o dată pe atâtea, paznicul fabricii care a alergat să-mi umple sticlele cu apă de la gheaţă în cea mai fierbinte zi de pe planetă, fără să-i cer nimic, poliţiştii care au oprit traficul ca să traversez o stradă cvasipustie, paznicul parcului istanbulez care mi-a zâmbit complice când am ridicat cortul pe digul Mării Marmara, iranianul care a venit cu mine jumătate din Istanbul doar pentru a mă ajuta să găsesc o autogară. Miile de mâini care m-au salutat fără ezitare şi fără gânduri ascunse, pe mine, un călător pe care-l zăriseră doar de câteva secunde.<br /><br />Pâinile şi mâinile acelea, m-au ajutat să înţeleg. Acolo departe, în verile acelea fierbinţi, am înţeles ce trebuie să găsesc pe acest glob de ţărână ce orbitează în jurul Soarelui, dar mai ales ceea ce trebuie să ofer la rândul meu. Dacă îmi continuam goana orbească prin viaţă, ancorat zdravăn între braţele unui fotoliu la modă în faţa unui televizor, nu aş fi început niciodată să mă cunosc pe mine. Asta pentru că oamenii aceia simpli pe care i-am întâlnit uneori la mii de kilometri de casă, mi-au fost cei mai buni profesori, iar lumea întreagă, cel mai bun manual.<br /><br /><br /><br /><br /><br /><br /><br /><br /><br /></div></div>Mircea Trifhttp://www.blogger.com/profile/16702530569820979425noreply@blogger.com7tag:blogger.com,1999:blog-7173290405628206543.post-14183185597218125892011-02-24T19:33:00.008+02:002017-01-17T11:39:11.126+02:00Din România în Elveţia<div style="text-align: justify;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh9v3yfZslX_k-VmwUJPB4RcNHyNlULPUKq1XPmleYFu7vXo931pU1d4Sn25nPrCYrQIlFT6BQcEgq5koDq7Gh0z6KOOszAH3nk2HIySzqAbLrLNAp8-RLgo3VrqRfwzTmqXDj9adoqsLiw/s1600/Jungfraubahn.jpg" onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}"><img alt="" border="0" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5582886627857761954" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh9v3yfZslX_k-VmwUJPB4RcNHyNlULPUKq1XPmleYFu7vXo931pU1d4Sn25nPrCYrQIlFT6BQcEgq5koDq7Gh0z6KOOszAH3nk2HIySzqAbLrLNAp8-RLgo3VrqRfwzTmqXDj9adoqsLiw/s400/Jungfraubahn.jpg" style="cursor: pointer; float: left; height: 300px; margin: 0pt 10px 10px 0pt; width: 400px;" /></a><b style="text-align: left;"><span style="color: #e06666;">Notă: informațiile nu sunt actualizate. Cu toate că este posibil să ajungi în Elveția cu trenul, acest lucru nu este deloc ieftin. Pentru informații la zi, consultați bahn.de și siteurile companiilor feroviare naționale.</span></b><br />
<br />
Elveţia este una dintre destinaţiile europene rafinate, aflată pe primul loc în agendele iubitorilor naturii, ai munţilor în special. Spre deosebire de ţările vecine, există mult mai puţine curse de autocar dinspre România către Elveţia. În acest articol, veţi afla că puteţi ajunge în inima Alpilor folosind trenul.<br />
<br /></div>
<div style="text-align: left;">
<span style="font-size: 85%;"></span><br />
<div style="text-align: left;">
<span style="font-size: 85%;">Jungfraubahn</span></div>
</div>
<div style="text-align: left;">
<span style="font-size: 85%;"> foto: Aurel Perşoiu</span></div>
<br />
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-weight: bold;">Interail.</span> Folosind un bilet Interail, cumpărat de la orice agenţie CFR, puteţi călători dus-întors, în Elveţia pentru 259 EU dacă aveţi peste 26 de ani sau 169 EU dacă aveţi sub 26 de ani. Ultima opţiune este cu mult mai ieftină decât oricare alta de pe piaţa transportatorilor auto. Desigur, veţi mai plăti biletul până la frontieră (redus 50%) şi suplimentul de cuşetă sau vagon de dormit, dacă doriţi maximul de confort. Biletul Interail menţionat este valabil 5 zile din 10, asta însemnând că puteţi ajunge oriunde în Elveţia cu acest tarif şi aveţi încă maxim 5 pentru activităţi turistice! Desigur, sunt posibile şi alte <a href="http://www.interrailnet.com/interrail-passes/interrail-global-pass">combinaţii Interail</a>.<br />
<br />
Am recomandat Interail pentru majoritatea destinaţiilor europene, întrucât este o cale extrem de ieftină (mai ales pentru cei sub 26 de ani) de a călători aproape oriunde pe Bătrânul Continent. Citiţi mai multe despre Interail, în articolul <a href="http://mirceatrif.blogspot.com/2011/01/cu-trenul-de-la-marea-neagra-la-oceanul.html">Europa de Vest cu Interail</a>.<br />
<br />
<span style="font-weight: bold;">Traseu.</span> Există două rute principale pentru a călători cu trenul din România în Elveţia:<br />
<br />
<span style="font-weight: bold;">1. Bucureşti - Belgrad - Zurich.</span><br />
<br />
<span style="font-weight: bold;">2. Bucureşti - Viena - Zurich.</span><br />
<br />
<br />
<span style="font-weight: bold;"><b><span style="color: red;">ACTUALIZARE VARA 2013:</span></b> În acest
moment, circulaţia feroviară între Timişoara şi Beograd este ambiguă.
Există un tren Timişoara Vrsec şi retur, iar de la Vrsec la Beograd
altul, dar trenul direct de la Bucureşti spre Beograd nu mai apare în
rutele internaţionale de nicăieri.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<br />
<div style="text-align: center;">
<span style="font-size: 130%;"><span style="font-weight: bold;">Opţiunea 1, prin Belgrad</span></span><br />
<br />
<div style="text-align: justify;">
<div style="text-align: center;">
<span style="font-weight: bold;">Bucureşti - Belgrad - Zurich</span></div>
<br />
<span style="font-weight: bold;">1. </span>Luaţi trenul <span style="font-weight: bold;"> Bucureşti-Belgrad</span> cu plecare din Gara de Nord la ora 20.45 şi sosire în Belgrad dimineaţa la 08.51. Există posibilitatea să luaţi un bilet d/î Belgrad Special cu tariful de circa 50 EU. Informaţi-vă la agenţiile CFR, e posibil să fie cea mai ieftină opţiune. 70 EU din Bucureşti, inclusiv cuşeta; dacă aveţi bilet Interail, veţi plăti doar până la Stamora Moraviţa şi cuşeta (9.4 EU), dacă aţi optat pentru ea.<br />
<br />
<span style="font-weight: bold;">2. </span>Luaţi trenul <span style="font-weight: bold;">Belgrad-Zurich</span>, cu plecare la ora 10.20, sosire la Zurich HB, 09.20, ziua următoare. Un loc costă 89 EU (5 EU supliment pentru deţinătorii Interail), încă 10 EU pentru o cuşetă (disponibilă doar din Zagreb, unde soseşte la 17.49).<br />
<br />
<div style="text-align: center;">
<span style="font-weight: bold;">Zurich - Belgrad (Budapesta) - Bucureşti</span></div>
<br />
1. Luaţi trenul <span style="font-weight: bold;">Zurich - Belgrad</span>, plecare Zurich - 20.40, sosire Belgrad 17.05. Un loc costă 89 EU (5 EU supliment pentru deţinătorii Interail), încă 10 EU pentru o cuşetă (disponibilă până la Zagreb, unde soseşte la 10.35.<br />
<br />
<span style="color: red; font-weight: bold;">Atenţie!</span> Trenul Belgrad - Bucureşti, pleacă din gara Belgrad la ora 15.50, înaintea sosirii trenului de la Zurich. Aveţi următoarele opţiuni:<br />
<br />
<span style="font-weight: bold;">1. Continuaţi prin Sofia.</span><br />
Dacă mergeţi la Bucureşti, luaţi trenul <span style="font-weight: bold;">Beograd (21.15) - Sofia (07.32)</span>, de unde luaţi primul tren spre Bucureşti (09.10, sosire 18.39). Verificaţi înainte de plecare situaţia acestui tren, care iniţial circula până la Salonic (vezi articolul <span style="color: red;">Din România în Grecia</span>).<br />
<br />
<span style="font-weight: bold;">2.Continuaţi prin Budapesta.</span><br />
Schimbaţi trenul la Zagreb pentru Budapesta (16.20, sosire Budapest Keleti 22.19), de unde luaţi trenul spre Bucureşti, de la ora 23.30 (sosire Bucureşti N 16.00).<br />
<br />
<span style="font-weight: bold;">3. Petreceţi o noapte în Belgrad.</span> Luaţi trenul spre Bucureşti a doua zi, ora 15.50, sosire 06.07.<br />
<br />
<br />
<div style="text-align: center;">
<span style="font-size: 130%;"><span style="font-weight: bold;">Opţiunea 2, prin Viena</span></span><br />
<br />
<span style="font-weight: bold;">Bucureşti - Viena - Zurich</span><br />
<br /></div>
<span style="font-weight: bold;">1.</span> Luaţi trenul <span style="font-weight: bold;">Bucureşti - Viena</span>, cu plecare la 14.05 din gara Bucureşti N, sosire Wien WB 08.56. Preţ orientativ: 60 EU, inclusiv cuşeta. Cu Interail, cuşeta 16 EU, plus biletul redus până la Curtici.<br />
<br />
<span style="font-weight: bold;">2.</span> Luaţi trenul <span style="font-weight: bold;">Wien WB - Zurich HB</span> la ora 09.14, sosire Zurich HB ora 17.20, sau cel cu plecare la ora 13.14, sosire 21.20, sau mai târziu, la ora 22.26, sosire 07.20. Preţ orientativ: 80 EU. Gratis cu Interail. Rezervarea (recomandată în perioada estivală): 12 EU.<br />
<br />
<div style="text-align: center;">
<span style="font-weight: bold;">Zurich - Viena - Bucureşti</span><br />
<br />
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-weight: bold;">1.</span> Luaţi trenul<span style="font-weight: bold;"> Zurich HB - Wien WB</span>, cu plecare la ora 08.40, sosire 16.44, sau cel de la ora 10.40, sosire 18.44. Preţ orientativ: 80 EU. Gratis cu Interail.<br />
<br />
<span style="font-weight: bold;">2.</span> Luaţi trenul <span style="font-weight: bold;">Wien WB - Bucureşti N</span>, cu plecare la ora 19.54, sosire a doua zi la 16.00. Preţ orientativ: 60 EU, inclusiv cuşeta. Cu Interail, cuşeta 16 EU, plus biletul redus până de la Curtici la destinaţia din România.<br />
<br />
<span style="font-weight: bold;">În Elveţia.</span> Pentru călătoria cu trenul către destinaţii elveţiene, consultaţi siteurile: bahn.de şi seat61.com.<br />
<br />
Drum bun!</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
Mircea Trifhttp://www.blogger.com/profile/16702530569820979425noreply@blogger.com3tag:blogger.com,1999:blog-7173290405628206543.post-70594369637465294102011-02-22T16:17:00.025+02:002017-01-17T11:39:57.929+02:00Din România în Franţa (Paris)<div style="text-align: justify;">
<span style="color: #cc0000;"><b style="color: black; text-align: left;"><span style="color: #e06666;">Notă: informațiile nu sunt actualizate. Cu toate că este posibil să ajungi în Franța cu trenul, acest lucru nu este deloc ieftin. Pentru informații la zi, consultați bahn.de și siteurile companiilor feroviare naționale.</span></b></span><br />
<span style="color: #cc0000;"><br /></span>
<span style="color: #cc0000;">Notă: Update Februarie 2012.</span><br />
<br />
Călătoria pe ruta Bucureşti - Paris ţine de istoria romantică a trenurilor, de o perioadă nu demult apusă în care trenurile pe distanţe lungi străbăteau Europa, cu mult înainte ca liniile aeriene low-cost şi cursele de autocar să intre în banal. Acum aproape un secol, o călătorie din România în capitala Franţei era o aventură incredibilă pentru zilele noastre, putând dura chiar şi săptămâni întregi. Apoi, au venit căile ferate şi au schimbat totul.<br />
<br />
<div style="text-align: center;">
<span style="font-size: 85%;">Notre Dame</span></div>
<div style="text-align: center;">
<span style="font-size: 85%;">Foto: Mircea Trif</span></div>
<br />
<a href="https://lh3.googleusercontent.com/_lvwTraEHP2U/TUrh0uO6zUI/AAAAAAAAAwM/qPSPEL7TsX8/s640/P1080082.JPG" onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}"><img alt="" border="0" src="https://lh3.googleusercontent.com/_lvwTraEHP2U/TUrh0uO6zUI/AAAAAAAAAwM/qPSPEL7TsX8/s640/P1080082.JPG" style="cursor: pointer; display: block; height: 443px; margin: 0px auto 10px; text-align: center; width: 599px;" /></a><br />
<span style="font-weight: bold;">Orient Express.</span> La începutul anilor 30, existau faimoasele trenuri Orient Express, opreau zilnic în gările româneşti. Până la începutul celui de-al doilea război mondial, Bucureştiul avea o legătură feroviară directă cu Paris şi Calais. Această legătură a contribuit şi ea la cunoscutele schimburile culturale româno-franceze, întrerupte brutal de instaurarea regimului comunist.<br />
<br />
După cel de-al doilea război mondial, legătura directă Paris - Bucureşti, Bucureşti - Paris, a continuat să existe sub forma unor vagoane de dormit, cu circulaţie o dată la două zile, care la Budapesta erau ataşate Orient Expressului, ce evita traseul românesc, preferând mai liberala Yugoslavie. Din 1977, Orient Expressul a încetat să mai circule până la Athena şi Istanbul, ruta ce l-a făcut de altfel celebru. Vagoanele româneşti pentru Bucureşti aveau cel mai lung traseu, Orient Expressul propriu-zis circulând practic doar între Paris şi Budapesta.<br />
<br />
În 1991, vagoanele Paris - Bucureşti au fost oprite, Orient Expressul fiind limitat oficial la Budapesta. În 1998, CFR introduce un splendid vagon pe ruta Bucureşti - Paris, care era ataşat Orient Expressului la Budapesta, de două ori pe săptămână.<br />
<br />
Din păcate, din 2001, acest vagon dispare, iar Orient Expressul circulă acum pe ruta Paris - Viena, iar din 2007, pe ruta Strasbourg - Viena. În decembrie 2009, cel mai faimos tren al lumii, moare, ucis de liniile extinderea liniilor de mare viteză, companiile aeriene low-cost şi de cele de autocare.<br />
<br />
În prezent, mai există un tren privat Venice - Simplon Orient Express, care circulă vara între Londra şi Veneţia. Acesta este un serviciu luxos (peste 1 500 EU), care nu are nimic de-a face cu adevăratul Orient Express.<br />
<br />
<br />
<span style="font-weight: bold;">Traseu.</span> Majoritatea persoanelor celor care doresc să călătorească în Franţa folosind trenul, renunţă, pretextând că:<br />
<ul>
<li><span style="font-style: italic;">Este prea complicat, implicând prea multe legături.</span> Fals, este mai complicat de ajuns cu trenul de la Tulcea la Oradea!</li>
<li><span style="font-style: italic;">Durează mai mult cu trenul.</span> Fals, durează la fel de mult sau chiar mai puţin! Autorului acestui articol i-au trebuit 40 de ore pentru a ajunge la Paris, folosind serviciile Atlassib.</li>
<li><span style="font-style: italic;">Este cu mult mai scump, decât la autocar.</span> Altă prejudecată bazată pe ignoranţă. Folosind un bilet Interail, cumpărat de la orice agenţie CFR, puteţi călători dus-întors la Paris, pentru 259 EU dacă aveţi peste 26 de ani sau 169 EU dacă aveţi sub 26 de ani. Ultima opţiune este cu mult mai ieftină decât oricare alta de pe piaţa transportatorilor auto. Desigur, veţi mai plăti biletul până la frontieră (redus 50%) şi suplimentul de cuşetă sau vagon de dormit, dacă doriţi maximul de confort. Biletul Interail este valabil 5 zile din 10, asta însemnând că puteţi ajunge oriunde în Franţa cu acest tarif şi aveţi încă maxim 5 pentru activităţi turistice! Desigur, sunt posibile şi alte <a href="http://www.interrailnet.com/interrail-passes/interrail-global-pass">combinaţii Interail</a>.</li>
</ul>
<span style="color: #cc0000; font-weight: bold;">Nu utilizaţi aceste informaţii fără a le verifica înainte de a porni la drum!</span><br />
Există două rute principale pentru a ajunge la Paris:<br />
<ol style="font-weight: bold;">
<li>Bucureşti - Timişoara - Belgrad - Zurich - Paris;</li>
<li>Bucureşti - Arad - Budapesta - Viena - Munchen - Paris;</li>
</ol>
<br />
<div style="text-align: center;">
<span style="font-size: 130%;"><span style="font-weight: bold;">Opţiunea 1, prin Belgrad şi Zurich</span></span><br />
<br /></div>
<div style="text-align: center;">
<span style="font-weight: bold;">Bucureşti - Paris, via Belgrad şi Zurich</span><br />
<br />
<br />
<div style="text-align: left;">
<span style="font-weight: bold;"><b><span style="color: red;">ACTUALIZARE VARA 2013:</span></b> În acest
moment, circulaţia feroviară între Timişoara şi Beograd este ambiguă.
Există un tren Timişoara Vrsec şi retur, iar de la Vrsec la Beograd
altul, dar trenul direct de la Bucureşti spre Beograd nu mai apare în
rutele internaţionale de nicăieri.</span></div>
</div>
<br />
<span style="font-weight: bold;">1. </span>Luaţi trenul <span style="font-weight: bold;"> Bucureşti-Belgrad</span> cu plecare din Gara de Nord la ora 20.45 şi sosire în Belgrad dimineaţa la 08.545. Există posibilitatea să luaţi un bilet d/î Belgrad Special cu tariful de circa 50 EU. Informaţi-vă la agenţiile CFR, e posibil să fie cea mai ieftină opţiune. 70 EU din Bucureşti, inclusiv cuşeta; dacă aveţi bilet Interail, veţi plăti doar până la Stamora Moraviţa şi cuşeta (9.4 EU), dacă aţi optat pentru ea.<br />
<br />
<span style="font-weight: bold;">2. </span>Luaţi trenul <span style="font-weight: bold;">Belgrad-Zurich</span>, cu plecare la ora 10.28, sosire la Zurich HB, 09.20, ziua următoare. Un loc costă 89 EU (5 EU supliment pentru deţinătorii Interail), încă 10 EU pentru o cuşetă (disponibilă doar din Zagreb, unde soseşte la 17.49). Nu circulă 20 martie, 8,9 mai. Perioada: 23 februarie - 9 iunie 2012.<br />
Puteţi (teoretic) rezerva din România, plăti prin card şi ridica biletul din gara Belgrad.<br />
Info: <a href="http://www.serbianrailways.com/active/en/home.html">Zeleznice Srbje</a>.<br />
<br />
<span style="font-weight: bold;">3.</span> Luaţi trenul TGV <span style="font-weight: bold;">Zurich - Paris Gare de Lyon</span>, cu plecare la ora 11.34. Durata călătoriei: 4.5 - 5 ore. Cost 120 EU, normal, doar 10 EU dacă aveţi Interail. Mai multe trenuri pe zi.<br />
<br />
<div style="text-align: center;">
<span style="font-weight: bold;">Paris - Bucureşti, via Zurich şi Belgrad</span><br />
<br />
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-weight: bold;">1</span>. Luaţi TGV-ul <span style="font-weight: bold;">Paris - Zurich</span> din Gara Paris Lyon, ora 14.23, sosire Zurich, 18.35. Cost 120 EU, normal, doar 10 EU dacă aveţi Interail. Atenţie: locuri limitate pentru posesorii IR.<br />
<br />
<span style="font-weight: bold;">2.</span> Luaţi trenul <span style="font-weight: bold;">Zurich - Belgrad</span>, plecare Zurich - 20.40, sosire Belgrad 17.19. Un loc costă 89 EU (5 EU supliment pentru deţinătorii Interail), încă 10 EU pentru o cuşetă (disponibilă până la Zagreb, unde soseşte la 10.35.<br />
<br />
<br />
<span style="color: red; font-weight: bold;">Atenţie!</span> Trenul Belgrad - Bucureşti, pleacă din gara Belgrad la ora 15.55, înaintea sosirii trenului de la Zurich. Aveţi următoarele opţiuni:<br />
<br />
<span style="font-weight: bold;">1. Continuaţi prin Sofia.</span><br />
Dacă mergeţi la Bucureşti, luaţi trenul <span style="font-weight: bold;">Beograd (21.50) - Sofia (08.04)</span>, de unde luaţi primul tren spre Bucureşti (09.10, sosire 18.33). Da, este faimosul tren România, care iniţial circula până la Salonic (vezi articolul <span style="color: red;">Din România în Grecia</span>).<br />
<span style="font-weight: bold;"></span><br />
<span style="font-weight: bold;">2. Petreceţi o noapte în Belgrad.</span> Luaţi trenul spre Bucureşti a doua zi, ora 15.55, sosire 06.12.<br />
<br />
<div style="text-align: center;">
<span style="font-size: 130%;"><span style="font-weight: bold;">Opţiunea 2, prin Budapesta şi Munchen</span></span></div>
<br />
<div style="font-weight: bold; text-align: center;">
Bucureşti - Paris, prin Budapesta şi Munchen</div>
</div>
</div>
<br />
<span style="font-weight: bold;">1. </span>Luaţi trenul <span style="font-weight: bold;">Bucureşti GN - Budapest Kelleti</span> (19.00, sosire 08.50). Cost: circa 90 EU, inclusiv cuşeta. Dacă aveţi Interail, veţi plăti doar până la Nădlac (reducere 50% pe acest traseu), plus cuşeta (9.4 EU). Dacă locuiţi în Vest, aveţi mult mai multe opţiuni. Verificaţi la agenţia CFR.<br />
<br />
<span style="font-weight: bold;">2.</span> Luaţi trenul <span style="font-weight: bold;">Budapest Kelleti - Munchen</span> (plecare 11.10, sosire Munchen HB 18.33). Acesta este un tren rapid Railjet, iar preţul pentru o călătorie achiziţionat la ghişeu poate ajunge la 112 EU. Gratis cu Interail. Mai multe trenuri pe zi sau noaptea, în cazul în care intenţionaţi să vizitaţi oraşul, sau pierdeţi (varianta probabila) RJ de la ora 11.10. Următorul este la 13.10. Trenul de noapte este un EN care costa standard 95 EU, dar rezervând din timp puteţi găsi bilet şi la 29 EU.<br />
<br />
<div style="text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi5lzqNJOULm2OZ4KIyUgbmoJlHNNRg7wIlDuUn7IwXE52oHQfPLVaj_1jF2B8JXwHHER7MUE5KEBV2LiDwB2OvwuIh7nls2BGL2eTemuHBrgNa_pedipnzgpWP0G4qlV62kv9DKn5zfrWv/s1600/Munchen+HB.jpg" onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}"><img alt="" border="0" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5582888011514608178" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi5lzqNJOULm2OZ4KIyUgbmoJlHNNRg7wIlDuUn7IwXE52oHQfPLVaj_1jF2B8JXwHHER7MUE5KEBV2LiDwB2OvwuIh7nls2BGL2eTemuHBrgNa_pedipnzgpWP0G4qlV62kv9DKn5zfrWv/s400/Munchen+HB.jpg" style="cursor: pointer; display: block; height: 383px; margin: 0px auto 10px; text-align: center; width: 512px;" /></a><span style="font-size: 85%;">Munchen HB<br />Foto: Aurel Perşoiu</span></div>
<br />
3. Luaţi trenul <span style="font-weight: bold;">Munchen HB - Paris Est</span> (plecare 22.47, sosire 09.24, CNL). Cost la ghişeu: 130 EU, pentru un scaun. Cu Interail, în plus 9 EU sau 25 pentru o cuşetă. Rezervare obligatorie.<br />
<br />
Puteţi cumpăra direct de pe Bahn.de, plăti cu cardul şi apoi printaţi biletul. Atenţie, doar trenuri operate de DB (Deutsche Bahn).<br />
<br />
<div style="text-align: center;">
<span style="font-weight: bold;">Paris - Bucureşti, prin Munchen şi Budapesta</span><br />
<br />
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-weight: bold;">1.</span> Luaţi trenul <span style="font-weight: bold;">Paris Est - Munchen</span> (plecare 20.40, sosire 07.10). Cost la ghişeu: 130 EU, pentru un scaun. Cu Interail, în plus 9 EU sau 25 pentru o cuşetă. Rezervare obligatorie. Este şi un TGV de la aceeaşi gară, cu plecare la 15.25, sosire 21.36, dar veţi petrece noaptea în gară, asta în cazul în care nu vă lipiţi de o legătură cu schimbare. Există, verificaţi bahn.de!<br />
<br />
<span style="font-weight: bold;">2.</span> Luaţi trenul <span style="font-weight: bold;">Munchen - Budapesta</span> (plecare 09.27, sosire 16.49). Acesta este un tren rapid Railjet, iar preţul pentru o călătorie achiziţionat la ghişeu poate ajunge la 105 EU. Gratis cu Interail. Nu vă îngrijoraţi, nu o să întârzie ca trenul Bucureşti - Budapesta!<br />
<br />
3. Luaţi trenul <span style="font-weight: bold;">Budapesta - Bucureşti</span> (19.10, sosire 11.00, sau 22.30, sosire 14.05). Cost: circa 90 EU, inclusiv cuşeta. Dacă aveţi Interail, veţi plăti doar de la Nădlac (reducere 50% pe sectorul românesc), plus cuşeta (9.4 EU). Dacă nu mergeţi spre Bucureşti, sunteţi norocoşi, aveţi la 13.10 spre Arad<br />
<br />
<span style="font-weight: bold;">Direct de la Munchen?</span> Legătura tradiţională cu Munchenul, sub forma unui vagon de dormit Munchen-Bucureşti, Bucureşti-Munchen, a devenit tot mai sporadică în ultimii ani. În 2010, acest vagon a circulat doar pe durata verii.</div>
</div>
</div>
Mircea Trifhttp://www.blogger.com/profile/16702530569820979425noreply@blogger.com4tag:blogger.com,1999:blog-7173290405628206543.post-12688569875805174662011-02-18T16:04:00.051+02:002017-01-17T11:41:46.951+02:00Scandinavia: Soarele de la miezul nopţii<br />
<div style="text-align: center;">
<span style="font-size: 100%; font-weight: bold;">Bucureşti-Budapesta-Varşovia-Vilnius-Riga-Helsinki-Vardso-Narvik-Stockholm</span><span style="font-size: 100%; font-weight: bold;">-Oslo</span><span style="font-size: 100%; font-weight: bold;">-Malmo-Copenhaga-Munchen</span><span style="font-size: 100%; font-weight: bold;">-Bucureşti</span><br />
<br />
<br />
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgSkt5gFU5tNJMNCeZMqVAhJ1GDs1nRA13xRzeeTN0esPVVnbhnrVxxKXsWdWC6mYGXd-Vza9sS8LzxLarE87kSb2Fh4WcofdoY-faN1VDAMfTgR7ToM1v3DgPjGGwXng5zzFbu4RDlb_sG/s1600/harta.jpg" onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}"><img alt="" border="0" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5575374536243433106" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgSkt5gFU5tNJMNCeZMqVAhJ1GDs1nRA13xRzeeTN0esPVVnbhnrVxxKXsWdWC6mYGXd-Vza9sS8LzxLarE87kSb2Fh4WcofdoY-faN1VDAMfTgR7ToM1v3DgPjGGwXng5zzFbu4RDlb_sG/s400/harta.jpg" style="cursor: pointer; display: block; height: 489px; margin: 0px auto 10px; text-align: center; width: 560px;" /></a><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiiCcP_3nFoKyI9x83YuzT3Qg-Gn4LI-TDfADUX9F-hIdFjmnQc2i7ahH3IJoUXG6Wx6-Vpjc894LmUH84bkw6riRpt6oUVp50-iSHEwGW0koeTkD5bXqDpFXKprBiDOssy01Dwfx7C660L/s1600/4529_Europe-Map.jpg" onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}"><br /></a><br />
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiiCcP_3nFoKyI9x83YuzT3Qg-Gn4LI-TDfADUX9F-hIdFjmnQc2i7ahH3IJoUXG6Wx6-Vpjc894LmUH84bkw6riRpt6oUVp50-iSHEwGW0koeTkD5bXqDpFXKprBiDOssy01Dwfx7C660L/s1600/4529_Europe-Map.jpg" onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}"><br /></a></div>
<div style="text-align: justify;">
<b style="text-align: left;"><span style="color: #e06666;">Notă: informațiile nu sunt actualizate. Pentru informații la zi, consultați bahn.de, raidude.cc, seat61.com și siteurile companiilor feroviare naționale.</span></b><br />
<br />
Să nu exagerăm, Europa de Nord reprezintă mai mult decât clişeul din titlul acestui articol. Acest colţ rece al Europei este căminul celor mai spectaculoase, chiar dacă nu cele mai înalte, peisaje montane ale continentului, a unei hidrografii teribil de sălbatice, a unor câmpii adânc crestate de cicatricile ultimei glaciaţiuni, a pădurilor de conifere, dar mai ales a unor oameni dârji care au supravieţuit aici de-a lungul secolelor doar datorită faptului că au înţeles şi respectat căile de multe ori misterioase ale Naturii. Nu este de mirare că religia creştină a pătruns în unele locuri extrem de târziu, iar reminiscenţe păgâne continuă să se manifeste şi în prezent, mai ales în ţările baltice. Este inutil să explic motivele, însă e suficient să străbaţi cărările pustii din jurul Lacului Inari, printre mesteceni contorsionaţi de viforniţele cumplitelor ierni polare, pentru a înţelege de ce nordicii cred în elfi şi alte creaturi fantastice.<br />
<br />
<div style="text-align: center;">
<span style="font-size: 85%;">Nynashamn, la sud de Stockholm<br />Foto: Aurel Perşoiu</span></div>
<br />
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjv0kx3Vr6YB94Z8nyxLPCtD0u-PpgAG-ccblJtt4IxIDN0CX_mYLp47ZAnLX0gJtsmmhWAUQho0ggpoeqBgc9c-4los6YWt6ApV5-t76IusNmOAlAy313Kw8ht5AsmivlupUH-ja1AkUqw/s640/Nynashamn.jpg" onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}"><img alt="" border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjv0kx3Vr6YB94Z8nyxLPCtD0u-PpgAG-ccblJtt4IxIDN0CX_mYLp47ZAnLX0gJtsmmhWAUQho0ggpoeqBgc9c-4los6YWt6ApV5-t76IusNmOAlAy313Kw8ht5AsmivlupUH-ja1AkUqw/s640/Nynashamn.jpg" style="cursor: pointer; display: block; height: 425px; margin: 0px auto 10px; text-align: center; width: 568px;" /></a><br />
Am prezentat, în această iarnă, un traseu nordic cu destinaţia principală capitala Laponiei, Rovaniemi, via ţările baltice. În acest articol vă propun să descoperiţi ţările baltice şi Scandinavia, călătorind prin 7 ţări din această regiune şi tranzitând alte 6. Traseul atinge principalele atracţii ale Nordului şi ajunge la Oceanul Arctic, dincolo de paralela de 70 de grade Nord. Pe de altă parte, am omis intenţionat să-mi expediez cititorii (şi poate şi câţiva călători pe care îi va inspira acest articol) în locuri care gem de turişti, în capcane turistice costisitoare şi kitschizate de-a lungul timpului prin invazia de turişti şi includerea în programele vândute de tour-operatori. Din acest motiv, nu veţi găsi prezent aici Capul Nord; ştiu, este cel mai nordic punct al Europei, însă singurii fiori pe care vi-i va da prezenţa la capătul continentului, vor fi preţurile, cozile la fotografiat oceanul oţeliu şi probabil ploaia rece.<br />
<br />
Ştiu că mulţi visează la minunăţiile Nordului dar se lovesc de principala piedică în calea celor care se îndreaptă în această direcţie: Scandinavia este o destinaţie foarte scumpă, dacă nu chiar cea mai scumpă a Europei. Există însă câteva trucuri pentru a vedea această magnifică parte a bătrânului continent, fără a-ţi falimenta familia:<br />
<ol>
<li> Însumate, preţurile la transport pot depăşi 1 500 EU/persoană pentru călătoria propusă. O legitimaţie Interail Flexible valabilă 10 zile din 22 costă 249 EU sau 369 EU, în funcţie de vârstă.</li>
<li>Autostopul, acolo unde nu există linii feroviare. Este gratis şi sigur, deşi în nordul extrem circulaţia este redusă.</li>
<li>O combinaţie de campare liberă (legală în ţările nordice), campinguri sau couchsurfing pentru cazare.</li>
<li>Autogospodărire în privinţa hranei. Mâncarea deshidratată, conservele şi primusul nu trebuie să lipsească din rucsacul nimănui.</li>
</ol>
Prin urmare, un călător entuziast, posesor al unei legitimaţii Interail, suficient de prevăzător încât să se aprovizioneze în Talinn, care alege să campeze liber şi foloseşte autostopul acolo unde nu sunt disponibile trenuri, poate călători pe bani puţini acolo unde toată lumea cheltuie cifre cu trei zerouri.<br />
<br />
<span style="font-weight: bold;">Despre</span> <a href="http://www.acprail.com/rail-passes/europe/interrail-global-pass/#a_aid=4c52c33892f41"><span style="font-weight: bold;">Interail</span></a>. Legitimaţiile de călătorie Interail au fost introduse începând cu anul 1972 cu scopul de a încuraja tinerii sub 21 de ani să descopere Europa. Succesul a fost imediat, astfel că în anii următori, vârsta maximă a călătorilor şi numărul de ţări incluse în proiect au crescut. De asemenea, au fost incluse câteva linii de ferryboat. La un moment dat, s-a încercat chiar suprimarea Interailului, dar din fericirea, tentativa de sabotare nu a avut succes.<br />
<br />
Interail permite, în prezent, călătoria în 30 de ţări ale Europei şi este disponibil pentru trei categorii de călători:<br />
<ul>
<li>tineri sub 26 de ani, publicul ţintă original al Interail;</li>
<li>adulţi între 26 şi 59 de ani;</li>
<li>adulţi peste 59 de ani;</li>
</ul>
În teorie, cumperi legitimaţia de la o agenţie CFR sau de pe Internet, după ce planifici cu mare grijă traseul şi timpul necesar pentru a-l parcurge. Nu trebuie uitat că ea <span style="font-style: italic;">nu este valabilă</span> pentru cetăţenii români pe teritoriul României.<br />
<br />
Începând cu 1997 s-a renunţat la una dintre cele două tipuri de legitimaţii anterioare şi anume: cea pe <span style="font-style: italic;">Zone</span> (de exemplu Europa de Nord, ş.a.), aceasta fiind înlocuită cu legitimaţia pentru <span style="font-style: italic;">O</span> <span style="font-style: italic;">Singură Ţară</span>. Se poate opta între Global Consecutive (15-30 zile) sau Global Flexible (5 din 10, 10 din 22). Interail nu este accesibil cetăţenilor extraeuropeni, aceştia având la dispoziţie Eurail, mai costisitor.<br />
<br />
Unde? Toată <span style="font-weight: bold;">U</span>niunea <span style="font-weight: bold;">E</span>uropeană, exclusiv ţările baltice, Malta şi Cipru (nu există căi ferate), la care se adaugă ţări ce nu sunt membre: Macedonia, Serbia, Bosnia-Herţegovina, Croaţia şi Turcia. Legitimaţiile Interail sunt valabile pe căile ferate ale companiilor naţionale plus o mulţime de companii private (se acordă reduceri sau chiar gratuitate), pe câteva linii de ferryboat între Grecia şi Italia, între insulele greceşti, între Spania şi exclavele sale. De asemenea, se acordă reduceri sau gratuitate la unele linii de autobuze care fac legătura între capete de linii din Europa de Nord, sau la vizitarea unor obiective turistice.<br />
<br />
Cât costă? În cazul nostru, vom opta pentru o legitimaţie Global. Există posibilitatea de a alege între una valabilă 15, 22 sau 30 zile consecutive sau una flexibilă, valabilă 5 zile din 10 sau 10 zile din 22. Recomandarea mea este <span style="font-weight: bold;">Interail Flexible</span>, întrucât ne permite zile de relaxare, vizitat sau pur şi simplu de odihnă. Desigur, cunoscând acestea, putem purcede la un obositor maraton european.<br />
<br />
Aşa cum spuneam, vom alege Interail Flexible 10 zile din 22. Asta înseamnă că avem la dispoziţie 10 zile de călătorie pe care le putem bifa oricând în 22 de zile. Ne va costa <span style="font-weight: bold;">249 de EU dacă avem maxim 26 ani sau 369 de EU dacă avem peste 26</span>. Tarifele sunt valabile pentru clasa a doua. Alte reduceri se acordă peste 59 de ani. La unele trenuri vom plăti anumite suplimente mai mult sau mai puţin modice, care vor fi menţionate.<br />
<br />
<span style="font-weight: bold;">Când?</span> Vara este anotimpul favorabil pentru a face această călătorie. Pe timpul iernii, temperaturile pot fi extrem de scăzute, campingul imposibil iar autostopul nu mai este o opţiune. Ţânţarii sunt imposibili în luna iunie şi începutul lui iulie.<br />
Recomand însă rezervări din timp la trenurile cele mai importante, întrucât acestea pot fi foarte aglomerate în lunile de vară.<br />
<br />
<span style="font-weight: bold;">Vize.</span> Niciuna. Cartea de identitate este suficientă. Dincolo de Arad începe Spaţiul Schengen, însă vom avea nevoie de un act la unele rezervări sau la cazare. Atrag atenţia că CI încă nu este percepută ca un act veritabil de călătorie (deşi este) în foarte multe ţări, inclusiv în UE. Dacă vă veţi lovi de reticenţa vreunui birocrat european, rămâneţi fermi pe poziţie, păstraţi-vă zâmbetul şi locul la rândul de la ghişeul buclucaş. Nu uitaţi că birocratul eficient este la fel de răspândit ca vaca alpină mov.<br />
<br />
<span style="font-weight: bold;">Cardurile.</span> În Scandinavia, banii lichizi sunt o specie pe cale de dispariţie. Există posibilitatea de a face plăţi cu cardul, virtual oriunde, în plus veţi avea nevoie de el pentru a face rezervări.<br />
<br />
<span style="font-size: 130%;"><span style="font-size: 100%;"><span style="font-weight: bold;">Cât costă?</span></span> </span>Teoretic, puteţi face această călătorie cu circa 400 EU. Pentru acest lucru, veţi folosi trenuri ieftine până la ieşirea din ţară, veţi campa liber atunci când nu veţi dormi pe trenuri, veţi folosi mult autostopul şi veţi mânca ce aţi adus de acasă. Dacă mai adăugaţi 200-300 de EU, vă veţi putea bucura de serviciile campingurilor, veţi putea lăsa bagajele în gări (circa 3 EU) şi veţi putea închiria biciclete pentru a vizita oraşe precum Copenhaga sau Stockholm, veţi putea călători şi cu autocarul uneori sau la cuşetă pe distanţe lungi, vă veţi bucura de delicatese nordice (zmeură) şi chiar vă va rămâne ceva mărunţiş pentru câteva suveniruri.<br />
<br />
<span style="font-weight: bold;">Călătoriţi responsabil.</span> În Europa de Nord, protecţia mediului este luată foarte în serios. A călători responsabil înseamnă şi a minimaliza impactul fiecărui călător asupra mediului. Interacţiunea cu animalele sălbatice, abaterea de la potecile desemnate circulaţiei vizitatorilor în parcurile naţionale, focurile de tabără, grătarele, etc, sunt interzise.<br />
<br />
<span style="font-weight: bold;">Pericole şi neplăceri</span>. Călătorul ajuns în nordul Scandinaviei nu trebuie să uite că vremea se poate schimba rapid iar temperaturile pot scădea către zero grade Celsius şi poate ninge chiar şi în luna iulie. În vestul oceanic al Scandinaviei, vremea frumoasă este o raritate, lucru demn de ţinut minte în timpul drumeţiilor montane.<br />
În luna iunie şi începutul lunii iulie, ţânţarii sunt un factor mai mult decât iritant, făcând imposibile activităţile din aer liber în absenţa cremelor protectoare şi a plaselor anti-insecte.<br />
<br />
<span style="font-weight: bold;">Echipament.</span> Nu plecaţi fără: cort, sac de dormit corespunzător, polar, haine de ploaie şi vânt, husă impermeabilă pentru rucsac, creme împotriva ţânţarilor, primus, busolă, briceag multifuncţional, lanternă, hărţi bune (găsiţi la destinaţie hărţi extrem de amănunţite), ghidurile Lonely Planet ale ţărilor nordice.<br />
<br />
<span style="font-size: 100%;"><span style="font-weight: bold;">Traseu</span>. Există câteva rute pentru a ajunge la Varşovia, ''rampa de lansare'' către </span>ţările baltice, prima etapă a călătoriei noastre.<br />
<ol>
<li>Bucureşti - Budapesta - Varşovia.</li>
<li>Bucureşti - Praga - Varşovia.</li>
<li>Bucureşti - Belgrad - Munchen - Varşovia.</li>
<li>Bucureşti - Kiev - Varşovia.</li>
</ol>
Alegerea rutei depinde de preferinţele călătorului. Prima variantă este cea mai rapidă şi implică schimbarea trenului la Budapesta, a doua la Praga, a treia la Belgrad şi Munchen şi a patra la Kiev (atenţie, Interail nu este valabil în Ucraina). În continuare, prezentarea traseului se va baza pe opţiunea rapidă cu schimbarea trenului la Budapesta, pentru a se economisi zile preţioase de călătorie în Scandinavia. Pentru celelalte, consultaţi siteul <a href="http://www.bahn.com/i/view/GBR/en/index.shtml">bahn.de</a>.<br />
<br />
<span style="font-weight: bold;">Tren direct?</span> În ultimii ani, au existat vagoane ce au circulat pe relaţia Cracovia - Burgas sau Varşovia - Burgas şi retur. Traseul românesc al acestora includea Bucureşti, Craiova, Simeria şi Arad. Oricât m-am străduit, prezenţa acestora pentru sezonul 2011, a rămas o enigmă pentru subsemnatul. Trenul la care acestea erau ataşate - Nesebar, circulă şi vara următoare, joia, vinerea şi sâmbăta, pe relaţia Praga Hl - Burgas şi retur având în plus vagoane de Bratislava la Burgas şi de la Budapesta la Bar.<br />
<br />
<span style="font-weight: bold;">1. Bucureşti - Budapesta.</span> Luaţi trenul Bucureşti-Budapesta din Gara de Nord la ora 14.05 cu sosire la Budapest Keleti la 05.25. Puteţi opta pentru o legătură către trenul Târgu Mureş - Budapesta (plecare 05.30, în Simeria la 08.44, Arad 11.14, sosire 14.50) . Cost: circa 90 EU inclusiv cuşeta din Bucureşti, evident mult mai ieftin din vest.<br />
Din Cluj Napoca şi Oradea este şi mai uşor. Puteţi opta pentru trenurile cu plecare la 02.18 sau 06.15, sosiri la 08.20 şi 12.20 în gara Keleti. Din Sibiu, tren direct 08.10, sosire Budapest Keleti 16.50.<br />
<br />
<span style="font-style: italic;">Recomandare:</span> dacă nu aţi mai vizitat Budapesta, nu irosiţi cele câteva ore până la următorul tren!<br />
<br />
<div style="text-align: justify;">
Posesorii Interail vor plăti biletul de tren redus până la frontieră plus suplimentul de cuşetă integral (9.4 EU), dacă au optat pentru aşa ceva.</div>
<br />
<br />
<span style="font-weight: bold;">2. Budapesta - Varşovia.</span> Plecare Budapest Keleti: 19.58, sosire Warszawa Centralna 07.00, ziua următoare. Dacă optaţi pentru o cuşetă, veţi plăti în plus 9.4 EU.<br />
<br />
Există şi o opţiunea unui tren de zi, plecare la 07.25, sosire 18.30, dar asta presupune petrecerea unei nopţi la hostel sau ... în gară.<br />
<br />
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-weight: bold;">3. Varşovia - Vilnius.</span> Warsaw Centralna (07.35, deci fiţi în pole-position) către Seskotai, la frontiera cu Lituania (14.44). Seskotai este un sat de frontieră, însă nu veţi traversa no man's land pe jos (nici nu mai există, aşa ceva, ţările baltice sunt în Spaţiul Schengen), întrucât aici veţi găsi trenul de Vilnius (15.00) la peronul vecin. În cazul în care trenul de la Varşovia întârzie, nu-i bai, cel de Vilnius îl aşteaptă! Tarif: 0 EU pentru trenul polonez, pe baza Interail, 9 EU pentru cel lituanian (ţările baltice nu sunt incluse în circuitul Interail) sosire Vilnius: circa 18.00. Am intrat în spaţiul ex-sovietic, al ţărilor baltice.<br />
<br /></div>
<div style="text-align: left;">
<a href="http://cache.virtualtourist.com/3174836-_Lithuanian_State_Department_of_Tourism-Lithuania.jpg" onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}"><img alt="" border="0" src="https://cache.virtualtourist.com/3174836-_Lithuanian_State_Department_of_Tourism-Lithuania.jpg" style="cursor: pointer; display: block; height: 378px; margin: 0px auto 10px; text-align: center; width: 500px;" /></a><span style="font-weight: bold;">4. Vilnius-Riga</span> (Letonia), cu autocarul (de la 16 EU, 4-5 h), <a href="http://www.luxexpress.eu/lang/">http://www.l</a><a href="http://www.luxexpress.eu/lang/">uxexpress.eu/lang/</a> Deşi este posibil să călătoreşti cu trenul pe această rută, acest lucru implică schimbare de trenuri şi o cazare. Info <a href="http://www.litrail.lt/wps/portal/%21ut/p/c1/04_SB8K8xLLM9MSSzPy8xBz9CP0os3h3C2N_VzcPIwMDH3NHAyNTU69gPyd_wyB_Q_1wkA6zeAMcwNEAIo_DBKdQM7zyxiGG-n4e-bmp-pH6UeY43WFiph9Rlplarh-iH-mkX5CdHWThG6gIAMDDBEQ%21/dl2/d1/L2dJQSEvUUt3QS9ZQnB3LzZfRzgzT0VGSDIwMEw3QTAyNTVKU05CTzFCVTY%21/">Căile Ferate Lituaniene</a> şi <a href="http://www.ldz.lv/?object_id=861">Căile Ferate Letone</a>.</div>
<br />
<span style="font-weight: bold;">5. Riga-Talinn</span> (Estonia) cu autocarul <a href="http://www.luxexpress.eu/lang/">http://www.luxexpress.eu/lang/</a> (dela 11 EU, 5 h) sau cu trenul. Cei care au folosit trenul pentru porţiunea Varşovia-Riga o să aibă un deja-vu, întrucât trebuie întâi să ia unul de la Riga la Valga (frontiera cu Estonia, circa 10 EU) <a href="http://www.edel.ee/home">http://www.edel.ee/home</a>, iar de la Valga la Talinn un altul (circa 4 EU) <a href="http://www.litrail.lt/wps/portal">http://www.litrail.lt/wps/portal</a><br />
<br />
<span style="font-style: italic;">Recomandare:</span> e posibil ca în mai puţin de o zi să ''radem'' toate cele trei ţări baltice şi să ajungem în Finlanda. Autorul vă recomandă să nu faceţi acest lucru, ci să petreceţi 2-3 zile sau mai mult în regiune. Nu uitaţi, unele bârfe zic că pe aici sunt cele mai frumoase femei din Europa!<br />
<br />
<div style="text-align: center;">
<div style="text-align: left;">
<span style="font-weight: bold;">6. Talinn-Helsinki</span> (Finlanda) cu ferryboatul: <a href="http://www.tallinksilja.com/en/">http://www.tallinksilja.com/en</a>/ Tarif: 30-44 EU.<br />
<br /></div>
</div>
<a href="http://cache.virtualtourist.com/1532638-My_favourite_view_of_Helsinki-Helsinki.jpg" onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}"><img alt="" border="0" src="https://cache.virtualtourist.com/1532638-My_favourite_view_of_Helsinki-Helsinki.jpg" style="cursor: pointer; display: block; height: 326px; margin: 0px auto 10px; text-align: center; width: 501px;" /></a><br />
<span style="font-weight: bold;">8. Helsinki - Kemijarvi</span>. Această călătorie vă va duce dincolo de Cercul Polar. Helsinki: 19.46, Kemijarvi: 09.45. Supliment de loc pentru posesorii Interail: 6 EU, un chilipir ţinând cont că un bilet normal pe această rută costă aproape cât jumătate din legitimaţia Interail.<br />
<br />
La Kemijarvi, calea ferată se sfîrşeşte. Călătoria continuă spre nord, prin satele rare din inima Laponiei, cu autobuzul, autostopul sau maşinile Poştei Finlandeze (rezervări la oficiile poştale din fiecare aşezare).<br />
<br />
<div style="text-align: center;">
<div style="text-align: justify;">
Kemijarvi este un orăşel adormit, presărat cu numeroase sculpturi în lemn, situat aşa cum se cuvine unei aşezări finlandeze, adică pe malul unui mare lac. Există un camping şi locuri de unde se pot închiria biciclete şi canoe pentru explorarea sălbăticiei lapone. În luna iulie, ţânţarii sunt greu de suportat.<br />
<br />
<a href="http://farm4.static.flickr.com/3466/3206300548_3d9407b850.jpg" onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}"><img alt="" border="0" src="https://farm4.static.flickr.com/3466/3206300548_3d9407b850.jpg" style="cursor: pointer; display: block; height: 355px; margin: 0px auto 10px; text-align: center; width: 500px;" /></a><br />
Din centrul oraşului, pleacă autobuze în toate direcţiile. Dacă alegeţi autostopul, următoarea destinaţie este satul Sodankyla.<br />
<br />
<span style="font-weight: bold;">10. Kemijarvi - Sodankyla</span>. Cu autobuzul zilnic (puţin peste 20 EU) sau cu autostopul. În Sodankyla există un camping (destul de scump, dincolo de râu) şi nenumărate posibilităţi de a evada în natura sălbatică. Info <a href="http://www.sodankyla.fi/index.php?sivu=english">Sodankyla</a>. În apropiere, există şi o mină de ametiste deschisă turiştilor, pe drumul spre Rovaniemi.<br />
<br />
Autostopul este o opţiune importantă pentru economisirea banilor. Trebuie ţinut cont că distanţele sunt mari iar circulaţia redusă. Pe de altă parte, chiar dacă aşteptarea poate fi lungă, este greu de crezut că într-un final nu veţi ajunge la destinaţia zilei. Un factor favorabil este şi durata zilei, practic, vara în nordul Scandinaviei, Soarele nu apune timp de 70 zile.<br />
<br />
<span style="font-weight: bold;">11. Sodankyla - Inari.</span> Cu autobuzul care vine de la Rovaniemi (circa 40 EU) sau autostopul. La doi kilometri sud de acest sat există un camping. Vara, circulă vaporaşe turistice pe cel mai important lac din această parte a Scandinaviei. Inari este cel mai important centru cultural şi meşteşugăresc lapon. Biciclete şi canoe pot fi închiriate din camping. Informaţii la biroul turistic (nu-l veţi rata, Inari nu are decât 550 locuitori).<br />
<span style="font-weight: bold;">12. Inari - Utsjoki.</span> Utsjoki este unul dintre cele trei puncte de frontieră cu Norvegia, la o aruncătură de băţ de Marea Barents. Puteţi ajunge aici cu autostopul. Există un birou turistic şi un mic camping.<br />
<br />
<span style="font-weight: bold;">13. Utsjoki - Vardso</span>. Este alegerea călătorului dacă va merge chiar până în Vardso, întrucât acest lucru adaugă o mică buclă la traseu. Oricum, pe ţărmul fiordului Varanger, sensul călătoriei se inversează. Islanda şi cea mai mare parte din Alaska se află la latitudini mai joase! Pe malul fiordului se află mici comunităţi lapone lângă care puteţi campa şi explora tundra. Există legături rutiere zilnice către toate aşezările norvegiene din nord, inclusiv spre hulitul Cap Nord. Din Vardso, se poate lua zilnic vaporul către Trondheim, o călătorie incredibilă de aproape o săptămână prin fiorduri, însă la preţuri pe măsură. <a href="http://www.hurtigruten.com/Norway/">http://www.hurtigruten.com/Norway/</a><a href="http://www.hurtigruten.com/Norway/"><br /></a><br />
<span style="font-weight: bold;">14. Vardso - Alta.</span> Autostop sau autocar. Pentru mersul autobuzelor norvegiene, consultaţi siteul <a href="http://veolia.demo.coretrek.no/?lang=en_GB">Veolia Norge</a>. Ateptaţi-vă însă la preţuri extrem de mari.<br />
<br />
<a href="http://farm5.static.flickr.com/4089/4951733841_d49b93809b.jpg" onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}"><img alt="" border="0" src="https://farm5.static.flickr.com/4089/4951733841_d49b93809b.jpg" style="cursor: pointer; display: block; height: 362px; margin: 0px auto 10px; text-align: center; width: 500px;" /></a></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-weight: bold;">15. Alta - Narvik.</span> Este o călătorie niţel mai lungă, pe care o puteţi face în câteva etape de autostop sau cu autocarul, de-a lungul faimoaselor fiorduri norvegiene. Din Narvik, puteţi coborî de-a lungul coastei norvegiene, luând autobuzul spre Bodo şi de acolo trenul la Bergen şi mai departe spre Oslo, sau trenul direct spre Stockholm, prin Suedia.<br />
<br />
<br />
<span style="font-weight: bold;">16. Narvik - Stockholm</span>. Cu trenul, peste Alpii Scandinaviei. Narvik: 14.48, Stockholm Central 10.02. Rezervare 6 EU.<br />
<br />
<br />
Din capitala Suediei, există un autocar Atlassib spre Bucureşti (120 EU, plecare doar sâmbăta, 2 zile).<br />
<br />
Recomandare: exploraţi oraşul şi luaţi un tren de noapte spre Oslo.<br />
<br />
<span style="font-weight: bold;">17. Stockholm - Oslo.</span> Există mai multe trenuri zilnice. Rezervarea este obligatorie. trenul traversează o regiune extrem de pitorească.<br />
<a href="http://www.planetware.com/i/photo/oslo-oslo1.jpg" onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}"><br /></a><span style="font-weight: bold;">18. Oslo - Copenhaga</span>. Există mai multe trenuri pe această rută, însă niciunul direct. Schimb în Malmo sau Goteborg sau ambele.<br />
<br />
<div style="text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjpja2C-twaiqR9iANTv-lip027UIAZblG8CL8QQ03zC59l3DvhSVt_ZN_PK5q3io6AGOxT3LvuZesjXG-MDxlT-e8ux4cPWwvxFpj-VjWl8o_vFfgB07uH3HsShEz7lxt9aozwbM_PUr6R/s1600/Malmo+Gara.jpg" onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}"><img alt="" border="0" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5582889302129214914" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjpja2C-twaiqR9iANTv-lip027UIAZblG8CL8QQ03zC59l3DvhSVt_ZN_PK5q3io6AGOxT3LvuZesjXG-MDxlT-e8ux4cPWwvxFpj-VjWl8o_vFfgB07uH3HsShEz7lxt9aozwbM_PUr6R/s400/Malmo+Gara.jpg" style="cursor: pointer; display: block; height: 365px; margin: 0px auto 10px; text-align: center; width: 487px;" /></a><span style="font-size: 85%;">Gara Malmo<br />Foto: Aurel Perşoiu</span></div>
<span style="font-weight: bold;">19. Copenhaga - Munchen</span>. Din păcate, trenul direct de noapte Hans Christian a fost anulat, aşa că va trebui să schimbaţi la Hamburg. Copenhaga: 15.44, Hamburg 20.16, schimb la 21.26, Munchen 07.04. Desigur, există şi alte opţiuni, în funcţie de preferinţe şi validitatea Interail.<br />
<br />
Recomandare: închiriaţi o bicicletă şi descoperiţi minunata capitală daneză, beneficiind de excelenta infrastructură pentru biciclişti.<br />
<br />
<a href="http://farm2.static.flickr.com/1393/1258221588_08af85ec41.jpg" onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}"><img alt="" border="0" src="https://farm2.static.flickr.com/1393/1258221588_08af85ec41.jpg" style="cursor: pointer; display: block; height: 280px; margin: 0px auto 10px; text-align: center; width: 500px;" /></a><br />
<span style="font-weight: bold;">20. Munchen - Viena - Budapesta</span> sau <span style="font-weight: bold;">Munchen - Belgrad </span>(Munchen 08.26, Beograd 23.28)<span style="font-weight: bold;"> </span>. Există mai multe trenuri de la Munchen la Budapesta, de unde luaţi trenul Budapesta - Bucureşti la 19.10 şi sosire la 11.47 sau 23.30, sosire la 16.00. Cost: circa 90 EU, inclusiv cuseta. Dacă locuiţi în Transilvania: 11.10 (Budapest-Sibiu, 16.33 în Arad, 19.00 în Deva, 22.02 în Sibiu), 13.30 (Budapest-Târgu Mureş, 18.32 în Arad, 20.51 în Deva, 0.16 în Tg. Mureş). Nu uitaţi că de la Curtici (sau Stamora Moraviţa, dacă veniţi prin Belgrad), Interail nu mai este valabil.<br />
<br />
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-weight: bold;">Notă.</span> Acest articol nu este un ghid turistic propriu-zis, ci mai degrabă unul de călătorie. Descrierile autorului şi recomandările sunt minime. Pentru cazare şi obiective turistice, există Lonely Planet. Dacă intenţionaţi să călătoriţi în Europa de Nord, ştiţi deja la ce să vă aşteptaţi acolo.<br />
<br />
Drum bun!</div>
</div>
</div>
</div>
Mircea Trifhttp://www.blogger.com/profile/16702530569820979425noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-7173290405628206543.post-45408731373132120712011-02-15T18:16:00.006+02:002017-01-17T11:42:49.110+02:00Din România în Muntenegru<div style="text-align: center;">
<br />
</div>
<div style="text-align: justify;">
<b style="text-align: left;"><span style="color: #e06666;">Notă: informațiile nu sunt actualizate. Pentru informații la zi, consultați bahn.de și siteurile companiilor feroviare naționale.</span></b><br />
<br />
Muntenegru a devenit, în ultimii ani, una dintre destinaţiile de vacanţă favorite, mai ales pentru cei din vestul ţării. Peisajele care îţi taie respiraţia, oferta generoasă şi variată de locuri de cazare, serviciile de calitate, dar şi preţurile oarecum mai ''normale'' decât în vecina Croaţie, fac din această ţară un adevărat magnet pentru turiştii din Europa Centrală şi nu numai.<br />
<br />
Micul stat ex-yugoslav a devenit independent în anul 2006, fiind penultimul dintre episoadele fărâmiţării marelui stat federal visat şi făurit de Tito. Chiar dacă majoritatea românilor aleg să ajungă pe litoralul adriatic cu maşina proprie sau cu curse charter, există posibilitatea de a ajunge acolo cu trenul. Trenurile sârbe seamănă mult cu cele româneşti.<br />
<br />
Destinaţia noastră este oraşul Bar de pe coasta muntenegreană, aproape de staţiunile Ulcinj, Budva, Sveti Stefan, ş.a. Taxiuri, maxitaxi şi autobuze sunt disponibile către acestea din apropierea gării. De asemenea, portul Bar este un punct de îmbarcare estival pe ferryboaturile spre Italia, Albania, Grecia şi Croaţia.<br />
<br />
Pare surprinzător, dar Marea Adriatică este mai aproape decât crede îndeobşte lumea (cel puţin pentru cei din Vest), distanţa de la unele localităţi din SV-ul României la această mare fiind mai aproape decât până la clasica Mare Neagră.<br />
<br />
<div style="text-align: center;">
Timişoara - Bar: 580 km.</div>
<div style="text-align: center;">
Timisoara - Constanţa: 760 km.<br />
<br />
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
</div>
Notă despre rezervări. Ce puţin teoretic, este posibil sa faceţi o rezervare online pe siteul <a href="http://www.serbianrailways.com/active/en/home.html">serbianrailways.com</a>, însă acest lucru nu vă va scuti de stat la coadă în Belgrad pentru a vă ridica biletele. Nu uitaţi că vă aflaţi în Balcani... Dacă vă deplasaţi în timpul vârfului de sezon, nu strică totuşi să rezervaţi din timp online, Muntenegrul este principala destinaţie estivală a sârbilor.<br />
<span style="font-weight: bold;"><span style="font-size: 130%;">Traseu.</span> </span><span style="font-weight: bold;">Bucureşti (Timişoara) - Belgrad - Bar, Bar - Belgrad - Bucureşti (Timişoara).</span><br />
<br />
<a href="http://farm4.static.flickr.com/3550/3297348044_d0afca7fd3_z.jpg?zz=1" onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}"><img alt="" border="0" src="https://farm4.static.flickr.com/3550/3297348044_d0afca7fd3_z.jpg?zz=1" style="cursor: pointer; display: block; height: 480px; margin: 0px auto 10px; text-align: center; width: 640px;" /></a><span style="font-style: italic; font-weight: bold;"><br /></span><br />
<ul>
<li><span style="font-style: italic; font-weight: bold;">Bucureşti sau Timişoara - Belgrad</span>.</li>
</ul>
<span style="font-weight: bold;">Tren:</span> D360: Bucureşti N 20.45, Timişoara N 05.29, Beograd 08.51.<br />
<span style="font-weight: bold;">Tarif:</span> circa 70 EU, inclusiv supliment de cuşeta de 6 persoane. Există un tarif special dus-întors de 50 EU (fără supliment), recomandat pentru cei care pleacă din Bucureşti. Evident, mult mai ieftin din Timişoara<br />
<span style="font-weight: bold;">Durata:</span> 13 ore (circa 3 ore Timişoara - Belgrad, inclusiv oprirea consistentă de la punctul de frontieră Stamora-Moraviţa).<br />
<span style="font-weight: bold;">Pe scurt:</span> una dintre rutele lungi şi plicticoase, prin care se remarcă şi în prezent, CFR-ul.<br />
<ul style="font-style: italic; font-weight: bold;">
<li>Belgrad - Bar.</li>
</ul>
Există două trenuri directe Belgrad - Bar: D431 Tara, tren de zi, recomandat pentru cei care vor să vadă peisajele spectaculoase prin care această cale ferată este renumită, şi D435 Lovcan, tren de noapte care include şi vagoane platformă pentru automobile (aviz amatorilor).<br />
<br />
<span style="font-weight: bold;">Trenuri:</span><br />
<ol>
<li><span style="font-style: italic;">D431 Tara</span>, Beograd 10.10 (nu vă bazaţi pe faptul că trenul românesc va sosi fără întârziere sau că la casa de bilete nu va fi coadă, fiţi realişti, e puţin probabil că veţi pierde acest tren), Bar 20.02. Dacă doriţi neaparat să abordaţi acest tren, luaţi un autobuz sau microbuz de la Timişoara care ajunge dimineaţa devreme în Belgrad şi rezervaţi cazarea şi transferul de la gară. De fapt, dacă tot sunteţi în vacanţă, vă recomand să lăsaţi bagajul la biroul gării, să vizitaţi Belgradul şi să luaţi trenul de noapte. Pe trenul de zi sunt disponibile ambele clase şi un vagon restaurant.</li>
<li>D435 Lovcan, Beograd 22.10, Bar 08.00. Disponibile: clasa a doua, cuşetă şi vagon de dormit.</li>
</ol>
<span style="font-weight: bold;">Tarif:</span> Circa 40 EU dus. Suplimente: cuşetă 6 EU, vagon de dormit cu 2 paturi 20 EU. Alte configuraţii posibile.<br />
<span style="font-weight: bold;">Durata: 10 ore.</span><br />
<span style="font-weight: bold;">Pe scurt:</span> una dintre cele mai frumoase căi ferate din Europa, în afară, condiţii cvasi-româneşti în vagoane.<br />
<br />
<span style="font-weight: bold;">Despre cazare.</span> Dacă nu aveţi nimic rezervat din timp, încă din gară, dar mai ales în staţiuni, veţi fi asaltaţi de ofertele particularilor (<span style="font-style: italic;">sobe</span>, în traducere, camere). Nu evitaţi, în general sunt condiţii ridicate, la preţuri extrem de avantajoase, mai ales pentru familii.<br />
<br />
<span style="font-weight: bold;">Bar - Belgrad.</span> Trenul D434 Lovcan, tren de noapte, perechea lui 435, Bar 21.08, Beograd 06.26, vezi mai sus. Pe timpul zilei sunt două trenuri din Bar, la 06.00, sosire Beograd la 15.57 şi la 12.20, sosire Beograd la 21.43.<br />
<br />
<span style="font-weight: bold;">Belgrad - Timişoara sau Bucureşti</span>. Beograd 15.50, Timişoara N 20.55, Bucureşti N 06.07. De asemenea, dacă mergeţi la Bucureşti, există posibilitatea unor legături prin Sofia, la preţuri asemănătoare. Consultati bahn.de pentru detalii.<br />
<br />
Pentru a face această călătorie aveţi nevoie doar de cartea de identitate. Nu lăsaţi acasă umorul de care are nevoie orice călător balcanic. Îndrăzniţi să călătoriţi până în Muntenegru cu trenul, este una dintre cele mai frumoase ţări ale Europei şi se află la doar o aruncătură de băţ! Drum bun!<br />
<br />
<span style="font-size: 130%;"><span style="font-weight: bold;"></span></span><br /></div>
Mircea Trifhttp://www.blogger.com/profile/16702530569820979425noreply@blogger.com8tag:blogger.com,1999:blog-7173290405628206543.post-92225714271864514562011-02-13T15:25:00.019+02:002017-01-17T12:29:18.736+02:00Italia, in su<br />
<div style="text-align: justify;">
Puţină lume poate înţelege euforia sosirii, pe mare, într-o ţară necunoscută. Sentimentele care mă invadează, de fiecare dată când debarc pe un ţărm nou, sunt primare. Simţurile sunt asaltate de stimuli noi, o limbă nouă, obiceiuri nemaiîntâlnite, arome subtile, arhitectura diferită, sunete cu care urechea nu este obişnuită. Există puţin din Columb sau din navigatorii polinezieni, la fiecare debarcare. Există un firav zâmbet victorios la fiecare prim pas pe un nou pământ.<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhJmEButLE-2Ii2JQXduMonIpbLmEioHX_1q_B0IL67kzfCA8jgzATtY5qx0rW7jodqRGTGAmKVylLPaBBIyjyYNU02dxdbeitzCJmzJff8C1D2AYkFWV-k84W7LQIcfyjkSomiwEovq-7G/s1600/P1030474.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="480" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhJmEButLE-2Ii2JQXduMonIpbLmEioHX_1q_B0IL67kzfCA8jgzATtY5qx0rW7jodqRGTGAmKVylLPaBBIyjyYNU02dxdbeitzCJmzJff8C1D2AYkFWV-k84W7LQIcfyjkSomiwEovq-7G/s640/P1030474.JPG" width="640" /></a></div>
<br />
<br />
La aceste lucruri mă gândeam, întins pe izolirul aşternut pe podeaua de oţel a ferryboatului al cărui provă taia valurile ce reflectau aidoma cerul înstelat. Cu excepţia mea, a unei găşti zgomotoase de tineri britanici şi a două fete din Balcani, clasa Deck era pustie. La scurt timp după îmbarcarea din portul, insular şi el, Kerkyra, toată lumea îşi întinsese salteluţa pe jos şi moţăia în sacul de dormit. Chiar dacă existau suficiente fotolii, o minte perversă montase cotiere fixe la fiecare, ca să împiedice pasagerii să se lungească pe ele.<br />
<br />
<br />
<div style="text-align: justify;">
Urcasem la bordul uriaşei nave în tricouri şi pantaloni scurţi, doar pentru a ne veni de hac aerul condiţionat. Lăsasem în Corfu cele treizeci de grade, pentru a plonja în cele optsprezece din cabină. Asta nu a făcut decât să ne grăbească retragerea prudentă în sacii de dormit.<br />
<br />
</div>
A doua zi dimineaţă, uriaşul vapor filează coasta colbuită a Italiei. Zecile de aşezări imaculate dau impresia unor zone în care a nisns, în ciuda celor patruzeci de grade din aer. Ferryboatul face câteva rondouri şi acostează în Bari, cu o frumoasă întârziere greco-latină. Alesesem această cursă pentru legătura feroviară directă cu Roma. Siteul Trenitalia, consultat într-un Internet Caffe din portul Gouvia, îmi confirmase existenţa unui Eurostar pentru aceeaşi după-masă. Planul era să strabat întreaga Italie, de la Sud la Nord, cu escale de o zi în Bari, cinci în Roma şi trei în Torino.<br />
<br />
Debarcarea este palpitantă, exact cum se cuvine unei debarcări. Toată lumea porneşte în direcţia porţii de îmbarcare/debarcare de la prova, adică în direcţia opusă, întrucât căpitanul hotărâse să acosteze cu pupa. Mulţimea se strecoară, bombănind în nenumărate limbi, prin cala unde aşteaptă să debarce zeci de automobile, camioane şi autocare. Un TIR înmatriculat la Bucureşti ambalează inutil motorul, transformând o porţiune aglomerată a calei într-un soi de Auschwitz, apoi se năpusteşte către ieşire, într-un potop de blesteme multilingve.<br />
<br />
La primul pas pe rampa de debarcare, o căldură năucitoare mă loveşte în moalele capului. Blestem şi eu aerul condiţionat grec şi îmi pun pălăria şi ochelarii de Soare. De o parte şi de alta a rampei, stau poliţişti de frontieră italieni, întovărăşiţi de câţiva câini care gâfâie cu limbile scoase, privind circumspecţi masa de oameni care coboară. Din când în când, poliţiştii de frontieră fac un pas în faţă, iar bagajele unui pasager nefericit sunt răscolite şi amuşinate de echipa umano-canină. Evident, familia de ruşi nu scapă nici la debarcare. La fel de evident, nimeni nu se leagă de mine.<br />
<br />
Zona ferry a portului Bari este acum dominată de nava cu pavilion cipriot care m-a adus pe mine. Pe lângă ea, câteva ferryboaturi albaneze decrepite par nişte pigmei. Nu am idee încotro mă îndrept. Ştiu doar că trebuie, într-un final, să ajung la gară. Din moment ce portul este în estul oraşului, pare logic a o lua în direcţia opusă.<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiE1AdErGNFVHKaG7UghY_7aJU_uUn-LzlOH2AN9jis7PUfR3vUbyVtAKXsIQPtbvTKkjKFeHrMvDJLiNxOUbcissqKgu-uy99BT-6Baw0zXVT0wvqZtPI1JyCJVNUZOj7uPWrtSq34QPgm/s1600/P1030475.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="480" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiE1AdErGNFVHKaG7UghY_7aJU_uUn-LzlOH2AN9jis7PUfR3vUbyVtAKXsIQPtbvTKkjKFeHrMvDJLiNxOUbcissqKgu-uy99BT-6Baw0zXVT0wvqZtPI1JyCJVNUZOj7uPWrtSq34QPgm/s640/P1030475.JPG" width="640" /></a></div>
<br />
<br />
Regula numărul unu atunci când eşti împresurat de rechini, şoferi de taxi şi alte persoane dubioase, este să afişezi îndredere şi să dai impresia că ştii precis unde te afli şi ce ai de făcut. Dacă pari debusolat şi copleşit de locul în care abia ai păşit, eşti o victimă sigură. Astfel că am ales la întâmplare o străduţă şi am trecut printre numeroşii şoferi de taxi şi vânzători de nuştiuşinuvreausăştiuce din port, cu morga unuia care trece zilnic pe acolo. Norocul ţine cu cei temerari, întrucât la capătul străduţei mă opresc în faţa unui birou turistic de unde primesc o splendidă hartă gratuită a oraşului.<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh1fRqnkPcDOWjl6XoPpGTmA0oWcuznX953Yqda0_6vGnmV2PlyHt8olV9tTCX-_bDvaTlq-Xco-z2kaQK3h_ptqKET4UB9Csu0ix7elRG2au_5EaAg8__glv2pfCdWWAkQPGIYh3nUUHgo/s1600/P1030488.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="480" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh1fRqnkPcDOWjl6XoPpGTmA0oWcuznX953Yqda0_6vGnmV2PlyHt8olV9tTCX-_bDvaTlq-Xco-z2kaQK3h_ptqKET4UB9Csu0ix7elRG2au_5EaAg8__glv2pfCdWWAkQPGIYh3nUUHgo/s640/P1030488.JPG" width="640" /></a></div>
<br />
<br />
Eram pentru întâia oară în Italia, iar Bari este un clişeu italian. Italia se dovedeşte a fi exact aşa cum mă aşteptam să fie. Scutere sparg liniştea dimineţii pe străduţele înguste străjuite de clădiri seculare. Un bătrân spală caldarâmul deja încins în faţa unei catedrale. Un castel cu ziduri groase păzeşte încă ţărmul. Cicade sâcâitoare ţârâie din palmieri stufoşi. Două vecine sporovăiesc de la balcoane deasupra capetelor trecătorilor. Un stol de porumbei îşi ostoiesc setea la capătul unui furtun din care se scurge o apă călduţă la rădăcinile palmierilor. Mă simt din nou copleşit de lirismul mediteranean. Un gând straniu nu-mi dă pace: de ce oare mă simt mereu acasă, în preajma Mediteranei?<br />
<br />
<br />
Aştept Eurostarul pentru Roma, în compania unei familii americane. Vin alţi câţiva americani: <span style="font-style: italic;">Great news, there's a McDonald's nearby, and has air conditioned!</span> Zâmbesc, dar tot ce îmi cumpăr din acest oraş atât de fierbinte, vor fi doar câteva cărţi poştale, ce vor fi adăugate colecţiei personale.<br />
<br />
Soseşte Eurostarul. O imagine desprinsă din cărţile SF ale copilăriei. Înăuntru, mult mai puţin romantic. Spaţiul este minimal, iar aglomeraţia surprinzătoare. Plecăm, pardon, decolăm. Toaletele High-tech refluează după o oră. Viteza este incredibilă pentru un obişnuit al CFR-ului. O bună parte a Italiei se scurge prin faţa ochilor măriţi. Lângă mine, un pensionar italian ce seamănă fragrant cu Al Bano, desenează ceva de neînţeles într-un carneţel.<br />
<br />
Ocolim Vezuviul, trecem pe sub apeducte vechi de mii de ani, prin sate şi orăşele umbrite de thuja ce seamănă cu nişte lumânări uriaşe verzi. Eurostarul soseşte în gara Roma Termini cu o întârziere nebăgată în seamă de o jumătate de oră. Voi rămâne în Roma până la sfârşitul săptămânii, fiind găzduit, îndrumat şi hrănit de un amic.<br />
<br />
Roma este un melanj de istorie, haos latin şi vizitatori. Spre suprinderea tuturor, nu mă îndrept direct către Columna lui Traian, ci către Vatican. Ora şapte, dimineaţa, la intrarea Muzeului Vaticanului este o coadă imensă. Sunt liniştit de ungurii din faţa mea, coada la care m-am aşezat atât de devreme este cu adevărat nesemnificativă. Sunt îndemnat să revin la ora zece, dacă vreau să văd adevărata sa proporţie, lucru pe care îl declin elegant. Câţiva ceylonezi vând diverse suveniruri care înăuntru sunt de cinci ori mai scumpe. Un nigerian vinde umbrele. Privesc spre cer, dar nu zăresc niciun colţ de nor.<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjFD97qEnrwYvIDDdqvZqEkVtIL8fSC5FwFKkfH2zLO9Iezya1yrsScjkHe7g122UpS9xM-GC62jBYSa6JnluEHzpzIqCLMScfKlSGpd0FIZcUhrBw-S284UJfCfENtH5Xq5EIehau4Rr5J/s1600/P1030632.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="480" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjFD97qEnrwYvIDDdqvZqEkVtIL8fSC5FwFKkfH2zLO9Iezya1yrsScjkHe7g122UpS9xM-GC62jBYSa6JnluEHzpzIqCLMScfKlSGpd0FIZcUhrBw-S284UJfCfENtH5Xq5EIehau4Rr5J/s640/P1030632.JPG" width="640" /></a></div>
<br />
<br />
Coada se lungeşte cu fiecare minut, îndărătul meu, şi în curând, uşile se deschid. Coada se despică, grupurile oragnizate sau pseudo-organizate, separându-se de vizitatorii individuali. Ajung incredibil de rapid la intrare. Refuz să ader la vreun grup şi sunt expediat înapoi la coada mea, de unde intru la fel de uşor ca acestea. Bagajul îmi este scanat, iar una dintre gărzi îmi confiscă trepiedul camerei foto. Adio imagini de calitate!<br />
<br />
<br />
Sunt impresionat de numărul vizitatorilor şi mai ales de faptul că nicăieri nu se formează blocaje. Totul funcţionază impecabil, ... elveţian. Refuz din nou orice fel de ghid şi pentru următoarele opt ore mă înfund în ungherele celui mai mic stat din lume. Muzeul Vaticanului este greu de descris în cuvinte. Poate verbul <span style="font-style: italic;">acordare</span>, ar putea defini cel mai bine acest spaţiu. Ca vizitator, eşti acordat la o sursă incredibilă de cultură, bogăţie, putere şi spiritualitate. Este singurul loc din lume în care le găseşti pe toate în cantitate maximă, în raport invers cu suprafaţa Statului Papal.<br />
<br />
<br />
Într-o grădină interioară, mă odihnesc înainte de a intra în Capela Sixtină. Locul mă dezamăgeşte. Surprinzător de îngust, de mic şi de aglomerat, fără posibilitatea de a te opri pentru a admira picturile lui Rafael. De asemenea, este singurul loc din Vatican, unde este interzisă fotografierea.<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjfL2MyGEJ6Dy7YDxC7_jkUVJiyeJ0-CczOu_6Cf1agnoRxUg0k-4HoXF_eNku4NK4dIGee0wht7n2_WA1wSdnEHhfzPs1sm9s5Je2n04bzwXU58xdVv-BMwvVOa0utn_9NZ0ZDWIKFAQ2B/s1600/P1030544.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="480" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjfL2MyGEJ6Dy7YDxC7_jkUVJiyeJ0-CczOu_6Cf1agnoRxUg0k-4HoXF_eNku4NK4dIGee0wht7n2_WA1wSdnEHhfzPs1sm9s5Je2n04bzwXU58xdVv-BMwvVOa0utn_9NZ0ZDWIKFAQ2B/s640/P1030544.JPG" width="640" /></a></div>
<br />
<br />
La subsol, un restaurant-autoservire şi o cofetărie sunt spaţiile cele mai vânate de turiştii obosiţi. Când părăsesc muzeul, este demult trecut de prânz. La intrarea în bazilica San Pietro, un fascicul divin de lumină îmi călăuzeşte paşii către mormântul Sf. Petru. În piaţa San Pietro, sute de turişti zac la umbra coloanelor, copleşiţi de căldură şi oboseală. Hotărăsc să-mi recuperez trepiedul şi îmi aduc aminte de avertismentul ungurilor. Din fericire, doar câţiva vizitatori întârziaţi, la poartă, muzeul se închide în curând. Toţi îşi fac umbră cu umbrelele nigerianului.<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjQa3HEAwrvnH7uk62lRx9efY3m4kbANuzm3nZXEIXBf3Z8bA5sBN-kiDT6krBTOpS1nSNJXZoJ7r3gLOYzwpzP918Esxfb2e4R1flbfp0T3VBe1JM_x1_OoUKzI2L0k1rw4dSdpoIoX054/s1600/P1030691.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="480" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjQa3HEAwrvnH7uk62lRx9efY3m4kbANuzm3nZXEIXBf3Z8bA5sBN-kiDT6krBTOpS1nSNJXZoJ7r3gLOYzwpzP918Esxfb2e4R1flbfp0T3VBe1JM_x1_OoUKzI2L0k1rw4dSdpoIoX054/s640/P1030691.JPG" width="640" /></a></div>
<br />
Ghidat de credinciosul Lonely Planet, paşii mă poartă către Tibru, Castel Santangelo şi mai departe. Picioarele sunt într-o stare de amorţeală comandată de frenezia descoperirii. Iată că ajung la Foro Traiani şi la Columna lui Traian, apoi mai departe, la Coloseum. Întins pe iarba ce se hrăneşte dintr-un pământ pe care au păşit sute de împăraţi, milioane de sclavi şi armate fără număr, mă hrănesc şi eu cu fericirea momentului.<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgDIxLgw0hLGIFdK-QSWAF_8nV960pnqWoxZfCxe54gOvMhuqnfMeJJwHRMWggU4S9x8F6S39p8oMVA3dkm5iTtD347Q-xehBV8zQYs_8PMwozcZOjQvj6AvJjes5O3_jw-JCN2FY0e2Qt7/s1600/P1030737.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="480" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgDIxLgw0hLGIFdK-QSWAF_8nV960pnqWoxZfCxe54gOvMhuqnfMeJJwHRMWggU4S9x8F6S39p8oMVA3dkm5iTtD347Q-xehBV8zQYs_8PMwozcZOjQvj6AvJjes5O3_jw-JCN2FY0e2Qt7/s640/P1030737.JPG" width="640" /></a></div>
<br />
<br />
<br />
Înserarea parcă atrage şi mai multă lume pe străzi. Descopăr, ajutat de amicul meu, care mi se alătură la sfârşitul zilei de muncă, fântânile cu apă rece adusă de-a lungul apeductelor romane, mă bucur de aglomeraţia paşnică în timp ce ascult un necunoscut cântând la chitară pe treptele din Piazza din Spagna, înghit pe nerăsuflate o pizza lângă atelierul faimosului Bartolucci, caut o explicaţie pentru gaura nelalocul său din creştetul cupolei Panteonului, plonjez în aglomeraţia kitsch din jurul Fontana di Trevi, adică fac îndeobşte ceea ce trebuie făcut în Roma: devin un pic roman.<br />
<br />
<br />
O zi întreagă a fost consumată printr-o plimbăre de-a lungul Via Appia, continuată cu o nouă incursiune în zonele mai turistice din centrul Romei. Pe Via Appia timpul stă de două milenii. Interzicerea construcţiilor moderne de orice fel a dus la păstrarea unui colţ din vechea zonă suburbană a Romei. La intrarea în catacombele de la San Calisto, ghidul ne întreabă de unde suntem, apoi exclamă, referindu-se la originea noastră comună: <span style="font-style: italic;">lo stesso!</span> În adâncul Pământului, aerul este răcoros şi miroase a vechi, a piatră prăfuită şi a întuneric. Osemintele au fost mutate de mult, iar ghidul ne asigură că în ciuda legendelor, catacombele romane nu comunică între ele, nu străbat adâncurile oraşului, şi în general nu au nimic de-a face cu filmele şi cărţile de aventuri.<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjvOgNiQ57s8mPHyOJ4BhV1rD-nHIOiwiKR1UUg-HxSsaHTihAeYO-99iQt5zrWKvntRGiwKRVz2mH_7PWpCp-bANfTBV5F6O_TOiYOSqTJW4ZsMTemznvCdJ5jpkvH6OcKSrRwJn1_KtTp/s1600/P1030782.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="480" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjvOgNiQ57s8mPHyOJ4BhV1rD-nHIOiwiKR1UUg-HxSsaHTihAeYO-99iQt5zrWKvntRGiwKRVz2mH_7PWpCp-bANfTBV5F6O_TOiYOSqTJW4ZsMTemznvCdJ5jpkvH6OcKSrRwJn1_KtTp/s640/P1030782.JPG" width="640" /></a></div>
<br />
Din Circo Massimo nu a mai rămas decât o adâncitură, în schimb Termele lui Caracalla continuă să fie impresionante şi după două mii de ani. Dacă treptele din Piazza di Spagna ar putea vorbi, mă gândesc, odihnindu-mi picioarele obosite, sub lumina difuză a înserării. Râsete, muzică şi claxoane se scurg prin mine, în timp ce mă relaxez pe piatra călduţă pe care au lenevit ca mine sute de poeţi şi scriitori europeni.<br />
<br />
<br />
Luând trenul suburban spre Marea Tireniană, constat că e plin de români. La fel ca şi staţiunile de la vărsarea Tibrului. Îmi primesc o înjurătură în cea mai dulce limbă română de la o tânără însoţită de doi bărbaţi, probabil tot români. Singura vină a a mamei mele era faptul că fiul său coexista în acel moment, cu respectiva individă, sub un Soare torid de iulie, pe un trotuar incins, de-a lungul celui mai insipid litoral posibil. Îmi aduc aminte de ţigăncile care cerşeau în faţa Vaticanului şi hotărăsc subit să revin printre celelalte naţii de turişti din Roma, cât mai departe de inflaţia de conaţionali.<br />
<br />
Îmi petrec seara în Piaţa Trevi, mai precis într-o minunată librărie din apropiere, de unde mă aprovizionez cu literatură şi cărţi poştale. De data asta nu mă mai pot amuza nici grupurile de turişti japonezi, împovăraţi cu teleobiective prin care privesc lumea şi încolonaţi ca în armata imperială în spatele ghidului. Mâine plec din Roma.<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi75f43qyinZelGazZj6x83F9e4zp7jrI-G_94D-LREYqPu0YgcfbCni4suXJhhGA2Cz4iVOQxLJbY75heZtJbIkoJe1ot3F6s-2BZovedkBtXLDyGQBQmCT9x4fnpL-mKR2xKRxgv7rcdr/s1600/P1030790.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="480" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEi75f43qyinZelGazZj6x83F9e4zp7jrI-G_94D-LREYqPu0YgcfbCni4suXJhhGA2Cz4iVOQxLJbY75heZtJbIkoJe1ot3F6s-2BZovedkBtXLDyGQBQmCT9x4fnpL-mKR2xKRxgv7rcdr/s640/P1030790.JPG" width="640" /></a></div>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhchqMeHM_dPy0-JVbRFN3yIAs7pAuUTIGlKkWsEZaNB3dceNu7U8stkChfaSlIAj5DL76JjR-2YwRPDlbItpRzrkkk8QNYPbYrQifhjdlxw3ftU-ZI8KR44Bax4x0brupidkUUDQGyczrR/s1600/P1030807.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="480" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhchqMeHM_dPy0-JVbRFN3yIAs7pAuUTIGlKkWsEZaNB3dceNu7U8stkChfaSlIAj5DL76JjR-2YwRPDlbItpRzrkkk8QNYPbYrQifhjdlxw3ftU-ZI8KR44Bax4x0brupidkUUDQGyczrR/s640/P1030807.JPG" width="640" /></a></div>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhyZchOlh46p_PlvCfcseNBnPAPValAPO2tq-o-cgtD2DjDXy9e-ElpAaWoMiGMifzd9iHidvH7rDYlE5Ta-OxLSaJ9GRFySx4aifYagjjNcxc93Tf42s4T1_pHECYcIQ_BvD202zj4rOsI/s1600/P1030846.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="480" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhyZchOlh46p_PlvCfcseNBnPAPValAPO2tq-o-cgtD2DjDXy9e-ElpAaWoMiGMifzd9iHidvH7rDYlE5Ta-OxLSaJ9GRFySx4aifYagjjNcxc93Tf42s4T1_pHECYcIQ_BvD202zj4rOsI/s640/P1030846.JPG" width="640" /></a></div>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
</div>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhCAcUKjU0R8iFBPuw4GgG1f70CbR0XYiCfY6TkW4oFaV4ImxnDbiRDmL5hjw9hDxurdna7yJBi6VesZsyX9eto9Wi0CIQmS-A1v3pZg0BJVE76wnlCCiKLmksfJUtkFMOAkXsFs_OqEB-Q/s1600/P1030865.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="480" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhCAcUKjU0R8iFBPuw4GgG1f70CbR0XYiCfY6TkW4oFaV4ImxnDbiRDmL5hjw9hDxurdna7yJBi6VesZsyX9eto9Wi0CIQmS-A1v3pZg0BJVE76wnlCCiKLmksfJUtkFMOAkXsFs_OqEB-Q/s640/P1030865.JPG" width="640" /></a></div>
<br />
Plecarea mea din capitala italiană a coincis cu o grevă generală. În gara Roma Termini se formaseră cozi mai lungi decât cea de la Vatican. După o oră şi jumătate de aşteptat, am reuşit să cumpăr un bilet spre Torino, la singurul tren al zilei.<br />
<br />
Trenul a gonit spre nord o bună parte din zi, lăsându-mă să savurez splendidele peisaje ligure. În gara Torino Porta Nova, îmi cumpăr o hartă şi aştept un autobuz ce nu soseşte, către partea de est, unde se afla singurul camping din oraş, ascuns între parcurile şi reşedinţele ce acoperă dealurile dincolo de Po. Un bătrân mă atenţionează să nu-mi las nesupravegheat rucsacul: <span style="font-style: italic;">ci sono rubattori rumeni!</span><br />
<br />
<br />
În cele din urmă, hotărăsc să ajung pe jos la Vila del Rey, pe domeniul căreia se afla campingul unde urma să petrec două nopţi. La capătul zilei, sosesc extenuat, cu spatele torturat de greutatea zecilor de cărţi pe care le cumpărasem din Grecia, Italia şi Vatican. Peste noapte, s-a lăsat un frig neobişnuit pentru cineva care nu mai îmbrăcase de două săptămâni altceva în afara tricourilor şi pantalonilor scurţi.<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj43wbJFQ6RmZhzEEmYtEGy2EMocTL9AOZQFACrCKUQpLrQooED9Td9EO70xg5ZxwOcPK2KAvFlgmY5qWd5Oi3cTPdHh9v_e0aF8kJ2EozToEpKAk2GgX9sHIoYO-QI6hKZj0GRYPBoIWau/s1600/P1040031.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="480" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEj43wbJFQ6RmZhzEEmYtEGy2EMocTL9AOZQFACrCKUQpLrQooED9Td9EO70xg5ZxwOcPK2KAvFlgmY5qWd5Oi3cTPdHh9v_e0aF8kJ2EozToEpKAk2GgX9sHIoYO-QI6hKZj0GRYPBoIWau/s640/P1040031.JPG" width="640" /></a></div>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjd0gvoQk112ZqAvZ5BH1THFD1F1llhkuxszvryxEZLB4_-YXyu-7NFYHLWeUmmhrhlv9tU6amqegcg3pC8mbukBeEvTQI47f-TsoGSPNSvsCMHIIAAJR9YuWtQ4ar6VZCV-xDsgNjhxLdK/s1600/P1040050.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="480" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjd0gvoQk112ZqAvZ5BH1THFD1F1llhkuxszvryxEZLB4_-YXyu-7NFYHLWeUmmhrhlv9tU6amqegcg3pC8mbukBeEvTQI47f-TsoGSPNSvsCMHIIAAJR9YuWtQ4ar6VZCV-xDsgNjhxLdK/s640/P1040050.JPG" width="640" /></a></div>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhD_xht8cmTn3uRcgVTavXAgXCHiG6hVoAxTunYswB_BWUb2DfLufzhQ5kZ_ezv5g8C9aAuo7bQKPW5PHuieLSbZthPylftgTJnpcn_Dhiex5LCVkPubMyZCuIr56CeVEY0s1NJ64G9pvl-/s1600/P1040081.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="480" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhD_xht8cmTn3uRcgVTavXAgXCHiG6hVoAxTunYswB_BWUb2DfLufzhQ5kZ_ezv5g8C9aAuo7bQKPW5PHuieLSbZthPylftgTJnpcn_Dhiex5LCVkPubMyZCuIr56CeVEY0s1NJ64G9pvl-/s640/P1040081.JPG" width="640" /></a></div>
<br />
<br />
Torino s-a dovedit a fi un oraş suprinzător, diferit de cele din centrul şi mai ales sudul Italiei. Am remarcat, de asemenea, că şi oamenii sunt niţel altfel, probabil puţin mai distanţi şi mai ordonaţi decât cei din sud. Mie însă gândul îmi zbura din Piemont, căci a doua zi trebuia să ple spre ţară. Cobor ingandurat spre Po. Ştiu că mă aştepta un drum de rahat cu Atlassibul. Toate drumurile îndărăt sunt de rahat. Ştiu însă că voi reveni curând in Italia. Şi am făcut-o în fiecare an de atunci încoace.<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgNSfBMGqCLxjTfe_wSnfVW7SR2akbE-qo4E-2C61R-ca2-6mfO80gUqICpSrbqOe122BE2lEbO3rxxVepfO2oLfT6FWEEm4DzT0P1S1HCWh7rDDbq-kIF20aWbt27d3qhqJ8IdRPoT3kvI/s1600/Italy-Political-Map.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="640" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgNSfBMGqCLxjTfe_wSnfVW7SR2akbE-qo4E-2C61R-ca2-6mfO80gUqICpSrbqOe122BE2lEbO3rxxVepfO2oLfT6FWEEm4DzT0P1S1HCWh7rDDbq-kIF20aWbt27d3qhqJ8IdRPoT3kvI/s640/Italy-Political-Map.jpg" width="453" /></a></div>
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<br /></div>
Mircea Trifhttp://www.blogger.com/profile/16702530569820979425noreply@blogger.com3tag:blogger.com,1999:blog-7173290405628206543.post-42975747387027891282011-02-13T10:47:00.008+02:002017-01-17T12:43:30.003+02:00Din România în Grecia<div style="text-align: center;">
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEikbX45DuOaHxJNRKJJNwho2AyCjAW9MjvdYI0I4WhDX_8hauHHkzGLNE_itKWS5ng1xUXe8BwOyTyA1DPsaKO2wM9gZbPwoyGuMH2VcYyFNbaeTqpa6mWLg1yTA2I-c1S-gNtSbPIR9LKv/s1600/P1020899.jpg" onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}"><img alt="" border="0" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5573122287831519426" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEikbX45DuOaHxJNRKJJNwho2AyCjAW9MjvdYI0I4WhDX_8hauHHkzGLNE_itKWS5ng1xUXe8BwOyTyA1DPsaKO2wM9gZbPwoyGuMH2VcYyFNbaeTqpa6mWLg1yTA2I-c1S-gNtSbPIR9LKv/s400/P1020899.jpg" style="cursor: pointer; display: block; height: 397px; margin: 0px auto 10px; text-align: center; width: 531px;" /></a><span style="font-size: 85%;">Foto: Mircea Trif</span></div>
<br />
<div style="text-align: justify;">
<span style="color: #993300; font-weight: bold;"></span><br />
<h1 class="title style-scope ytd-video-primary-info-renderer" style="background: rgb(255, 255, 255); border: 0px; color: #111111; font-family: Roboto, Arial, sans-serif; font-size: 1.8rem; font-weight: 400; line-height: 2.4rem; margin: 0px; max-height: 4.8rem; overflow: hidden; padding: 0px; text-align: start;">
Notă: aceste informații nu sunt actualizate.</h1>
<span style="color: #993300; font-weight: bold;"><br /></span>
<span style="color: #993300; font-weight: bold;">Din păcate, după mai mult de o sută de ani de circulaţie, toate trenurile internaţionale spre Salonic şi Athena au fost oprite la începutul acestui an. Motivele se pare că sunt determinate de situaţia economică dificilă cu care se confruntă Căile Ferate Elene.</span><br />
<br />
ACTUALIZARE 2014: Legăturile internaţionale către Grecia au fost reluate! Deocamdată, există legături directe din Sofia, Belgrad şi Skopje către Salonic şi Athena. Kalimera!<br />
<br />
<span style="font-weight: bold;"><b><span style="color: red;">ACTUALIZARE VARA 2013:</span></b> Toate trenurile către Grecia sunt în continuare oprite.</span><br />
<span style="color: #990000; font-weight: bold;">Este vorba despre trenurile:</span> <br />
<ul style="color: #990000; font-weight: bold;">
<li>Istanbul - Salonic</li>
<li>Bucureşti/Sofia - Salonic/Athena</li>
<li>Belgrad - Salonic</li>
</ul>
<div style="text-align: justify;">
Se pare că ultimul tăiat a fost tocmai trenul românesc spre Salonic. Astfel, cei care doreau să ajungă în Grecia, cu vagonul cuşetă de la Bucureşti la Salonic, vara viitoare, vor trebui să se reorienteze către mult mai incomodele autocare.<br />
<br />
Rămâne însă posibil să ajungeţi cu trenul în ţările vecine (Macedonia, Bulgaria şi Turcia). Din păcate, schimbarea trenurilor şi transbordarea într-un autobuz pentru ultima parte a traseului, poate fi incomod pentru o familie plecată în vacanţă.<br />
<br />
Liniile internaţionale independente de ferryboat din Marea Egee şi Adriatică nu sunt afectate de această măsură.<br />
<br />
Grecia a devenit astfel, cu excepţia câtorva ţări insulare, a Albaniei, Andorrei şi a San Marino, singurul stat european fără legături feroviare externe. În ţările baltice, care s-au confruntat cu aceleaşi probleme financiare în sectorul feroviar, dar şi cu diferenţe de ecartament, există cel puţin trenuri până la frontiere, de unde pleacă legături directe aparţinând ţărilor vecine. Nu ne rămâne decât să sperăm că legătura feroviară tradiţională cu România va reveni pe harta trenurilor europene, în viitorul apropiat.<br />
<br />
<div style="text-align: center;">
<span style="font-style: italic;">În gara Giurgiu Nord, trenul rămâne o perioadă mai lungă pentru controlul paşapoartelor</span><br />
<span style="font-size: 85%;">Foto: Mircea Trif<br /> </span></div>
<br />
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjDGlpDb99Lnyoj981XB1UNUQ0pzdcC2ZYEhwFk6uUg2pw6hmt4uO5LNK_X3gVONluK_LJkO9OvTjUaGT9_7NizvsADDYjglo_oJOle471rIFrsqr49t0uJPoEABWu99YtiTWMHj4uF87-T/s1600/P1020907.jpg" onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}"><img alt="" border="0" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5573122189903923906" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjDGlpDb99Lnyoj981XB1UNUQ0pzdcC2ZYEhwFk6uUg2pw6hmt4uO5LNK_X3gVONluK_LJkO9OvTjUaGT9_7NizvsADDYjglo_oJOle471rIFrsqr49t0uJPoEABWu99YtiTWMHj4uF87-T/s400/P1020907.jpg" style="cursor: pointer; display: block; height: 374px; margin: 0px auto 10px; text-align: center; width: 499px;" /></a><br />
<br />
<div style="font-style: italic; text-align: center;">
În trenul Bucureşti - Salonic<br />
<span style="font-size: 85%;">Foto: Mircea Trif<br /> </span></div>
<br />
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiMCvZCgwpNG5OQgHCYB-NxkDH1VeALg05oMwXPH-jpFF8WXDc1IQTuZd6tt9bTrX89QTXFuwOW5m_S49KczHjfnXEycu4vAPGELRDSmu4T-epTXwsYrn8Pfecb0GSy2o9hbY4s-V4WTBs4/s1600/P1020928.jpg" onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}"><img alt="" border="0" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5573122190622762642" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEiMCvZCgwpNG5OQgHCYB-NxkDH1VeALg05oMwXPH-jpFF8WXDc1IQTuZd6tt9bTrX89QTXFuwOW5m_S49KczHjfnXEycu4vAPGELRDSmu4T-epTXwsYrn8Pfecb0GSy2o9hbY4s-V4WTBs4/s400/P1020928.jpg" style="cursor: pointer; display: block; height: 368px; margin: 0px auto 10px; text-align: center; width: 497px;" /></a><br />
<br />
<div style="text-align: center;">
<span style="font-style: italic;">Peisajele bulgăreşti văzute din tren sunt încântătoare</span><br />
<span style="font-size: 85%;">Foto: Mircea Trif<br /> </span></div>
<br />
<a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgjApwyyykZbHkRCFXQli4RK09qtLWiYOqG-2hr-ZZEU-ZIbDIIicHr3B5DIFSPoc3yHXJFaatTE0aRJ7iM5v0-4bcw5i_ZdPJ7IyHZ-97b2fsJ2uuRGtEca5zmnKthYb1Loir3B7hdVx-m/s1600/P1020935.jpg" onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}"><img alt="" border="0" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5573122184550359938" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgjApwyyykZbHkRCFXQli4RK09qtLWiYOqG-2hr-ZZEU-ZIbDIIicHr3B5DIFSPoc3yHXJFaatTE0aRJ7iM5v0-4bcw5i_ZdPJ7IyHZ-97b2fsJ2uuRGtEca5zmnKthYb1Loir3B7hdVx-m/s400/P1020935.jpg" style="cursor: pointer; display: block; height: 363px; margin: 0px auto 10px; text-align: center; width: 487px;" /></a><br />
Puteţi afla amănunte despre călătoria mea cu fostul tren Bucureşti - Salonic, în articolul <a href="http://mirceatrif.blogspot.com/2011/02/corfu-insular-pentru-o-saptamana.html">acesta</a>.<br />
<br />
<div style="text-align: center;">
<span style="font-style: italic;">Gara Salonic</span><br />
<span style="font-size: 85%;">Foto: Mircea Trif<br /> </span></div>
<span style="color: #990000; font-weight: bold;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhqxq74jDDWvNgMosAXtGsoeGlcqxdwKy1RV1OkGxMhvo4jLsUchEBoacSK9mP68HlLQCnV1IWDh8twsREEzVYd17VNZN7lLC4UREhKCC7JDPzi6rmSUw2lo7FPgRmYLSeVVngS97Qw6atK/s1600/P1020944.jpg" onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}"><img alt="" border="0" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5573122178842918322" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhqxq74jDDWvNgMosAXtGsoeGlcqxdwKy1RV1OkGxMhvo4jLsUchEBoacSK9mP68HlLQCnV1IWDh8twsREEzVYd17VNZN7lLC4UREhKCC7JDPzi6rmSUw2lo7FPgRmYLSeVVngS97Qw6atK/s400/P1020944.jpg" style="cursor: pointer; display: block; height: 366px; margin: 0px auto 10px; text-align: center; width: 489px;" /></a></span></div>
</div>
Mircea Trifhttp://www.blogger.com/profile/16702530569820979425noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7173290405628206543.post-3427228534870721792011-02-04T19:59:00.025+02:002011-02-05T19:00:19.632+02:00Corfu - Insular pentru o săptămână<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://lh6.googleusercontent.com/_lvwTraEHP2U/SyKLXRAKnGI/AAAAAAAAATQ/JNI0c0xT7m8/s640/CORFU_OLD%20FORTRESS.jpg"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 640px; height: 480px;" src="https://lh6.googleusercontent.com/_lvwTraEHP2U/SyKLXRAKnGI/AAAAAAAAATQ/JNI0c0xT7m8/s640/CORFU_OLD%20FORTRESS.jpg" alt="" border="0" /></a><br /><div style="text-align: justify;">Am călătorit către Insula Kerkyra sau Corfu cum o ştie îndeobşte toată lumea, în urmă cu două veri. În acea vacanţă am ales să parcurg următorul traseu: Petroşani - Bucureşti - Salonic - Igumeniţa - Kerkyra - Bari - Roma - Torino - Petroşani. La mijloc era o mai veche dorinţă de a petrece câteva zile pe o insulă, inspirată de pasiunea mea pentru mare şi navigaţie. Desigur, am călătorit pe cont propriu, fără niciun plan concret, aşa cum fac de obicei, făcând în prealabil doar o schiţă sumară a traseului şi un deviz estimativ. M-am folosit cu vârf şi îndesat de ghidul Lonely Planet - Mediterranean Europe.<br /><br />Cu o zi înainte de plecare am luat biletul de la agenţia CFR din Petroşani şi mi-am împachetat strictul necesar. Desigur, în acea noapte nu am dormit cuprins de febra unei noi plecări. Normal, toată lumea m-a compătimit pentru că plecam din nou la drum singur. De asemenea, mi s-au făcut clasicele previziuni sumbre legate de faptul că nu alesesem o agenţie de turism pentru excursia mea.<br /><br />În seara următoare, am luat trenul până la Bucureşti, fiind nevoit să aştept până la prânz pe peronul Gării de Nord, trenul Bucureşti - Salonic. Vagonul cuşetă era aproape gol, eu fiind vecin de compartiment cu doi pensionari din Cluj extrem de speriaţi de gândul că vor trece prin Bulgaria. În ciuda asigurărilor mele, cei doi au rămas neliniştiţi întreaga călătorie.<br /><br />Drumul prin Bulgaria este deosebit de pitoresc, însă aşa cum mă aşteptam, trenul a început curând să acumuleze o întârziere de câteva ore. Spre groaza pensionarilor clujeni, într-una din opririle neprogramate într-o gară din Munţii Balcani, am profitat pentru a coborî să cumpăr apă minerală şi dulciuri bulgăreşti.<br /><br />Restul drumului l-am petrecut dormind, răpus de o puternică durere de cap, astfel că am ratat oprirea consistentă din Sofia. M-am trezit înainte de Kulata, boscorodit de vameşii bulgari. Când mi-am aruncat ochii pe fereastră, mi-am dat seama că ajunsesem în Europa Mediteraneană, zărind livezile de măslini. Trenul fiind oprit, înăuntru se strecura ţârâitul cicadelor. Dintr-un alt compartiment, un cuplu de studenţi basarabeni coborâse geamul şi îşi strigase entuziasmul într-un <span style="font-style: italic;">Hellaaas! asurzitor </span>care probabil a fost auzit până la Salonic.<br /><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://lh3.googleusercontent.com/_lvwTraEHP2U/SyKODnjeF4I/AAAAAAAAAT8/apCXRayJl54/s640/THESSALONIKI.jpg"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 640px; height: 480px;" src="https://lh3.googleusercontent.com/_lvwTraEHP2U/SyKODnjeF4I/AAAAAAAAAT8/apCXRayJl54/s640/THESSALONIKI.jpg" alt="" border="0" /></a><br />Am ajuns la Salonic cu vreo două ore întârziere. Mi-am aruncat în spinare cei doi rucsaci şi m-am îndreptat spre Marea Egee. Nu aveam nicio hartă, însă instinctul mi-a călăuzit ca de obicei paşii prin oraşul care abia făcea ochi. Am vizitat Turnul Alb şi am admirat fascinat golful tăcut.<br /><br />Ştiam că trebuia să ajung la staţia de autobuz KTEL Makedonia, pentru a lua autocarul spre Igumeniţa, în vestul Greciei. Problema era că aveam la dispoziţie doar o schiţă a centrului oraşului în ghidul LP, pe care o săgeată îndreptată spre vest indica direcţia de urmat către staţia incriminată. Mi-am zis că nu poate fi prea departe, şi nereuşind să mă înţeleg cu nimeni asupra posibilităţii de a cumpăra un bilet pentru transportul în comun, am luat-o la picior în direcţia săgeţii din ghid. Evident, am mărşăluit câteva ore într-acolo, ajungând cu tălpile tocite şi umerii îndoiţi de greutatea rucsacilor.<br /><br />Am ajuns tocmai la timp pentru a lua singurul autocar direct Salonic - Igumeniţa, având doar câteva minute la dispoziţie pentru cea mai bună îngheţată pe care am mâncat-o vreodată. Am rămas surprins de faptul că domnişoara de la ghişeu m-a pus să-i spun numele pe litere pentru a-l trece pe biletul de 34 EU. T-R-I-F. Doriţi şi numărul de telefon?<br /><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://lh6.googleusercontent.com/_lvwTraEHP2U/SyKLXtmJBUI/AAAAAAAAATY/yCM7nIz_grY/s640/CORFU_SAIL.jpg"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 640px; height: 480px;" src="https://lh6.googleusercontent.com/_lvwTraEHP2U/SyKLXtmJBUI/AAAAAAAAATY/yCM7nIz_grY/s640/CORFU_SAIL.jpg" alt="" border="0" /></a><br />Drumul către Marea Ionică se suprapune în mare peste o autostradă în construcţie, ale cărei lucrări de artă m-au uimit, la fel ca şi peisajele splendide din Munţii Pindului. Am ajuns după-masa în Igumeniţa, o rampă de lansare către Insulele Ionice. Un uriaş ferryboat pustiu m-a debarcat împreună cu alţi trei pasageri după un drum plăcut de vreo oră, în Kerkyra (Corfu Town).<br /><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://lh5.googleusercontent.com/_lvwTraEHP2U/SyKODB1SF-I/AAAAAAAAAT0/yl1YqicSUDU/s640/KERKYRA_TOWN.jpg"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 640px; height: 480px;" src="https://lh5.googleusercontent.com/_lvwTraEHP2U/SyKODB1SF-I/AAAAAAAAAT0/yl1YqicSUDU/s640/KERKYRA_TOWN.jpg" alt="" border="0" /></a><br />Insula m-a primit ospitalieră, fără obişnuiţii rechini care pândesc de regulă prin porturi, gări şi autogări unde debarcă turiştii străini. Însă ca un deja-vu, am fost nevoit din nou să o iau la picior de-a lungul şoselei, întrucât reţeaua de autobuze locale avea un traseu şi orar de circulaţie enigmatice.<br /><br />Se întunecase deja, când m-am oprit în faţa unei pescării, rupt de oboseală, pentru a-mi verifica direcţia. Un bec chior se legăna în briza mării la capătul unei scânduri, în mijlocul unui nor de ţânţari. Destinaţia mea era campingul Dyonissus, astfel că am întrebat câte ore îmi mai rămăseseră din acest antrenament pentru înrolarea în Legiunea Străină. Un bărbat s-a desprins de pe un scaun putred şi s-a oferit să îmi arate drumul. Am urcat într-o dubiţă mirosind puternic a peşte, înfundându-mă în întuneric cu un om care putea la fel de bine să îmi vrea conţinutul portofelului. Acel grec însă m-a dus până în faţa recepţiei campingului meu, deşi a recunoscut că nu era în drumul lui. Mi-a urat bun venit în Corfu, apoi s-a pierdut pentru totdeauna în întuneric. Iată ceva ce nicio agenţie de turism nu îmi putea oferi!<br /><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://lh5.googleusercontent.com/_lvwTraEHP2U/SyKLXK_CVsI/AAAAAAAAATI/VFsblsJ31vw/s640/CORFU%20YACHT%20CLUB.jpg"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 640px; height: 480px;" src="https://lh5.googleusercontent.com/_lvwTraEHP2U/SyKLXK_CVsI/AAAAAAAAATI/VFsblsJ31vw/s640/CORFU%20YACHT%20CLUB.jpg" alt="" border="0" /></a><br />Am petrecut o săptămână minunată, singur în prima mea insulă. În următoarele zile am căpătat o oarecare faimă printre turiştii din camping, ca fiind singurul dintre toţi care a mers pe jos până în Kerkyra şi înapoi (vreo 20 km), pe o căldură sufocantă. Motivul meu era că voiam să văd cât mai mult din această insulă splendidă, însă bruma mea de celebritate mi-a fost spulberată de un pensionar german care a sosit în camping traversând pe jos întreaga insulă, de la nord la sud. Tot el mi-a lămurit enigma autobuzelor din Corfu, de care altfel am şi profitat.<br /><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://lh6.googleusercontent.com/_lvwTraEHP2U/SyKODQrCICI/AAAAAAAAAT4/gTF_paPMzVk/s640/OLD%20FORTRESS_CORFU%20%281%29.jpg"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 640px; height: 480px;" src="https://lh6.googleusercontent.com/_lvwTraEHP2U/SyKODQrCICI/AAAAAAAAAT4/gTF_paPMzVk/s640/OLD%20FORTRESS_CORFU%20%281%29.jpg" alt="" border="0" /></a><br />Am profitat şi de magnifica bucătărie grecească, fapt care mi-a atras o goană disperată prin Kerkyra în direcţia celei mai apropiate toalete. Nu m-a mirat nici faptul că singurul <span style="font-style: italic;">gipan</span> pe care l-am văzut pe insulă avea numere de Prahova. Mi-am făcut un obicei de a-mi petrece serile într-un golf minuscul ascuns de vegetaţie, în care coborai pe o scară secretă din creştetul unei faleze permanent umbrite.<br /><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://lh5.googleusercontent.com/_lvwTraEHP2U/SyKLyF4maoI/AAAAAAAAATg/n-F4MPfF6_E/s640/KASSIOPI%20%285%29.jpg"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 640px; height: 480px;" src="https://lh5.googleusercontent.com/_lvwTraEHP2U/SyKLyF4maoI/AAAAAAAAATg/n-F4MPfF6_E/s640/KASSIOPI%20%285%29.jpg" alt="" border="0" /></a><br />Într-una din seri, vânătorul pe peisaje ce sunt, sprijinea peretele de piatră al unui dig, urmărind doi pescari care reparau o barcă. În apropierea ţărmului, un scurt drumeag pe dig ducea la poarta unei biserici de pe o insuliţă puţin mai mare decât ea. O procesiune nupţială se scurgea tăcută către maşinile din parcare. Părul miresei contrasta cu vălul alb şi trena dusă de două fetiţe cu chipuri angelice. Totul pe fundalul unui apus de Soare lichid care se revărsa în golful ale cărui ape parcă fuseseră împietrite de frumuseţea miresei.<br /><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://lh5.googleusercontent.com/_lvwTraEHP2U/SyKODNZ-1FI/AAAAAAAAATw/fZo_7IavHdQ/s640/KASSIOPI%20%2822%29.jpg"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 640px; height: 480px;" src="https://lh5.googleusercontent.com/_lvwTraEHP2U/SyKODNZ-1FI/AAAAAAAAATw/fZo_7IavHdQ/s640/KASSIOPI%20%2822%29.jpg" alt="" border="0" /></a><br />În zilele următoare am călătorit la Kassiopi, în nordul insulei. Am fost într-atât de fermecat de frumuseţea locurilor, întrucât a trebuit să-mi cumpăr o a doua pereche de ochelari şi tub de scuba, întrucât pe prima am uitat-o pe o stâncă deasupra celor mai cristaline ape pe care le-am văzut vreodată. De asemenea, am făcut o plimbare cu barca la Paleokastriţa, de fapt mai mult un zbor deasupra unui acvariu incredibil.<br /><br />Din Kerkyra, călătoria mea a continuat în Italia. La una dintre agenţiile din Kerkyra, o doamnă băţoasă a refuzat să îmi vândă bilet de ferryboat către Bari fără paşaport, întrucât nu credea că România este membră a UE, deci cetăţenii săi nu au nevoie de paşaport pentru a călători aiurea prin Bătrânul Continent. <span style="font-style: italic;">Mister, I can't sell you a ticket without a passport!</span> M-am întors la camping şi mi-am recuperat paşaportul, apoi m-am întors în Kerkyra la altă agenţie, de unde am cumpărat un bilet niţel mai ieftin.<br /><br />Noaptea în port, ferryboatul cipriot a sosit cu o oră întârziere, sub un incredibil de înstelat cer. Abia când s-a apropiat am văzut că avea alt nume decât cel trecut pe bilet. <span style="font-style: italic;">Why?</span> a întrebat însoţitoarea de bord la controlul biletelor. <span style="font-style: italic;">I have no idea</span>, am replicat, apoi m-am alăturat bandei de tineri englezi care urca în uriaşa navă. Lângă noi, unei familii de ruşi li se fac praf bagajele de către vameşi. Iată un avantaj al faptului de a fi membru UE. Abia mai târziu, întins pe izolir pe podeaua de metal a clasei Deck, mi-am dat seama că simpatia era reciprocă. Nici insula nu dorea ca eu să plec atât de devreme.<br /><br /></div>Mircea Trifhttp://www.blogger.com/profile/16702530569820979425noreply@blogger.com3tag:blogger.com,1999:blog-7173290405628206543.post-27574060746631505212011-02-03T20:16:00.017+02:002011-02-04T12:18:28.532+02:00Paris - Derriere le miroir<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://lh5.googleusercontent.com/_lvwTraEHP2U/TUrgNT4FGEI/AAAAAAAAAvA/_Vzas2CGQes/s640/P1070977.JPG"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 640px; height: 480px;" src="https://lh5.googleusercontent.com/_lvwTraEHP2U/TUrgNT4FGEI/AAAAAAAAAvA/_Vzas2CGQes/s640/P1070977.JPG" alt="" border="0" /></a><br /><div style="text-align: justify;">Pentru a scrie despre Paris, s-au tăiat păduri întregi. Numai în spaţiul blogurilor româneşti există zeci, dacă nu sute de ghiduri şi note de călătorie cu acelaşi subiect. Acesta nu este unul dintre ele. Este o simplă călătorie culturală, făcută iarna trecută împreună soţia, împlinindu-ne astfel dorinţa de a petrece Sărbătorile de Iarnă în Oraşul Luminilor. Întrucât există o maximă varietate de informaţii turistice şi o inflaţie a paginilor de Internet despre Paris şi voiaje pariziene, îmi rezerv dreptul de a fi laconic.<br /><br />Am ajuns la Paris după o călătorie inconfortabilă de 40 de ore cu Atlassibul, prin Ungaria, Austria, Germania şi NE-ul Franţei. Majoritatea călătorilor, muncitori români, însă atmosfera de la bord a fost net diferită de a autocarelor de pe rutele spre/dinspre Italia. Tocmai pentru a accentua acest lucru, pe scaunul din faţa noastră, călătoreau clandestin către Oraşul Iubirii o mie de păduchi în capul unei tinere ţigănci .<br /><br />Dimineaţa devreme, primul lucru frapant a fost decenţa iluminării oraşului. Dacă de acasă mă aşteptam la cacofonie de lumini - doar eram în Oraşul Luminilor, la ora 4 dimineaţa, în afara iluminatului public, totul era inchis. Pe toată perioada şederii în Paris, vremea a fost închisă, umedă şi surprinzător de rece.<br /><br />Ca unul care fusese înainte la Muzeul Vaticanului, vizita la Versailles şi Louvre, nu m-a lăsat cu gura căscată. Exuberanţa opulenţei, a aurului şi mobilierului pe care se tolăniseră acum sute de ani nenumăraţi ludovici şi mazarini nu sunt capete de listă în agenda mea cu chestii de dat pe spate. Desigur, eu sunt un personaj atipic.<br /><br /><div style="text-align: left;"><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://lh5.googleusercontent.com/_lvwTraEHP2U/TUre8Y9xBeI/AAAAAAAAAuI/QDBIJzLhT08/s640/P1070788.JPG"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 640px; height: 480px;" src="https://lh5.googleusercontent.com/_lvwTraEHP2U/TUre8Y9xBeI/AAAAAAAAAuI/QDBIJzLhT08/s640/P1070788.JPG" alt="" border="0" /></a><br /></div>O deosebită excepţie o reprezintă Grădinile Versailles, însă în toiul iernii ai nevoie de imaginaţie pentru a le vedea în adevărata splendoare din timpul verii. Una peste alta, oricine ajunge la Paris, nu poate rata Versailles. Soarta multor popoare a fost discutată aici, inclusiv a noastră.<br /><br /><div style="text-align: center;"><div style="text-align: justify;"><div style="text-align: center;"><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://lh5.googleusercontent.com/_lvwTraEHP2U/TUre9ZixQ_I/AAAAAAAAAuQ/UUmq6nCtVSk/s512/P1070803.JPG"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 384px; height: 512px;" src="https://lh5.googleusercontent.com/_lvwTraEHP2U/TUre9ZixQ_I/AAAAAAAAAuQ/UUmq6nCtVSk/s512/P1070803.JPG" alt="" border="0" /></a>Sala Oglinzilor<br /></div><br /></div><div style="text-align: center;"><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://lh3.googleusercontent.com/_lvwTraEHP2U/TUrfjiVqSlI/AAAAAAAAAuY/WdyxgJjBk8E/s512/P1070859.JPG"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 384px; height: 512px;" src="https://lh3.googleusercontent.com/_lvwTraEHP2U/TUrfjiVqSlI/AAAAAAAAAuY/WdyxgJjBk8E/s512/P1070859.JPG" alt="" border="0" /></a>Malul Senei, Ile de France<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://lh3.googleusercontent.com/_lvwTraEHP2U/TUrfkh-2IZI/AAAAAAAAAug/CaJfBEogqnU/s640/P1070903.JPG"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 640px; height: 480px;" src="https://lh3.googleusercontent.com/_lvwTraEHP2U/TUrfkh-2IZI/AAAAAAAAAug/CaJfBEogqnU/s640/P1070903.JPG" alt="" border="0" /></a>Delicatesă franţuzească<br /><br /><div style="text-align: justify;"><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://lh3.googleusercontent.com/_lvwTraEHP2U/TUrfl4fhYeI/AAAAAAAAAuo/oQ0PWtJp4N8/s640/P1070924.JPG"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 640px; height: 480px;" src="https://lh3.googleusercontent.com/_lvwTraEHP2U/TUrfl4fhYeI/AAAAAAAAAuo/oQ0PWtJp4N8/s640/P1070924.JPG" alt="" border="0" /></a>Probabil cel mai ciudat colţ al Parisului este cartierul La Defense, supranumit Manhattanul Franţei. Chiar dacă vii pregătit pentru întâlnirea cu zgârie-norii parizieni, e foarte probabil să vă impresioneze, ca pe mine, dimensiunile faimosului Arc, în fapt o clădire de birouri futuristă. Majoritatea companiilor bancare şi energetice ale Franţei îşi au sediile în La Defense.<br /></div><br /><div style="text-align: justify;"><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://lh3.googleusercontent.com/_lvwTraEHP2U/TUrgLwmVvzI/AAAAAAAAAu0/4U244Q-Q3tQ/s640/P1070943.JPG"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 640px; height: 480px;" src="https://lh3.googleusercontent.com/_lvwTraEHP2U/TUrgLwmVvzI/AAAAAAAAAu0/4U244Q-Q3tQ/s640/P1070943.JPG" alt="" border="0" /></a><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://lh6.googleusercontent.com/_lvwTraEHP2U/TUrgLSNuY8I/AAAAAAAAAuw/K4-s0L6cpWw/s512/P1070926.JPG"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 384px; height: 512px;" src="https://lh6.googleusercontent.com/_lvwTraEHP2U/TUrgLSNuY8I/AAAAAAAAAuw/K4-s0L6cpWw/s512/P1070926.JPG" alt="" border="0" /></a>Probabil al doilea loc în care se duc turiştii la Paris este Louvre (primul pe care îl bifează fiind evident Turnul Eifel). În opinia mea este un muzeu splendid, însă în privinţa obiectivelor spre care se duc cu toţii aţă, eu am alte gusturi.<br /><br /></div><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://lh5.googleusercontent.com/_lvwTraEHP2U/TUrhZH92gfI/AAAAAAAAAvk/i16zo9LmnyY/s640/P1080036.JPG"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 640px; height: 480px;" src="https://lh5.googleusercontent.com/_lvwTraEHP2U/TUrhZH92gfI/AAAAAAAAAvk/i16zo9LmnyY/s640/P1080036.JPG" alt="" border="0" /></a><br /><div style="text-align: justify;">Cu siguranţă recunoaşteţi această sală din filmul Codul lui Da Vinci. Aici se afla opere de valoare mondială aparţinând celor mai mari artişti din istorie: de la Da Vinci, la Delacroix şi Gericault.<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://lh4.googleusercontent.com/_lvwTraEHP2U/TUrimikfqDI/AAAAAAAAAwo/EltzvxuUH48/s640/P1080158.JPG"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 640px; height: 480px;" src="https://lh4.googleusercontent.com/_lvwTraEHP2U/TUrimikfqDI/AAAAAAAAAwo/EltzvxuUH48/s640/P1080158.JPG" alt="" border="0" /></a><br /><div style="text-align: justify;">Un lucru este sigur, am fost dezamăgit de obiectivul principal din această sală: Mona Lisa. Poate mă lămureşte şi pe mine cineva care e faza cu tabloul acesta. Nu, lăsaţi-l deoparte pe Dan Brown! Însă între dramatismul incredibil din Pluta Meduzei, aflată în sala vecină şi zâmbetul arogant al italiencei, eu nu o aleg pe aceasta. Şi nu ar fi singurul exemplu. Am mai spus, sunt un personaj atipic.<br /><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://lh3.googleusercontent.com/_lvwTraEHP2U/TUrinOGc02I/AAAAAAAAAws/Ms2eVmJdS0M/s640/P1080162.JPG"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 640px; height: 480px;" src="https://lh3.googleusercontent.com/_lvwTraEHP2U/TUrinOGc02I/AAAAAAAAAws/Ms2eVmJdS0M/s640/P1080162.JPG" alt="" border="0" /></a><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://lh5.googleusercontent.com/_lvwTraEHP2U/TUrjDUfB1TI/AAAAAAAAAxA/w1hpGkETbMI/s512/P1080200.JPG"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 384px; height: 512px;" src="https://lh5.googleusercontent.com/_lvwTraEHP2U/TUrjDUfB1TI/AAAAAAAAAxA/w1hpGkETbMI/s512/P1080200.JPG" alt="" border="0" /></a><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://lh4.googleusercontent.com/_lvwTraEHP2U/TUrg8RiMJ8I/AAAAAAAAAvc/WDQPQrWyqFg/s640/P1080029.JPG"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 640px; height: 480px;" src="https://lh4.googleusercontent.com/_lvwTraEHP2U/TUrg8RiMJ8I/AAAAAAAAAvc/WDQPQrWyqFg/s640/P1080029.JPG" alt="" border="0" /></a><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://lh5.googleusercontent.com/_lvwTraEHP2U/TUrhZ8M31gI/AAAAAAAAAvs/wtOyVZ0WXYs/s640/P1080043.JPG"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 640px; height: 480px;" src="https://lh5.googleusercontent.com/_lvwTraEHP2U/TUrhZ8M31gI/AAAAAAAAAvs/wtOyVZ0WXYs/s640/P1080043.JPG" alt="" border="0" /></a><br />La sfârşitul unei zile în care am descoperit minunile Parisului, ultimul lucru la care m-am aşteptat să îl găsesc pe Champs Elisees. a fost noroiul. Un strat fin de pământ, amestecat cu zăpadă topită, frământat de picioarele a zeci de mii de trecători. Suficient cât să transforme plimbarea pe cel mai celebru bulevard din lume, într-un soi de escapadă rurală. Zeci de magazine pentru milionari de o parte şi de alta a trotuarelor mânjite cu noroi. Ce-o fi mâine.. am rânjit neştiutor. A doua zi totul era spălat impecabil, curăţat temeinic şi mirosind a detergent industrial. Singurele la fel erau ţigăncile românce cerşind şi preţurile fabuloase din vitrine.<br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://lh6.googleusercontent.com/_lvwTraEHP2U/TUrhbMZfzhI/AAAAAAAAAv0/PU41NMV1P1Q/s640/P1080056.JPG"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 640px; height: 480px;" src="https://lh6.googleusercontent.com/_lvwTraEHP2U/TUrhbMZfzhI/AAAAAAAAAv0/PU41NMV1P1Q/s640/P1080056.JPG" alt="" border="0" /></a><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://lh5.googleusercontent.com/_lvwTraEHP2U/TUrhym1YflI/AAAAAAAAAv8/XyeiFf5zZj0/s640/P1080066.JPG"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 640px; height: 480px;" src="https://lh5.googleusercontent.com/_lvwTraEHP2U/TUrhym1YflI/AAAAAAAAAv8/XyeiFf5zZj0/s640/P1080066.JPG" alt="" border="0" /></a><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://lh3.googleusercontent.com/_lvwTraEHP2U/TUrhzKlEnNI/AAAAAAAAAwA/MT3rKWSKtFg/s640/P1080063.JPG"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 640px; height: 480px;" src="https://lh3.googleusercontent.com/_lvwTraEHP2U/TUrhzKlEnNI/AAAAAAAAAwA/MT3rKWSKtFg/s640/P1080063.JPG" alt="" border="0" /></a>Notre Dame e unul dintre puţinele obiective gratuite din Paris. Are chiar şi un cocoşat; m-a apostrofat că filmez în timpul slujbei. Nu m-am putut abţine, atmosfera corului care acompania o cântăreaţă de operă nu poate fi descrisă în cuvinte.<br /><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://lh5.googleusercontent.com/_lvwTraEHP2U/TUrh0BUOcdI/AAAAAAAAAwI/iDRJ-4S0ni8/s640/P1080081.JPG"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 640px; height: 480px;" src="https://lh5.googleusercontent.com/_lvwTraEHP2U/TUrh0BUOcdI/AAAAAAAAAwI/iDRJ-4S0ni8/s640/P1080081.JPG" alt="" border="0" /></a><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://lh6.googleusercontent.com/_lvwTraEHP2U/TUrilsd9O1I/AAAAAAAAAwg/k1vjLdmKkXo/s640/P1080086.JPG"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 640px; height: 480px;" src="https://lh6.googleusercontent.com/_lvwTraEHP2U/TUrilsd9O1I/AAAAAAAAAwg/k1vjLdmKkXo/s640/P1080086.JPG" alt="" border="0" /></a>Partea mea favorită a Parisului este Montmartre. Sacre Coeur este cu siguranţă coroana de pe creştetul colinei. Pentru câţiva euro am făcut ascensiunea vieţii: o scară totodată gaură ascendentă de şarpe m-a condus în cupola catedralei. O experienţă interesantă pentru o persoană căreia îi este teamă de înălţimi.<br /><br /><div style="text-align: center;"><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://lh5.googleusercontent.com/_lvwTraEHP2U/TUrkGzg7YOI/AAAAAAAAAxc/Z4WZFNY3cbQ/s640/P1080216.JPG"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 640px; height: 480px;" src="https://lh5.googleusercontent.com/_lvwTraEHP2U/TUrkGzg7YOI/AAAAAAAAAxc/Z4WZFNY3cbQ/s640/P1080216.JPG" alt="" border="0" /></a>Podul Alexandre şi Palais de Glace<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://lh4.googleusercontent.com/_lvwTraEHP2U/TUrlLoAHKyI/AAAAAAAAAyQ/S0BAG45VNwU/s640/P1080311.JPG"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 640px; height: 480px;" src="https://lh4.googleusercontent.com/_lvwTraEHP2U/TUrlLoAHKyI/AAAAAAAAAyQ/S0BAG45VNwU/s640/P1080311.JPG" alt="" border="0" /></a><br /><div style="text-align: center;">Turnul Eifel<br /><br /></div><div style="text-align: center;"><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://lh4.googleusercontent.com/_lvwTraEHP2U/TUrlJ6xy2cI/AAAAAAAAAyE/0BE9oQ154Jk/s640/P1080264.JPG"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 640px; height: 480px;" src="https://lh4.googleusercontent.com/_lvwTraEHP2U/TUrlJ6xy2cI/AAAAAAAAAyE/0BE9oQ154Jk/s640/P1080264.JPG" alt="" border="0" /></a>Musee d'Orsay<br /></div><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://lh4.googleusercontent.com/_lvwTraEHP2U/TUrl-GGZZXI/AAAAAAAAAys/q4gvZNp88tU/s640/P1080393.JPG"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 640px; height: 480px;" src="https://lh4.googleusercontent.com/_lvwTraEHP2U/TUrl-GGZZXI/AAAAAAAAAys/q4gvZNp88tU/s640/P1080393.JPG" alt="" border="0" /></a><br />La Musee d'Orsay se află marea majoritatea a tablourilor ale căror reproduceri le vedeam la orele de istorie a artei din liceu. Pentru mine a fost un festin, mai ales colecţia Van Gogh şi Gaugain.<br /><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="https://lh3.googleusercontent.com/_lvwTraEHP2U/TUrl-hdS6RI/AAAAAAAAAyw/96uG9qoEQUU/s640/P1080381.JPG"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 640px; height: 480px;" src="https://lh3.googleusercontent.com/_lvwTraEHP2U/TUrl-hdS6RI/AAAAAAAAAyw/96uG9qoEQUU/s640/P1080381.JPG" alt="" border="0" /></a><br />În concluzie, ce se găseşte în spatele oglinzii? Ce rămâne dacă dai jos poleiala? Eu nu am fost deloc suprins să descopăr că în spate se află chiar Parisul. Pentru că în Franţa lucrurile sunt chiar aşa cum se povesteşte că ar fi, iar Parisul este cea mai bună exemplificare. Spre deosebite de numeroase obiective ale lumii, aceasta este autentică, făurită timp de nenumărate secole, iar cine nu a fost niciodată la Paris, nu poate spune că a călătorit cu adevărat.<br /></div></div></div>Mircea Trifhttp://www.blogger.com/profile/16702530569820979425noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7173290405628206543.post-28273884646074239892011-01-30T21:02:00.008+02:002017-01-17T12:48:52.430+02:00Din România în Italia, cu trenul<div style="text-align: justify;">
<span style="color: #cc0000; font-style: italic;"><b>Notă: informațiile prezentate în acest articol nu sunt actualizate. Deși posibilă, călătoria cu trenul până în Italia este mai costisitoare decât cea cu avionul. Pentru informații suplimentare consultați siteurile companiilor ferovia naționale, bahn.de, raidude.cc și seat 61.com.</b></span><br />
<span style="font-style: italic;"><br /></span>
<span style="font-style: italic;">Am întâlnit, de-a lungul timpului, o mulţime de persoane care doreau să călătorească din România în Italia cu trenul, din motive diferite, însă invariabil ajungeau pe autocar sau la aeroport. Acest articol se adresează celor care intenţionează să călătorească din România către oraşele din Italia sau invers.</span><br />
<br />
<span style="font-weight: bold;">De ce ar vrea cineva să meargă cu trenul în Italia? </span>Este surprinzător câtă lume m-a întrebat cum ar putea merge cu trenul până în Italia sau din Italia în România. Trenul pare o alternativă relativ complicată la clasicele autocare sau la cursele aeriene low-cost. Prin urmare, cei interesaţi de această opţiune erau:<br />
<ul>
<li><span style="font-style: italic;">Cei cărora le displac cursele de autocare</span>. Eu sunt unul dintre aceştia! Am călătorit cu Atlassibul pe diverse rute europene şi nu am fost niciodată încântat. Pe scurt: înghesuială, ţigănie, mirosuri, uneori beţivi sau sugari care plângeau, alba-neagra şi invariabilele urlete ale păgubiţilor. Chiar şi ideea că e mai rapid cu autocarul decât cu trenul nu e întru totul adevărată, personal am făcut 36 de ore de la Torino la Petroşani.</li>
<li><span style="font-style: italic;">Cei care se tem să zboare.</span> Da, sunt mulţi cărora avioanele le inspiră frică.</li>
<li><span style="font-style: italic;">Cei care vor să călătorească în confort, dar nu cu avionul</span>. Puteţi călători între România şi Italia la vagonul cuşetă sau de dormit, cu tot confortul. Să nu aveţi impresia că trenurile din Occident te zdruncină ca cele din România!</li>
<li>Cei care nu se grăbesc, nu duc în bagaje jumătate de viţel, cazanul de ţuică şi şase curci, şi care vor să vadă locurile prin care trec. Spre deosebire de autostrăzi, căile ferate nu sunt îngrădite cu garduri înalte şi ziduri de beton.</li>
<li>Călătorii de sex feminin. Din motive evidente...</li>
</ul>
<span style="font-weight: bold;">Trenurile în Italia. </span>În ultimii ani am călătorit de multe ori în Italia, descoperind o reţea feroviară bine pusă la punct, desigur interconectată cu cele din ţările vecine şi mai departe. Trenurile italiene sunt ieftine (exceptând evident Eurostarul), rapide, curate, lipsite de cerşetori, spărgători de seminţe şi personaje duhnind a licori bahice ieftine şi indivizi care urlă ca în junglă, cu personal politicos şi eficient. Puteţi, de asemenea să vă aduceţi bicicleta în trenurile italiene contra a doar 3 EU/zi. Chiar dacă nu sunt un model de punctualitate asemenea celor nipone, recomand tuturor să călătorească cu trenul în Italia.<br />
<br />
<span style="font-weight: bold;">Puteţi afla informaţii despre trenurile din Italia, face rezervări şi afla preţurile direct pe site-ul </span><a href="http://www.trenitalia.com/cms/v/index.jsp?vgnextoid=ad1ce14114bc9110VgnVCM10000080a3e90aRCRD" style="font-weight: bold;">Trenitalia</a><span style="font-weight: bold;">.</span><br />
<br />
<br />
<br />
<span style="font-weight: bold;"><b><span style="color: red;">ACTUALIZARE VARA 2013:</span></b> Întrucât această rută este cea mai căutată de pe acest blog, revin cu noutăţi.</span></div>
<div style="text-align: justify;">
<ul>
<li><span style="font-weight: bold;">Trenul Budapesta - Venezia, împreună cu vagoanele de la Zagreb, Beograd şi Ljubljana către această destinaţie nu mai există.</span></li>
<li><span style="font-weight: bold;">Circulaţia către Vest via Beograd este foarte dificilă, trenul de la Bucureşti cu această destinaţie se pare că nu mai există nici acesta.</span></li>
<li><span style="font-weight: bold;">Este posibilă, în continuare, călătoria cu trenul către Italia, dar via Austria (presupunând că România este punctul de plecare, iar durata este de asemenea mai mică decât cu autocarul. </span></li>
</ul>
</div>
<div style="text-align: center;">
<span style="font-weight: bold;">RUTA NOUĂ: BUCUREŞTI - VENEZIA (2013)</span></div>
<div style="text-align: center;">
</div>
<div style="text-align: center;">
</div>
<div style="text-align: left;">
<ol>
<li><span style="font-weight: bold;">Bucureşti N (05.45) - Budapest Keleti (18.50) cu IC 72 sau D 72 (via Craiova, Timişoara). </span></li>
<li><span style="font-weight: bold;">Budapest Keleti (19.10) - Salzburg Hbf (1.16) cu EN 466.</span></li>
<li><span style="font-weight: bold;">Salzburg Hbf (1.34) - Venezia SL (08.33).</span></li>
</ol>
<span style="font-weight: bold;">Atenţie! </span>Luaţi în considerare posibilitatea (reală) ca trenul de la Bucureşti să întârzie.<span style="font-weight: bold;"> </span></div>
<div style="text-align: left;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
</div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-weight: bold;"> </span><span style="font-weight: bold;">Traseu</span>. Din păcate, vagoanele cuşetă şi de dormit care până în urmă cu câţiva ani mergeau de la Cluj-Napoca şi de la Timişoara la Veneţia, au sucombat de mult politicii proaste a CFR-ului.<br />
<br />
Italia are legături directe pe calea ferată cu: Spania, Franţa, Elveţia, Germania, Austria, Slovenia, Ungaria, Croaţia, Serbia şi chiar Ucraina. Presupunând că ne vom deplasa pe ruta România - Italia sau invers, vom folosi oraşul Veneţia ca nod al călătoriei noastre.<br />
<br />
Veneţia este un oraş care nu are nevoie de nicio prezentare, însă ceea ce contează pentru noi este faptul că e un nod feroviar important şi staţie finală pentru majoritatea trenurilor din Europa Centrală şi fosta Yugoslavie către Italia.<br />
<br />
Atenţie, sunt două gări importante în Veneţia:<br />
<ol>
<li><span style="font-weight: bold;">Venezia Mestre</span>, de fapt situată în afara oraşului, în Mestre, nodul feroviar propriu-zis de care vă povesteam.</li>
<li><span style="font-weight: bold;">Venezia Santa Lucia</span>, gara terminus, situată în interiorul oraşului Veneţia, de unde poţi lua direct un vaporetto către principalele atracţii turistice, dacă doar aceasta este destinaţia Dvs.</li>
</ol>
<div style="text-align: center;">
<span style="font-weight: bold;">România - Italia</span>.<br />
<br /></div>
Aveţi două opţiuni pentru a schimba trenul: la <span style="font-weight: bold;">Belgrad </span>sau la <span style="font-weight: bold;">Budapesta</span>. Recomand Belgradul pentru cei din Sud şi Budapesta pentru cei din Transilvania.<br />
<br />
<span style="font-weight: bold;">1. a)</span> Luaţi trenul Bucureşti-Belgrad cu plecare din Gara de Nord la ora 20.45 şi sosire în Belgrad dimineaţa la 08.51. Există posibilitatea să luaţi un bilet d/î Belgrad Special cu tariful de circa 50 EU. Informaţi-vă la agenţiile CFR, e posibil să fie cea mai ieftină opţiune. 70 EU din Bucureşti, inclusiv cuşeta.<br />
<span style="font-weight: bold;">1. b)</span> Luaţi trenul Belgrad-Zagreb cu plecare la ora 15.20 care are în componenţă vagoane cuşetă şi de dormit pentru Venezia. Aceste vagoane vor fi ataşate trenului care vine de la Budapesta. Coborâţi la 07.04 la Mestre sau la 07.16 la Santa Lucia, capătul liniei.<br />
Preţ: 80 EU la vagonul de dormit cu 4 paturi sau mai ieftin puţin la cuşeta cu 6 locuri. Nu aveţi nevoie de paşaport pentru a face această călătorie.<br />
<span style="font-weight: bold;">Total: circa 130-150 EU din Bucureşti. </span>Mult mai ieftin din Timişoara.<span style="font-weight: bold;"> </span>Nu cu mult mai scump decât autocarul (de fapt chiar mai ieftin decât autocarul în luna august!).<br />
Din Veneţia aveţi legături directe către toate oraşele importante ale Italiei. Verificaţi din timp legătura dorită pe site-ul <a href="http://www.trenitalia.com/cms/v/index.jsp?vgnextoid=ad1ce14114bc9110VgnVCM10000080a3e90aRCRD">Trenitalia</a>.<br />
<br />
<span style="font-weight: bold;">2. a)</span> Luaţi trenul Bucureşti-Budapesta din Gara de Nord la ora 14.05 cu sosire la Budapest Keleti la 05.25. Puteţi opta pentru o legătură către trenul Târgu Mureş - Budapesta (plecare 05.30, în Simeria la 08.44, Arad 11.14, sosire 14.50) . Cost: circa 90 EU inclusiv cuşeta din Bucureşti, mult mai ieftin din Transilvania. Recomandare: călătoriţi ziua, e mai ieftin cu trenurile de la Tg. Mureş şi Cluj Napoca datorită distanţei şi lipsei suplimentului cuşetă/vagon dormit.<br />
Din Cluj Napoca şi Oradea este şi mai uşor. Puteţi opta pentru trenurile cu plecare la 02.18 sau 06.15, sosiri la 08.20 şi 12.20 în gara Keleti.<br />
<span style="font-weight: bold;">2. b)</span> Luaţi trenul Budapest - Venezia, cu plecare la ora 17.05. Coborâţi la 07.04 la Mestre sau la 07.16 la Santa Lucia, capătul liniei. Preţ: 55 EU locul plus 25 EU cuşeta, dacă sunteţi amator de confort sporit.<br />
<span style="font-weight: bold;">Total: circa 170 EU din Bucureşti,</span> la cuşetă. Mult mai ieftin din vestul ţării, până la jumătate de preţ.<br />
Din Veneţia aveţi legături directe către toate oraşele importante ale Italiei. Verificaţi din timp legătura dorită pe site-ul <a href="http://www.trenitalia.com/cms/v/index.jsp?vgnextoid=ad1ce14114bc9110VgnVCM10000080a3e90aRCRD">Trenitalia</a>.<br />
<div style="text-align: justify;">
<br />
<div style="text-align: center;">
<span style="font-weight: bold;">Italia - România</span><br />
<br />
<div style="text-align: justify;">
Vom lua trenul din oraşul de plecare până la Venezia Mestre sau Santa Lucia. Avem opţiunea de a schimba trenul în <span style="font-weight: bold;">Belgrad</span> sau în <span style="font-weight: bold;">Budapesta</span>. Recomand Belgradul pentru cei din Sud şi Budapesta pentru cei din Transilvania.<br />
<br />
<span style="font-weight: bold;">1. a)</span> Luaţi trenul Venezia - Budapest cu plecare la ora 21.20. Trenul are în componenţă vagoane spre Belgrad. Sosire Beograd: 12.18. Preţ: 80 EU vagon de dormit, puţin mai ieftin la cuşetă.<br />
<span style="font-weight: bold;">1. b)</span> Luaţi trenul Belgrad - Bucureşti cu plecare la 15.50 şi sosire la 06.07. Majoritatea călătoriei este pe teritoriu românesc. Dacă Timişoara este destinaţia Dvs, trebuie să ştiţi că o călătorie Belgrad-Timişoara durează doar 4 ore. Cost: 50 EU d/î dacă mai este în vigoare oferta Belgrad Special de la CFR. Mult mai ieftin din Timişoara. Circa 70 EU normal, la cuşetă.<br />
Total: <span style="font-weight: bold;">130-150 EU</span>. Mai ieftin dacă locuiţi în vestul ţării.<br />
<br />
<span style="font-weight: bold;">2.a)</span> Luaţi trenul Venezia - Budapest, cu plecare la ora 21.20, sosire în Budapest Keleti la 10.54. Preţ: 55 EU locul plus 25 EU cuşeta, dacă sunteţi amator de confort sporit.<br />
<span style="font-weight: bold;">2. b)</span> Luaţi trenul Budapesta - Bucureşti la 19.10 şi sosire la 11.47 sau 23.30, sosire la 16.00. Cost: circa 90 EU, inclusiv cuseta. Dacă locuiţi în Transilvania: 11.10 (Budapest-Sibiu, 16.33 în Arad, 19.00 în Deva, 22.02 în Sibiu), 13.30 (Budapest-Târgu Mureş, 18.32 în Arad, 20.51 în Deva, 0.16 în Tg. Mureş).<br />
<span style="font-weight: bold;">Total: circa 170 EU până la Bucureşti,</span> la cuşetă. Mult mai ieftin din vestul ţării, până la jumătate de preţ.<br />
<br />
<span style="font-style: italic; font-weight: bold;">Buon Viaggio!</span></div>
</div>
<table class="result" style="height: 24px; width: 117px;"><tbody>
<tr class="last"><td style="white-space: normal;"><br /></td><td><br /></td><td><br /></td><td class="nowrap"><br /></td></tr>
</tbody></table>
</div>
<br /></div>
Mircea Trifhttp://www.blogger.com/profile/16702530569820979425noreply@blogger.com6